Clima influenţează modul de viaţă, integrarea timpului şi autocontrolul

Cercetătorii s-au străduit mult timp să explice de ce rata anumitor crime violente este mai mare în apropierea Ecuatorului decât în alte părţi ale lumii. Recent, o echipă de cercetători a dezvoltat un model care ar putea explica de ce un mediu mai cald este favorabil comportamentului violent. De asemenea, ei au observat că în astfel de locuri oamenii sunt mai dispuşi să trăiască în momentul prezent.

Acest nou model merge dincolo de simplul fapt că temperaturile mai mari par a fi legate de un comportament mai agresiv. Cercetătorii consideră că o climă caldă cu mai puţine variaţii ale temperaturilor sezoniere conduce la o strategie de viaţă mai rapidă, o mai mică focalizare asupra viitorului şi un control de sine mai scăzut – toate acestea contribuind la o mai mare agresivitate şi violenţă. 

„Clima influenţează felul în care trăiesc oamenii, afectând cultura în moduri la care nu ne-am gândit în viaţa noastră zilnică”, spune Brad Bushman, coautor al studiului şi profesor de comunicare şi psihologie la Ohio State University, SUA.
Paul van Lange, autor principal al studiului şi profesor de psihologie la Universitatea Vrije din Amsterdam, Olanda, a adăugat: „Noi considerăm că modelul nostru poate ajuta la explicarea impactului pe care clima îl are asupra ratei violenţei în diferitele părţi ale lumii”.

Cercetătorii, printre care se numără şi românca Maria I. Rinderu, au denumit noul model CLASH (Climate Agression and Self-control in Humans – Agresivitatea şi Autocontrolul Ființei Umane în Funcţie de Climă). Ei au descris modelul CLASH într-un articol online al revistei de specialitate Behavioral and Brain Sciences.

Multe studii au arătat că nivelurile de violenţă şi agresivitate sunt mai mari în zonele cu climă fierbinte, susțin cercetătorii. „Dar cele două explicaţii principale care arată de ce se petrece aceasta nu sunt satisfăcătoare”, a spus Bushman.
Modelul de Agresiune Generală (General Agression Model) care a fost dezvoltat de Bushman ca şi concept sugerează că temperaturile mari îi fac pe oameni să nu se simtă confortabil şi să dea dovadă de iritabilitate, ceea ce îi face să fie mai agresivi. „Dar aceasta nu explică actele mai extreme, cum ar fi crima”, a notat el.

O altă explicaţie (Teoria Activităţii de Rutină – Routine Activity Theory) este aceea că oamenii stau mai mult pe afară şi interacţionează mai mult cu alţii atunci când este cald, ceea ce conduce la mai multe riscuri de conflict. Dar aceasta nu explică de ce există mai multă violenţă când temperaturile sunt de 35°C, decât atunci când acestea sunt de 24°C – chiar dacă oamenii pot fi afară în ambele circumstanţe.

Modelul CLASH stabileşte că nu doar temperaturile mai mari conduc la mai multă violenţă, ci şi clima care are mai puţine variaţii sezoniere în valorile temperaturilor.
„Variaţii mici ale temperaturii, combinate cu căldura, aduc, într-o anumită măsură, consecvența în viaţa zilnică”, a spus Rinderu. Aceasta înseamnă că există o necesitate mai mică de a face planuri în ceea ce priveşte trecerile de la vremea caldă la vremea rece. Rezultatul este o strategie de viaţă mai rapidă care nu se interesează de viitor şi care conduce la o diminuare a controlului de sine.

„Variaţiile sezoniere puternice în ceea ce priveşte temperaturile atmosferice afectează cultura în multiple feluri. Planificarea agriculturii, a creşterii animalelor sau simpla pregătire pentru iernile reci influenţează cultura în multe feluri și deseori oamenii nici nu îşi dau seama de aceasta. Dar influenţează cu adevărat gradul în care o cultură valorizează timpul şi autocontrolul”, a explicat Van Lange. „Dacă există mai puţine variaţii [ale temperaturilor sezoniere – n.n.], eşti mai liber să faci ce vrei acum, deoarece nu prepari conserve sau tai lemne sau faci haine pentru iarnă, pentru a traversa cu bine sezonul rece. Poţi fi de asemenea mai afectat de stresul imediat care este dat de paraziţi sau alte riscuri ale climei clade, cum ar fi animalele veninoase.”

