Cine numără morții, numără cum vrea
Despre morți numai de bine, dar nu pe gratis. Utilitatea celor ce nu mai sunt e una din recuperările epocale ale propagandei negre. Nimic nu e tranșant și nimic nu dă statut moral mai înalt decât apelul dramatic și sentimental la amintirea dispăruților. Asta e, deja, un clişeu comun în materie de trafic emoțional. Însă apariția statisticii variabile și a artileriei informaționale încrucișate a dat acestei arte întunecate o putere reînnoită. Presa se dă în vânt după furtunile emo-statistice care fac praf dimensiunile reale și fixează enormități convenabile.
Ultima capodoperă este un produs brutal al fabricii de impresii politico-mediatice la putere pe scena americană. Este vorba de știrea universal difuzată după care totalul victimelor covid în Statele Unite a trecut de 500.000 și este, astfel, mai mare decât numărul însumat al victimelor americane în al Doilea Război Mondial, Korea și Vietnam. Indiscutabil, 500.000 = 500.000, dar asta nu spune tot. Impresia pe care o lasă știrea este falsă. Ea sugerează că epidemia covid este o oroare care bate moartea triumfătoare în trei războaie majore.
Știrea a fost împinsă după modelul obișnuit. Cineva, bine instruit în chimia imaginilor care remorchează naivitatea publică, a intuit că o asemenea comparație e „catchy”. A scris-o și președintele Biden a lansat-o oficial, în circuitul public. Presa a preluat-o, a propagat-o pe toate canalele și a trecut-o prin toate conştiinţele cititorilor. Informația inițială s-a întors, apoi, la emițător, consolidată emoțional, ca o concluzie zdrobitoare la capătul unui argument ce combină istoria, știința și culpa (evident, a administrației Trump).
Comparația este spectaculoasă, derutantă și imorală. Ea măsoară două dezastre reale dar incompatibile. O comparație legitimă ar fi fost necesar să pună alături cifra de mortalitate covid și cifra de mortalitate a altei boli. De pildă, cancerul care are un bilanț estimat în Statele Unite de peste 600.000 de victime pentru anul 2020.
Trucul folosit cu maximă lipsă de onestitate de „profesioniștii” presei de azi este eliminarea diferenței. Și anume: anularea elementului intențional. Războaiele sunt un conflict premeditat și organizat, cu obiective precis formulate. De regulă, ele încearcă să impună ceva (o ideologie sau un regim) și să răpească altceva (teritoriu, resurse, libertate). Diferențele continuă. Într-un război, economia este mobilizată la maximum, nu stinsă sau redusă. Într-un război, societatea este mobilizată activ și plătește cu vieți sacrificate voluntar (sau se opune și refuză să participe).
Covid nu are o ideologie și nu atacă politic. Dacă țin neapărat la comparație, autorii ei ar necesar, mai întâi, să accepte sau să demonstreze că epidemia este rodul unui accident sau al unei operații planificate. Asta este, însă, tabu la stânga și cade sub incidența delictului de conspiraționism sau dezinformare – sancționat cu ostracizarea.
Apoi, cifrele. Aici frauda este încă mai flagrantă. De fapt, dacă arată ceva, comparația lansată de Biden spune cât de mici au fost pierderile americane în cele trei războaie citate (și nu cât de mari sunt pierderile provocate de covid). Autorii comparației nu își informează publicul că, de pildă, numărul victimelor covid este mai mic decât numărul morților în Războiul Civil american (1861-1865) estimat multă vreme la 600.000 și recalculat, acum, la 750.000 de morți.
Cifra pierderilor americane în cel de-al Doilea Război Mondial e, la rândul ei, folosită pentru a deforma imaginea și dimensiunile în discuție. Față de pierderile sovietice (8-10 milioane de oameni) bilanțul american e minor (416.000). Iar asta ne conduce la următoarele concluzii:
• Mai întâi că omul sovietic a fost folosit la kilogram de carne de tun, în vreme ce americanii au luptat rațional și nu suicidal.
• Apoi, că baia de cifre în care suntem scufundați de rețelele media e o rușine. Numărul victimelor covid nu are nimic de-a face cu războaiele. Problema, aici, nu este atât onoarea (de mult pierdută) a presei, cât numărul victimelor ei în rândurile publicului nevinovat. Bilanțul ar merita o cercetare statistică.
Citiți și:
Retrospectivă Covid-19, privind spre viitor…
Lumea post-COVID-19: un neoliberalism și mai dur, și mai violent
yogaesoteric
27 iunie 2021