Cum demontează Sudul Global supremația dolarului
O rebeliune coordonată remodelează în liniște finanțele globale – una care nu vizează doar să scape de tirania dolarului, ci să o îngroape.
„Hegemonia americană a contribuit la furnizarea de bunuri publice: rute maritime deschise, un sistem financiar stabil, securitate colectivă și sprijin pentru cadrele de soluționare a disputelor……. Am participat la ritualuri și am evitat în mare măsură să semnalăm discrepanțele dintre retorică și realitate……. Această înțelegere nu mai funcționează. Voi fi direct: ne aflăm în mijlocul unei rupturi, nu al unei tranziții.” – Prim-ministrul canadian Mark Carney, discurs special la Forumul Economic Mondial (WEF), Davos 2026
Era supremației globale necontestate a dolarului se apropie de sfârșit. Ceea ce odată era piatra de temelie a finanțelor și comerțului global este acum un domeniu contestat, pe măsură ce un număr tot mai mare de state caută alternative la moneda folosită de mult timp pentru a impune dictatele occidentale. Centralitatea dolarului american în tranzacțiile transfrontaliere și rolul său de monedă de rezervă mondială nu mai sunt garantate – iar această schimbare nu mai este doar teoretică.
Timp de decenii, dolarul a servit ca mijloc universal de schimb, rezervă de valoare și unitate de cont. Dar beneficiile au venit cu costuri mari. Dependența sistemului de politicile unui singur stat și dependența sa de conversiile intermediare au generat straturi de risc și fricțiuni. Astăzi, aceste riscuri au devenit obstacole în calea expansiunii comerțului global. Și pe măsură ce economiile emergente câștigă încredere și greutate, Washingtonul este forțat să cedeze tronul monetar.
Dolarul încă domnește, dar puterea sa slăbește
Dolarul continuă să domine tranzacțiile transfrontaliere, fie în conturile curente, fie pe piețele financiare. El rămâne o rezervă de valoare de încredere atât pentru investitorii instituționali, cât și pentru persoanele fizice. Dar valul se modifică. De la începutul pandemiei covid-19, băncile centrale și capitalul privat și-au redus în mod constant deținerile în dolari, redirecționând valoarea către aur și alte active tangibile.
Deși dolarul este încă utilizat pentru standardizarea contabilității globale, utilitatea inteligenței artificiale (IA) și a inovației tehnologice permite acum coșurilor valutare – precum cele compuse din țările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) – să înlocuiască cu ușurință multe dintre funcțiile dolarului. Pe scurt, era în care nu exista nicio alternativă credibilă s-a încheiat.
BRICS și ascensiunea monedelor contrapondere
Pe măsură ce țările din sudul globului își extind ponderea în comerțul mondial și în PIB, utilizarea practică a monedelor non-dolar câștigă teren. În cadrul blocului BRICS, tranzacțiile sunt efectuate din ce în ce mai mult în monedele naționale.
SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication ‒ Societatea pentru Telecomunicații Financiare Interbancare Mondiale) – rețeaua de mesagerie dominată de Occident, utilizată de bănci pentru plățile transfrontaliere – rămâne dominantă, dar alternativele câștigă teren. Datele arată că, până în mai 2025, yuanul chinezesc, care reprezenta doar 2% din plățile globale, facilita deja 50% din comerțul intern al BRICS.
Deși sistemul de plăți BRICS este încă departe de a fi acceptat la nivel global, prezența sa este în creștere. Și în spatele acestui impuls se află o înțelegere strategică: adevărata suveranitate monetară nu poate coexista cu dependența de sisteme financiare ostile.
CBDC: un salt digital către finanțele multipolare
Cel mai mare obstacol în calea construirii de alternative multipolare nu este voința politică, ci infrastructura. Înlocuirea SWIFT necesită platforme sigure, scalabile și interoperabile. În acest sens, monedele digitale ale băncilor centrale (CBDC) – versiuni digitale bazate pe blockchain ale monedelor naționale emise și reglementate de băncile centrale – oferă o cale de transformare. Spre deosebire de criptomonede, CBDC-urile sunt susținute și controlate în totalitate de autoritățile monetare suverane, combinând viteza digitală cu supravegherea statului.
Beijingul este în fruntea acestei mișcări. Banca Populară a Chinei și-a extins sistemul de plăți interbancare transfrontaliere (CIPS), o alternativă la SWIFT concepută pentru tranzacțiile în yuani și din ce în ce mai integrată cu platformele CBDC.
