Controlul gândirii în distopia contemporană

În lumea distopică imaginată de Orwell (din romanul 1984), oamenii erau permanent supravegheați printr-un „tele-ecran”, ca să nu existe niciun risc de abatere de la „reguli”.

„Regulile” însemnând nu doar acceptarea totală a mizeriilor propagandistice, a minciunilor „oficiale”, a pseudoexistenței controlate, a constrângerilor și privațiunilor de toate felurile, ci și schimbarea din temelii a conștiinței omenești, prin supunere oarbă la directivele sistemului, eliminarea gândirii critice, modificări infernale aduse limbajului (în ideea că, dacă nu mai există cuvântul, dispare și conceptul), îndoctrinarea monstruoasă a copiilor, cultivarea „dublugânditului”, un fel de contorsionism mental care permitea să amesteci noțiunile, să accepți fără discernământ afirmații contradictorii, dar mai ales să refulezi și să uiți tot ceea ce, la un moment dat, îți putea aprinde o licărire în conștiință.

Regimul imaginat de scriitorul englez era controlat de un fel de „elite” ahtiate de putere (deși nici lumea lor nu era în totalitate liberă, nu exista acces real la toate datele și nici viziune de ansamblu), prin intermediul unui puternic aparat represiv, definit îndeosebi ca „poliție a gândirii”, ceea ce însemna că orice tentativă de a raționa liber era imediat identificată și sancționată, iar „îndrăznețul” sfârșea „vaporizat”, adică dispărea nu doar fizic, ci erau eliminate toate datele despre el, toate urmele existenței lui pământești.

Cum era posibilă toată această demență, această manipulare constantă a populației?

Simplu.

Exista o armată de trepăduși ai sistemului, a căror principală îndeletnicire era să modifice datele, să rescrie istoria, să scoată din decor tot ce nu convenea narativei „oficiale”, să cenzureze ori să trunchieze adevărul, să schimbe declarațiile, să inventeze nume și oameni, pe scurt, să facă albul negru și negrul alb, ori de câte ori li se cerea, fără nicio implicare afectivă, rațională sau morală.

Un fel de factcecări de doi bani, cu vieți anodine și creierul praf, mărunți și autosuficienți, anoști din toate punctele de vedere, devotați sistemului până la vomă, fără principii, fără conștiință, mulțumiți să primească doi-trei arginți și, uneori, nici măcar atât.

La fel ca factcecării de azi.

Citiți și:
Bun-venit în realitatea mixtă, un pseudo-loc unde pseudo-oamenii sunt prizonieri pe vecie
Singura cale de ieșire din distopia noului totalitarism

yogaesoteric
1 iunie 2024