Oamenii care trăiesc în astfel de zone climatice sunt orientați spre momentul prezent, mai degrabă decât spre viitor şi au o strategie de viaţă rapidă – ei fac lucrurile acum. „Observăm dovezile unei mai rapide strategii de viaţă în zonele cu climă mai caldă şi cu mai puţine variaţii de temperatură – oamenii sunt mai puţin stricţi în ceea ce priveşte timpul, folosesc metode contraceptive mai puțin, au copii la vârste mai tinere şi mult mai des”, a spus Bushman.

Având o strategie de viaţă mai rapidă şi o orientare spre momentul prezent, oamenii practică un autocontrol mai redus, a afirmat cercetătorul. Aceasta poate îi poate conduce să reacţioneze mult mai rapid cu agresiune şi uneori cu violenţă.

Teoria nu este deterministă şi nu este menită să sugereze că oamenii din zone cu climă caldă constantă nu se pot abţine atunci când este vorba de violenţă sau agresiune.

„Modul în care oamenii îşi trăiesc viaţa este parte din cultură, iar cultura este puternic influenţată de climă”, a afirmat Van Lange. „Clima nu face ca o persoană să fie ceea ce este, dar este parte din ceea ce ne influenţează pe toţi. Noi credem că aceasta structurează cultura în multe moduri importante”, a adăugat el.

CLASH este o teorie nouă, iar pentru a se dovedi că este corectă mai sunt necesare multe alte studii. Dar Bushman a declarat că multe dovezi sugerează deja că teoria explică multe aspecte. „Credem că CLASH poate ajuta la explicarea diferenţelor dintre agresiune şi violenţă, ambele în interiorul ţărilor şi între ţări din întreaga lume”, a spus el. „Credem că furnizează un cadru puternic pentru înţelegerea diferenţelor pe care le vedem în ceea ce privește violenţa, între regiunile din întreaga lume.”

Această teorie dezvoltată de cercetători prin observarea influenţei temperaturilor atmosferice mari şi relativ constante asupra comportamentului general al fiinţei umane este susţinută şi de învăţăturile ştiinţei milenare a vieţii, Ayurveda. Din punctul de vedere al acestei ştiinţe, fiinţa umană este într-o continuă interacţiune energetică cu mediul în care trăieşte, chiar dacă nu este conştientă de acest aspect. Astfel că fiinţele umane care trăiesc într-un anumit areal sunt influențate atât de energiile climei cât şi de cele ale formelor de relief din zona respectivă.

O climă cu temperaturi crescute în mod aproape constant face ca fiinţele din zona respectivă să fie infuzate aproape permanent cu energiile calde respective. Acestea susţin în fiinţa umană exteriorizarea „caldă” – care, în funcţie de nivelul evolutiv individual, poate lua forma curajului sau, pentru naturile dizarmonioase, a agresivităţii şi violenţei până la crimă, după cum au constatat cercetătorii. Cu cât temperaturile sunt mai ridicate, cu atât energia vitală a locurilor este impregnată mai mult de aspectul fierbinte, iar oamenii care trăiesc în acel areal vor fi influențați să aibă manifestări mai… „înfierbântate”. Iată că știința străveche ayurvedică vine să explice ceea ce nu putea fi încă înțeles de cercetătorii care constataseră o violenţă mai mare la 35°C decât la 24°C.

Prin opoziţie, se cunoaşte că în ţările nordice, unde există un climat rece, oamenii au un comportament care este caracterizat ca fiind rece.

Cu alte cuvinte, mijloacele de cercetare specifice ştiinţei occidentale au permis obiectivarea unor fenomene şi comportamente generale ale fiinţei umane în diferite părţi ale globului, iar cu ajutorul ştiinţei milenare a vieţii putem înţelege și substratul energetic al acestora.

Citiţi şi:

Fiinţa umană îşi poate controla stările psiho-mentale controlându-şi undele cerebrale

Puterea tainică vindecătoare a simţurilor trezite

Programele subconștiente care determină realitatea pe care o trăim (I)

yogaesoteric
14 septembrie 2016