Conform estimărilor sale, CBDC-urile pot reduce costurile de tranzacție cu până la 50% și pot efectua plăți transfrontaliere în câteva secunde. SWIFT, în schimb, depinde de un model bancar corespondent lent, stratificat, care poate dura zile întregi și impune comisioane mari.
Yuanul digital depășește 2 trilioane de dolari
Este motivul pentru care yuanul digital al Chinei (e-CNY) a crescut cu peste 800% din 2023, depășind 2,3 trilioane de dolari în volumul tranzacțiilor până la sfârșitul anului 2025. Pentru a crește adoptarea pe plan intern, China folosește o strategie care păstrează suveranitatea și reglementarea e-CNY, încorporând în același timp caracteristici purtătoare de dobândă și funcționalități similare celor ale monedelor stabile.
Proiectul mBridge – prescurtarea de la „multiple CBDC Bridge” – este o inițiativă comună dezvoltată de Bank for International Settlements Innovation Hub (Centrul de inovare al Băncii Reglementărilor Internaționale) și băncile centrale din China, Hong Kong, Thailanda și Emiratele Arabe Unite. Proiectul permite efectuarea de plăți transfrontaliere în timp real folosind CBDC-uri pe o platformă blockchain comună, fără a fi nevoie de bănci corespondente sau mesagerie SWIFT.
În 2025, mBridge a procesat tranzacții în valoare de 55,49 miliarde de dolari – o creștere de 2.500 de ori față de testele efectuate la începutul anului 2022. Peste 95% din volumul său este în e-CNY, contrazicând previziunile inițiale conform cărora CBDC-urile, în special cele din China, ar suferi de scepticismul publicului și de cazuri de utilizare limitate.
La cinci ani de la lansare, e-CNY rămâne cel mai mare experiment din lume în domeniul monedelor digitale ale băncilor centrale. Iar succesul său remodelează ipotezele cu privire la cine poate stabili ritmul în inovarea financiară.
Frontul fintech din Asia de Vest
Schimbarea nu se limitează la Asia de Est și de Sud. În Asia de Vest, Emiratele Arabe Unite preiau conducerea în domeniul plăților digitale. O nouă platformă susținută de China și testată de băncile centrale din Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Hong Kong și Thailanda a executat deja peste 4.000 de tranzacții transfrontaliere. Ministerul Finanțelor din Emiratele Arabe Unite a finalizat recent prima tranzacție de stat utilizând dirhami digitali.
Desemnarea de către Beijing a First Abu Dhabi Bank ca a doua instituție de compensare a yuanului în Emiratele Arabe Unite marchează un pas mai profund în integrarea monetară regională. Spre deosebire de numirile anterioare ale instituțiilor chineze în străinătate, noua mișcare ridică o bancă locală, semnalând atât încrederea strategică, cât și intenția de a construi noduri regionale de autonomie financiară.
Proiectul se bazează pe schimbări anterioare, inclusiv acordul istoric din 2023, în care EAU și China au stabilit un comerț cu gaz natural lichefiat (GNL) în yuani – primul de acest fel și o ruptură simbolică de sistemul petrodolarului.
BUNA și arhitectura autonomiei monetare
Organizația regională arabă de compensare și decontare a plăților, cunoscută sub numele de BUNA, este o altă piesă esențială a arhitecturii emergente de plăți. Cu sediul în EAU și operată de Fondul Monetar Arab, BUNA este o platformă de plăți transfrontaliere și multivalutare creată pentru a facilita fluxurile comerciale și de investiții în interiorul și în afara lumii arabe.
Aceasta permite băncilor centrale și comerciale să trimită și să primească plăți în mai multe monede în întreaga regiune arabă și cu parteneri globali. Volumul tranzacțiilor lunare a crescut la mii, iar BUNA continuă să-și extindă participarea. Deși strategia sa pe termen lung include interoperabilitatea cu alte sisteme regionale și globale, precum UPI din India sau CIPS din China, nu a fost anunțat oficial niciun calendar fix și nicio listă confirmată de noi monede.
Ren Haiping, șef adjunct al departamentului de cercetare strategică al Centrului Chinez pentru Schimburi Economice Internaționale, a remarcat că extinderea acoperirii valutare a BUNA – inclusiv adăugarea rupiei și a yuanului – ar putea îmbunătăți infrastructura pieței financiare și aprofunda legăturile economice de cooperare, inclusiv legăturile transfrontaliere de comerț și investiții între participanți.
Există și inițiative mai ample din Golf, precum AFAQ, sistemul de plăți instantanee din Golf lansat de Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC), care conectează băncile statelor membre și facilitează tranzacțiile transfrontaliere în timp real, fără a depinde de băncile de compensare în dolari. AFAQ este conceput pentru a crea un ecosistem regional unificat de plăți care oferă decontarea rapidă, sigură și eficientă a tranzacțiilor în statele arabe din Golful Persic.
