Codul deontologic al ziaristului

ADOPTAT DE CLUBUL ROMÂN DE PRESĂ

PREAMBUL

Clubul Român de Presă, reprezentând peste 40 de case editoriale care cuprind cele mai importante instituţii mass-media naţionale (presa scrisă, televiziuni, radiouri şi agenţii de presă), propune introducerea unui Cod etic al ziariştilor şi instituirea unui Consiliu de Onoare care să urmărească respectarea normelor deontologice. Regulamentul de organizare şi functionare al Consiliului de Onoare face obiectul unui document separat.

Potrivit Constituţiei României, libertatea de exprimare a opiniilor, în scris, prin imagini sau prin alte mijloace de comunicare în masă este garantată. Cenzura de orice fel este interzisă (art. 30). Dreptul presei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor (art. 31).

Ziarist profesionist este persoana care are drept ocupaţie principală şi retribuită presa, posesoare a unei cărţi de presă recunoscută de una din organizaţiile profesionale, respectiv orice reporter, redactor, fotoreporter, grafician de presă, secretar de redacţie, şef de secţie sau departament, redactor şef sau adjunct, director de publicaţie, radio sau televiziune, cu o vechime minimă în presă de un an (perioadă ce reprezintă stagiul în această activitate). În virtutea libertăţii de expresie, ziaristul are dreptul de a critica, argumentat, atât Puterea, cât şi Opoziţia, considerând drept unic criteriu de judecare a faptelor raportarea lor la legile ţării şi la principiile morale.

ARTICOLUL 1

Ziaristul are datoria primordială de a relata adevărul, indiferent de consecintele ce le-ar putea avea asupra sa, obligaţie ce decurge din dreptul constituţional al publicului de a fi corect informat.

ARTICOLUL 2

Ziaristul poate da publicităţii numai informaţiile de a căror veridicitate este sigur, după ce în prealabil le-a verificat, de regulă, din cel puţin 2 surse credibile.

ARTICOLUL 3

Ziaristul nu are dreptul să prezinte opiniile sale drept fapte. Ştirea de presă trebuie să fie exactă, obiectivă şi să nu conţină păreri personale.

ARTICOLUL 4

Ziaristul este obligat să respecte viaţa privată a cetăţenilor şi nu se va folosi de metode interzise de lege pentru a obţine informaţii sau imagini despre aceasta.
Atunci când comportamentul privat al unor personalităţi publice poate avea urmări asupra societăţii, principiul neintruziunii în viaţa privată ar putea fi eludat.
Minorii şi bolnavii aflaţi în situaţii dificile şi victimele unor infracţiuni beneficiază de păstrarea confidenţialităţii identităţii.

Se va menţiona rasa, naţionalitatea, apartenenţa la o anumită minoritate (religioasă, lingvistică, sexuală) numai în cazurile în care informaţia publicată se referă la un fapt strict legat de respectiva problemă. Ziaristul va evita detalierea unor vicii sau a unor elemente morbide legate de crime.

ARTICOLUL 5

Ziaristul va da publicităţii punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate în cazul unor păreri divergente. Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să-şi exprime punctul de vedere. Se va avea în vedere respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie, astfel încât nici un individ nu va fi catalogat drept infractor până când o instanţă juridică nu se va pronunţa. Se va evita publicarea comentariilor şi luărilor de poziţie asupra unor cauze aflate pe rol în justiţie. Aceasta nu exclude relatările obiective asupra faptelor în evoluţia lor. Ziaristul nu se substituie instituţiilor şi puterilor publice.

ARTICOLUL 6

Ziaristul va păstra secretul profesional privind sursele informaţiilor obţinute confidenţial. Este la latitudinea propriei sale conştiinţe să respecte confidenţialitatea surselor, chiar şi în faţa justiţiei. Confidenţialitatea surselor de informaţii este garantată de reglementările internaţionale la care România este parte.

ARTICOLUL 7

Ziaristul are responsabilitatea civică de a acţiona pentru instaurarea justiţiei şi dreptăţii sociale. În cazurile în care are ştiinţă de abuzuri sau de încălcări ale legilor, potrivit clauzei de conştiinţă, ziaristul are dreptul de a refuza orice ingerinţă care să-i influenţeze decizia. Ziaristul are de asemenea dreptul de a refuza orice text de prezentare falsă a datelor şi faptelor. Ziaristul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a instituţiei mass-media.

ARTICOLUL 8

În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse societăţi comerciale, ziaristului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa.

Nu trebuie acceptate nici un fel de privilegii, tratamente speciale, cadouri sau favoruri care pot compromite integritatea ziaristului. Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca ziaristul să nu fie membru al vreunui partid politic.

ARTICOLUL 9

Ziaristul care distorsionează intenţionat informaţia, face acuzaţii nefondate, plagiază, foloseşte neautorizat fotografii sau imagini tv şi surse ori calomniază, săvârşeşte abateri profesionale de maximă gravitate.

ARTICOLUL 10

Ziaristul şi redacţia au datoria de a face corecţiile necesare în cazul în care, din vina lor, vor fi date publicităţii informaţii inexacte. În asemenea cazuri, instituţia respectivă de presă are obligaţia de a publica/difuza, în termen de 5 zile de la primire, pentru publicaţiile cotidiene, agenţiile de ştiri, posturile de televiziune şi radio, şi în proxima apariţie, pentru publicaţiile periodice, dreptul la replică al reclamantului, ca formă esenţială de reparare a prejudiciului adus acestuia.

În cazul în care o publicaţie refuză publicarea dreptului la replică, partea vătămată se poate adresa Consiliului de Onoare al CRP. În baza acestei sesizări, Consiliul de Onoare se va adresa publicaţiei, cotidianului, agenţiei de ştiri, postului radio şi televiziune în cauză şi va cere imperativ respectarea Codului deontologic, în cazul în care replica este întemeiată. Ignorarea acestui demers va atrage după sine o delimitare publică a CRP de poziţia publicaţiei respective.

ANEXĂ

Recomandare
către societăţile de presă membre
ale Clubului Român de Presă

Consiliul de Onoare al Clubului Român de Presă,

În conformitate cu atribuţiile prevăzute în Statutul CRP, art. 20, alin. (3), pct. g)

Pentru a facilita aplicarea eficientă şi corectă a prevederilor art. 10 al Codului Deontologic,

Recomandă tuturor societăţilor de presă membre ca în cazul în care sunt sesizate în mod direct de neacordarea dreptului la replică de o altă societate de presă, membră a Clubului Român de Presă, să transmită, fără a da publicităţii, sesizarea primită către Secretariatul CRP pentru a fi supusă analizei Consiliului de Onoare. În baza acestei sesizări, Consiliul de Onoare va putea aplica toate prevederile Codului Deontologic, inclusiv, acolo unde este cazul, delimitarea publică de atitudinea societăţii în cauză. Se recomandă ca eventuala publicare a replicii de către alte societăţi decât cele vizate direct în dreptul la replică să fie făcută doar după ce Consiliul de Onoare analizează solicitarea şi se pronunţă asupra sa.