Comisia Europeană a decis să se înfrupte din banii populaţiei

Credeaţi că vom scăpa doar cu bail-in-ul bancar, stimaţi cititori? Ei bine, nu! Pe fondul lipsei de reacţie a cetăţenilor faţă de măsurile arbitrare adoptate de autorităţile europene şi a lipsei rezultatelor în lupta anticriză, acestea au considerat că sunt necesare noi măsuri.

Agenţia de ştiri Reuters a obţinut un document de lucru al Comisiei Europene, în care se arată că  „economiile celor 500 de milioane de cetăţeni pot fi utilizate pentru finanţarea investiţiilor pe termen lung“. Totul este justificat, bineînţeles, prin necesitatea stimulării creşterii economice, dar şi prin „acoperirea deficitului de finanţare din partea băncilor“. Nicăieri în articolul Reuters nu se aminteşte de un posibil caracter voluntar al măsurilor. „Criza economică şi financiară a afectat capacitatea sectorului financiar de a canaliza fondurile către economia reală, în special către investiţiile pe termen lung“, se arată în documentul CE. Dar de ce nu îşi îndeplinesc băncile rolul? Deoarece sunt subcapitalizate şi nimeni nu ştie, cu adevărat, dimensiunea portofoliilor de credite neperformante. Mai este, apoi, incertitudinea investitorilor, care nu ştiu ce se va întâmpla nici măcar mâine, în condiţiile unei avalanşe a schimbărilor fiscale şi de altă natură. Şi atunci, cum să treacă la investiţii pe termen lung, când presiunile competitive nu reprezintă decât cea mai mică grijă a lor?

Analiştii de la Pimco, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume, au observat, încă din vara anului 2012, că  „un al doilea val al ieşirilor de capital afectează şi nucleul zonei euro“.  „După o primă fază a crizei, în care investitorii şi-au mutat capitalul de la periferia euro către nucleu, aceştia îşi mută acum fondurile din toată zona euro“, se arată în analiza Pimco.

Singura constantă a mediului de afaceri din Europa pare să mai fie doar arbitrariul unor decizii imprevizibile ale autorităţilor, care încă mai sunt convinse că îşi pot planifica minuţios calea ieşirii din criză, pentru a evita orice fel de schimbare fundamentală.

În condiţiile în care depozitele bancare sunt deja „marcate“ pentru utilizare în procesul de salvare a băncilor, care sunt sursele spre care şi-a îndreptat atenţia Comisia Europeană? Fondurile de pensii ale cetăţenilor.  „Comisia va cere opinia instituţiei de reglementare a pieţei asigurărilor pentru elaborarea unei noi legi“, se mai arată în articolul Reuters, al cărei scop este  „mobilizarea economiilor din fondurile de pensii pentru finanţările pe termen lung“.

Mobilizare! Un cuvânt frumos, încărcat, fără îndoială, de înălţătorul sentiment al patriotismului european, chemat acum la luptă împotriva crizei. Sunt sigur că invidia lui Joseph Goebbels şi a propagandiştilor fostelor regimuri comuniste din Est nu mai cunoaşte margini, mai ales că iluzia democraţiei a fost prelungită în ciuda negării dreptului la referendum. Pe lângă pregătirea noilor legi, Comisia Europeană va finaliza, până la sfârşitul anului, şi un studiu cu privire la „introducerea unui cont european de economii pentru persoanele fizice, fondurile rezultate fiind investite în firmele mici“, după cum mai scrie Reuters.

Oare şi aceste conturi vor fi remunerate tot cu dobânzi apropiate de zero? Autorităţile sunt chiar aşa de oarbe, încât nu văd că principala cauză a decapitalizării şi a deficitului de capital din Europa este tocmai „pedepsirea“ economisirii, prin măsurile adoptate de Banca Centrală Europeană?

Dar mai contează toate acestea, când BCE a devenit instituţia atotputernică a Europei? Un articol recent din Financial Times arată că  „reacţiile la decizia Curţii Constituţionale a Germaniei subliniază puterea BCE“, în condiţiile în care pieţele par să considere că  „noua normalitate“ poate funcţiona foarte bine şi fără respectarea legilor, în special a clauzelor constituţionale. Este greu de crezut că miopia autorităţilor ar fi de vină. Mai degrabă, este vorba de interesul primordial al apărării, cu orice preţ, a privilegiilor cu care s-a obişnuit clasa politică europeană.