Nicio revoluție monetară fără transformare instituțională
În ciuda progreselor digitale ale Chinei, niciun stat nu poate ancora singur un nou sistem global. Transformarea va necesita o arhitectură instituțională – o casă de compensare precum Uniunea Europeană de Plăți (EPU) de după război, care a contribuit la stabilizarea comerțului intraeuropean prin soluționarea dezechilibrelor în mod multilateral, mai degrabă decât bilateral, în dolari americani, care erau puțini.
Noua Bancă de Dezvoltare (NDB) din cadrul BRICS este cea mai bine poziționată pentru a conduce acest proces. Dar dinamica puterii globale înrădăcinate – nu doar inerția financiară – rămâne obstacolul real. Sub guvernul american al președintelui Donald Trump, Washingtonul a intensificat presiunea economică și militară pentru a înăbuși astfel de schimbări. Utilizarea sancțiunilor ca armă în Venezuela și Iran a fost un avertisment clar.
Trump prezintă în mod deschis dominația dolarului ca o chestiune de securitate națională și chiar ca un „casus belli” legitim. Mentalitatea persistă în ambele partide politice americane și a devenit o piatră de temelie a politicii atlantiste.
Dolarul domină în continuare finanțele, dar fisurile se adâncesc
În ciuda pierderii de teren în comerț, dolarul domină în continuare finanțele transfrontaliere. În 2024, comerțul global cu bunuri și servicii a atins 33 de trilioane de dolari, aproximativ o treime din PIB-ul global. Cu toate acestea, potrivit Băncii Reglementelor Internaționale, cifra de afaceri zilnică pe piața valutară s-a ridicat la 7,5 trilioane de dolari – de peste cinci ori mai mult decât volumul anual al comerțului. Această piață rămâne în continuare dominată de dolar.
În 2022, dolarul a fost utilizat în 88% din toate tranzacțiile valutare. Până în aprilie 2025, ponderea sa a crescut ușor, ajungând la 89,2%. Euro a scăzut la 28,9% (de la 30,6% în 2022). Yenul a rămas stabil la 16,8%. În același timp, yuanul a crescut la 8,5% – o creștere constantă din 2013. Cu toate acestea, o mare parte din dominația dolarului nu provine acum din putere, ci din slăbiciunea altor monede: declinul euro și al lirei sterline nu a făcut decât să-i consolideze poziția.
De la ocolirea SWIFT la construirea viitorului
China știe că nu poate demola singură dominația dolarului. BRICS și țările din Sudul Global este necesar să conducă această mișcare. Arhitectura începe deja să prindă contur. Până în ianuarie 2025, țări precum Rusia, Iran, Venezuela, Arabia Saudită, China, Emiratele Arabe Unite și Egipt au început să utilizeze „petro-yuanul” în tranzacțiile energetice transfrontaliere.
Pentru Moscova, noua evoluție este un răspuns direct la sancțiuni și un efort de a scăpa de controlul SWIFT și al comerțului bazat pe dolar. Măsura a funcționat – nu simbolic, ci material. Și pe măsură ce alții urmează exemplul, ceea ce odată era o strategie de ocolire devine nucleul unui nou sistem.
O deschidere pentru momentul multipolar
Conflictul din Groenlanda deschide noi oportunități pentru țările din Sudul Global, întrucât presiunea geopolitică a SUA și riscurile piețelor financiare ar putea împinge Europa să reducă dependența de dolar și să se îndepărteze de activele americane. Investitorii ar putea să se orienteze către refugii sigure, cum ar fi francul elvețian, sau să consolideze legăturile economice cu Beijingul. Această dinamică ar putea accelera dezvoltarea sistemelor alternative de plată.
Criza în evoluție a supremației dolarului a scos la iveală o ruptură politică mai profundă sub suprafața echilibrelor financiare în schimbare.
Sudul Global nu mai este dispus să finanțeze, să faciliteze sau să rămână vulnerabil la un sistem imperial care servește propria sa subjugare economică.
Se nasc noi instituții, vechile sisteme se destramă, iar iluziile inevitabilității care odată susțineau supremația financiară a SUA se spulberă. Ordinea monetară care va apărea în continuare nu va fi dictată de Washington, ci va fi forjată în interesul comun al celor care au fost mult timp excluși de la beneficiile sale.
Citiți și:
E falsă ideea că un CBDC ar reseta lumea occidentală salvând SUA și dolarul!
Foreign Affairs critică politica lui Trump față de BRICS
yogaesoteric
14 februarie 2026