Cum funcţionează o strategie de persuasiune la cel mai înalt nivel

FMI s-a gândit să ameninţe Germania şi Grecia cu o catastrofă financiară iminentă pentru ca acestea să-i accepte planurile

Poul Thomsen, şeful departamentului FMI pentru Europa şi fostul negociator şef în relaţia cu România, ar fi spus că ar fi nevoie de un accident financiar pentru a forţa Germania şi Grecia să accepte propunerile instituţiei.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) poate acţiona la limita şantajului şi chiar inventa crize pentru a obţine ce vrea. Că instituţia ia în considerare astfel de tactici de negociere în cazul Greciei, ţară din bail-out-urile căreia a făcut profituri de miliarde de euro, sugerează o convorbire între doi reprezentanţi de rang înalt ai FMI publicată de WikiLeaks. Amândoi au legături foarte puternice cu România.

WikiLeaks, website-ul care a arătat că serviciile americane de spionaj au interceptat chiar şi convorbirile telefonice ale cancelarului german Angela Merkel, redă transcrierea unui dialog telefonic între Poul Thomsen, şeful departamentului european al FMI, şi românca Delia Velculescu, şefa misiunii FMI pentru Grecia. Thomsen a fost negociatorul-şef al instituţiei în relaţia cu România.

Oficialii au discutat despre posibilitatea de a o strânge cu uşa pe Merkel ameninţând că Fondul nu va participa la programul de bail-out al Greciei dacă Berlinul nu acceptă ca Greciei să-i fie ştearsă o parte din datorie. Atena ar fi urmat să fie obligată să accepte reformele propuse de FMI prin ceea ce oficiali greci au interpretat că ar fi ameninţarea cu default-ul – Grecia să ramburseze în iunie 2016 datorii de 2,3 miliarde de euro către BCE, scrie Bloomberg. Ameninţările ar fi venit în contextul Brexit-ului şi al crizei imigranţilor, evenimente deosebit de periculoase pentru Uniunea Europeană. Presupusa conversaţie scoate la lumină tensiunile care încă persistă între creditorii Greciei la şase ani de la apariţia crizei şi după trei bail-out-uri stabilite pentru Atena.

FMI nu se înţelege cu specialiştii Comisiei Europene în privinţa măsurilor bugetare pe care ar trebui să le implementeze Grecia, cel mai îndatorat membru al UE, şi a sacrificiilor făcute de UE pentru ca Atena să-şi poată atinge ţintele bugetare, în timp ce Germania şi alte state ale zonei euro insistă că Fondul va trebui să intervină în cele din urmă pentru ca Grecia să poată fi salvată.

„Iată, doamna Merkel, trebuie să calculaţi ce ar fi mai costisitor: să mergeţi mai departe fără FMI, caz în care Bundestag-ul (parlamentul german) va spune «Cum, FMI nu este cu noi?», sau să acceptaţi ştergerea datoriilor de care credem că Grecia are nevoie pentru ca noi să continuăm alături de voi? Aşa-i?”, i-ar fi spus Thomsen lui Velculescu pe 19 martie 2016. Lui Merkel i-ar fi greu să găsească o nouă soluţie pentru criza grecească acum când cariera ei politică şi finanţele statului simt presiunile crizei refugiaţilor.

Velculescu i-ar fi răspuns că speră ca momentul în care Fondul pune această întrebare să vină mai repede, „de dragul grecilor şi al tuturor celorlalţi”.
Unul dintre dialoguri sugerează că oficialii FMI cred că doar o nouă criză ar forţa părţile să ajungă la un rezultat.

Thomsen ar fi spus că evaluarea în curs a bail-out-ului Greciei (de care este nevoie pentru ca Atena să primească noi tranşe de bani) ar trebui întârziată astfel încât ameninţarea unui „accident bugetar” în timpul referendumului privind Brexit-ul să permită FMI-ului să facă presiuni asupra ambelor părţi, Germania şi Grecia, notează Euronews.

„Nu voi accepta un pachet cu măsuri mici. Ce va împinge totul spre o decizie? În trecut o singură dată a fost luată o decizie, atunci când grecii erau pe punctul de a rămâne fără bani şi să intre în incapacitate de plată. Probabil la fel se va întâmpla şi acum. În acest caz, se prelungeşte până în iulie şi este clar că europenii nu vor discuta în preajma Brexit-ului”, ar fi explicat Thomsen.

Pentru Velculescu, întârzierea discuţiilor ar fi „un dezastru”. Ea ar fi recunoscut că „avem nevoie de un eveniment, dar nu ştiu în ce ar consta el”. Atena şi creditorii săi au început noi negocieri în aprilie 2016.

Un purtător de cuvânt al guvernului grec a afirmat că FMI trebuie să clarifice dacă intenţia sa a fost să creeze condiţiile pentru un faliment grecesc cu puţin timp înainte de referendumul privind ieşirea Marii Britanii din UE. Pentru alţi oficiali greci a fost clar că FMI a vrut să declanşeze un eveniment de credit (credit event) care să afecteze încrederea în capacitatea Greciei de a-şi plăti datoriile.

Rămânerea în troika creditorilor internaţionali este o decizie din ce în ce mai greu de vândut de către FMI membrilor săi din afara Europei, deoarece aceştia cred că poziţia Fondului privind Grecia reprezintă o încălcare a propriilor politici din alte părţi de a nu da finanţare ţărilor care au datorii nesustenabile.

În august 2015, FMI a anunţat că nu va participa la bail-out-ul de 86 de miliarde de euro stabilit pentru Grecia. Şefa FMI, Christine Lagarde, anunţa la acea dată că FMI se va implica dacă Grecia va primi „iertare semnificativă de datorie” de la creditori.

În primăvara lui 2015 Jubilee Debt Campaign, o organizaţie britanică nonprofit, anunţa că FMI a făcut din 2010 până la acea dată un profit de 2,5 miliarde de euro din creditele date Greciei.

Citiți și

:
În timp ce poporul român doarme, la Atena, oficiali UE și FMI, forţaţi să iasă pe uşa din dos

Experiment devastator al FMI în România: Teoria incendiară a unui analist economic

Cum se falimentează o țară

yogaesoteric
25 aprilie 2016