Afirmaţia este susţinută şi de alte prevederi ale noilor proiecte de lege. Astfel, Comisia Europeană va revizui şi reglementările privind instrumentele financiare rezultate de pe urma securitizării, scopul urmărit fiind „relaxarea definiţiei pentru activele eligibile“. Această relaxare nu este decât un nou balon de oxigen oferit instituţiilor financiare, confruntate cu restricţii suplimentare privind lichiditatea activelor din portofolii.

Vă mai amintiţi cum s-a ajuns la criză? Tocmai prin evaluarea deficitară a valorii şi lichidităţii portofoliilor de active bancare, pe fondul politicilor monetare ultrarelaxate promovate de băncile centrale. Cum poate fi interpretată această contradicţie? Oare calea ieşirii din criză este similară cu cea a intrării?

Dar asta nu este tot. Cea mai „bună“ parte vine la sfârşitul articolului Reuters:  „Comisia va lua în considerare şi adecvarea evaluării activelor pe baza preţului de piaţă, în special pentru investiţiile pe termen lung“. Da, aţi citit bine! Realitatea şi valorile stabilite pe piaţă par să nu mai fie „adecvate“, iar autorităţile europene propun introducerea unor noi reglementări contabile globale.

Probabil că noile propuneri ale Comisiei Europene îşi vor face loc în presa continentală, mai ales după alegerile din luna mai 2014, dar fară nicio garanţie a unor dezbateri deschise şi obiective. Până atunci trebuie susţinută, cu orice preţ, iluzia redresării economice.

Apoi se va trece, cu viteză maximă, la stabilirea cadrului  „legal“ de  „colectivizare“ a ceea ce va mai rămâne din economiile europenilor, iar bunăstarea generalizată va fi marcată de efuziuni populare ale căror ecouri vor reverbera peste milenii. [Noi, românii, cunoaştem prea bine acest „drum“, nu-i aşa? – nota AIM]

Eurogroup:  „Băncile cu rezultate foarte slabe la testele de stres vor fi închise“ [folosind banii de la băncile care încă mai „supravieţuiesc“ – nota AIM] Băncile care vor înregistra rezultate foarte slabe la testele de stres ce vor fi derulate în acest an de Banca Centrală Europeană (BCE) vor trebui închise, a declarat, ieri (13.02.2014), Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup – grupul miniştrilor de finanţe din zona euro.

BCE, care va prelua activitatea de supraveghere bancară în zona euro începând cu luna noiembrie, va evalua starea de sănătate a celor mai mari 130 de bănci din zona euro printr-o analiză amănunţită a calităţii activelor acestora.

Jeroen Dijsselbloem, care este ministrul de finanţe al Olandei, a spus, citat de Reuters:  „Sunt foarte mulţumit de ceea ce a afirmat Daniele Nouy (n.r. – preşedintele Mecanismului Unic de Supraveghere), că, în situaţia în care există bănci într-o condiţie proastă, trebuie să le închidem“.

Dijsselbloem a subliniat că este important pentru zona euro să-şi pună în ordine rapid băncile întrucât instituţiile de credit sunt cruciale pentru relansarea economică a regiunii. Oficialul Eurogroup a adăugat că instituţiile financiare au început deja să ia măsuri fără să aştepte rezultatele testelor de stres.  „Nu ştiu care vor fi rezultatele testelor, însă o bancă raţională nu va aştepta să vadă aceste rezultate, ci se va gândi cum poate soluţiona proactiv problemele. Cred că acest lucru se întâmplă deja în momentul de faţă“, a subliniat Dijsselbloem.

Analiza  calităţii activelor băncilor face parte din pregătirile pentru punerea la punct a uniunii bancare, care presupune, totodată, un mecanism pentru închiderea băncilor cu probleme şi înfiinţarea unui fond comun pentru acoperirea costurilor apărute ca urmare a lichidării instituţiilor cu probleme.

Dar finalizarea uniunii bancare depinde de un acord între Parlamentul European şi guvernele din zona euro cu  privire la autoritatea care va decide dacă o bancă trebuie închisă, respectiv cine va suporta costurile.

Închiderea băncilor cu probleme ar urma să fie finanţată cu contribuţii de la băncile ce operează în zona euro. Aceste contribuţii ar urma să ajungă, în zece ani, la o capacitate maximă de 55 de miliarde euro. Dijsselbloem susţine că această sumă este o rezervă suficientă, având în vedere că, înainte ca fondul să plătească pentru închiderea unei bănci, acţionarii, deţinătorii de obligaţiuni şi marii deponenţi ai acesteia vor suporta pierderile.

Sursa: bursa.ro

Citiţi şi:

Atenţie mare! De ce se grăbeşte Uniunea Europeană să implementeze mecanismul de «bail in»?

Care este probabilitatea declanșării unei noi crize financiare?

yogaesoteric
27 iulie 2015