Cocaină pe ecran

Companiile implicate în social media îi fac în mod deliberat pe utilizatori dependenți de produsele lor, au dezvăluit pentru emisiunea Panorama de la BBC surse din Silicon Valley.

„Este ca și cum ar împrăștia cocaină de comportament pe toată suprafața ecranului, iar aceasta te face să tot revii și să revii”, a afirmat fostul angajat al Mozilla și Jawbone, Aza Raskin.

„În spatele fiecărui ecran de telefon, există la modul cel mai concret o mie de ingineri care au lucrat la acea interfață pentru a o face să dea cât mai multă dependență posibilă”, a adăugat el.

În anul 2006, domnul Raskin, un inginer IT el însuși, a conceput scrollul infinit, o caracteristică a multor aplicații care este văzută astăzi ca fiind foarte dătătoare de dependență. La acel moment, el lucra pentru Humanized – o firmă de consultanță pentru interfețe digitale.

Scrollul infinit le oferă utilizatorilor posibilitatea de a naviga în jos, la nesfârșit, prin conținut fără să dea click.

„Dacă nu-i dai posibilitatea creierului să îți ajungă din urmă impulsurile, nu vei face decât să dai mereu scroll”, spune el

Domnul Raskin afirmă că această inovație i-a făcut pe utilizatori să se uite pe telefoanele lor mult mai mult decât era necesar. El afirmă că nu și-a propus să-i facă pe oameni dependenți, dar acum se simte vinovat. Însă, mai spune el, mulți designeri au fost mânați să creeze aplicații care dau dependență din cauza modelului de business al marilor companii care i-au angajat.

„Pentru a primi o nouă finanțare, pentru a crește prețul acțiunilor, timpul pe care oamenii îl petrec pe aplicația ta este necesar să crească. Așadar, dacă pui presiune pe acel indicator specific, atunci vei începe să creezi noi căi de a-i ține pe oameni agățați”, spune domnul Raskin care folosește un ecran monocrom pentru a minimiza puterea de dependență a aplicațiilor.

Un fost angajat al Facebook a făcut o destăinuire similară.

„Social media este foarte asemănătoare cu un joc mecanic (precum cele din cazinouri)”, afirmă Sandy Parakilas, care a urmărit să nu mai folosească aplicația după ce a părăsit compania în anul 2012: „zici că mă lăsam de țigări”. În timpul petrecut la Facebook, un an și cinci luni, și-au dat și alții seama de acest risc, mai spune el.

„Exista cu siguranță o conștientizare a faptului că acest produs schimbă caracterul și produce dependență. Ai un model de business gândit să te prindă și să-ți absoarbă cât mai mult timp posibil din viața ta pentru ca apoi să vândă acea atenție pentru publicitate.”

Facebook a declarat pentru BBC că produsele sale sunt făcute „pentru a-i aduce pe oameni mai aproape de prietenii lor, de familia lor și de ceea ce le pasă. În niciun moment nu dorește ca în acest proces să existe un factor de dependență”.

Pentru utilizatori, unul dintre cele mai seducătoare aspecte ale rețelelor de comunicare virtuală îl reprezintă „like”-urile, care pot veni sub forma degetelor ridicate, inimioarelor sau retweeturilor.

Leah Pearlman, coinventatoare a butonului de like de la Facebook, spune că a devenit captivă pe Facebook deoarece începuse să își clădească imaginea despre sine pe numărul de „like”-uri pe care le primea.

„Când aveam nevoie de validare, mă duceam să verific Facebook. Mă simțeam singură – «ia să-mi verific telefonul». Mă simt nesigură, pun iar mâna pe telefon.”

Doamna Pearlman spune că a urmărit să se oprească din a mai folosi Facebook după ce a părăsit compania. „Mi-am dat seama că postam ceva ce obișnuiam și înainte să postez, dar numărul like-urilor era cu mult mai mic decât în trecut. Dintr-odată m-am gândit că și eu sunt dependentă de acest feedback.”

Studiile indică legătura care există între suprautilizarea rețelelor de comunicare virtuală și depresie, singurătate și o mulțime de alte probleme lăuntrice.

În Marea Britanie, adolescenții petrec astăzi în medie 18 ore pe săptămână pe telefon, mare parte din timp fiind pe rețelele de comunicare virtuală. În opinia doamnei Pearlman, tinerii care își dau seama cât de problematică este social media pentru ei ar fi necesar să ia în calcul să rămână departe de astfel de aplicații.

„Primul sfat pe care l-aș spune acestor tineri este să caute altceva (decât social media)”, a afirmat doamna Pearlman.

Anul trecut, președintele fondator al Facebook, Sean Parker, a afirmat public că scopul companiei este de a ocupa cât mai mult din timpul utilizatorilor. Compania „exploatează o slăbiciune a psihologiei umane”. „Inventatorii au înțeles aceasta și au procedat fără niciun fel de alte scrupule”, a spus atunci Sean Parker.

Dar doamna Pearlman susține că nu a intenționat ca butonul de „like” să creeze dependență. Ea crede, de asemenea, că rețelele de comunicare virtuală aduc multe beneficii pentru mulți oameni.

Când a fost confruntat cu afirmația domnului Parker legată de factorul deliberat gândit să creeze dependență al Facebook, unul dintre oficialii companiei, Ime Archibong, a declarat pentru BBC că încă se fac verificări asupra acestei chestiuni.

„Colaborăm cu oameni din exterior care investighează comportamentele dependente – fie că este vorba de platforma noastră sau de internet în general – și urmărim să înțelegem dacă există caracteristici care le fac rău oamenilor, astfel încât să le eliminăm și să investim în a ne asigura că oamenii sunt în siguranță”, a declarat el.

Mai multe rapoarte recente au indicat că Facebook lucrează asupra unor aplicații pentru a-i informa pe utilizatori cât timp petrec pe aplicații și pentru ca ei să-și seteze limite de timp zilnice.

Documentarul Panorma investighează de asemenea rolul pe care îl au culorile, sunetele și răsplățile neașteptate pentru a conduce la un comportament compulsiv.

Twitter a refuzat să comenteze.

Citiți și:
Igiena digitală: Cum să învingi dependența de smartphone
Patimi ale lumii contemporane: dependența de internet

 

yogaesoteric
19 mai 2022