Cum (și de ce) să ne cultivăm simţul umorului

Importanţa umorului, inclusiv la locul de muncă, este adesea subevaluată, după cum sugerează o serie de studii. Avem motive solide să ne dezvoltăm simţul umorului, oricât de puţin înzestraţi ne-am considera în acest domeniu, pentru că umorul are de-a face mai puţin cu abilitatea de a emite continuu glume reușite și mai mult cu faptul de a cultiva bucuria și a fi generoși cu râsul nostru.

„Cercetarea în domeniul umorului este văzută ca un subiect neserios”, scrie Rod Martin, pionier în cercetarea știinţifică a umorului și profesor de psihologie clinică la Universitatea din Western Ontario. Dezinteresul pentru cercetarea umorului are, de altfel, o explicaţie simplă: oamenii de știinţă cred că există multe alte subiecte presante care este necesar să fie investigate și își doresc, în orice caz, să se asigure că munca lor este respectabilă, iar cercetarea umorului nu pare să fie congruentă cu investigaţiile serioase.

Totuși umorul este omniprezent, iar râsul este unul dintre primele gesturi pe care le facem ca bebeluși, așa că orice nouă cercetare pe acest subiect nu poate decât să ne ajute să ne îmbunătăţim simţul umorului, așa cum studierea limbajului a dus la o instruire mai bună în ce privește limbajul, susţine Peter McGraw, profesor la Universitatea din Colorado și director al Laboratorului de Cercetare a Umorului (The Humor Research Lab).

De fapt, studiile care au fost făcute au sugerat că ieșim în pierdere bagatelizând umorul și că acesta interferează inclusiv cu eficienţa la locul de muncă.

Umorul care ne energizează

În 2007, un studiu publicat de cercetătorul Roy Baumeister a arătat că umorul poate fi unul dintre factorii cu un important rol în atenuarea sau chiar contracararea efectelor epuizării psiho-mentale. Câţiva ani mai târziu, cercetătorii David Cheng și Lu Wang au testat ipoteza conform căreia umorul oferă o „pauză în sfera conștiinței” în situaţiile stresante, prevenind astfel epuizarea din cauza muncii, dar și reîncărcând resursele ființei. În studiul lor, Cheng și Wang au constatat că subiecţii care au urmărit un videoclip amuzant au petrecut ulterior de două ori mai mult timp în rezolvarea unei sarcini plictisitoare, comparativ cu cei care au vizionat videoclipuri neutre. Perspectiva tradiţională asupra performanţei pune accent pe efort și pe evitarea activităţilor care ar putea distrage de la muncă, precum umorul, dar acest studiu sugerează că umorul poate fi energizant, au conchis autorii.

„Cercetările arată că umorul este un fabulos întrerupător de tensiune la locul de muncă”, spune Michael Kerr, autorul cărţii The Humor Advantage: Why Some Businesses Laughing all the Way to the Bank. Kerr explică faptul că oamenii care pot gestiona cu umor conflictele tind să treacă de la gândirea convergentă, care le permite să vadă o singură soluţie, la gândirea divergentă, care jonglează cu un evantai de potenţiale soluţii. De asemenea, umorul este un element esenţial al gândirii creative, pentru că reduce criticile interne și permite ființei să se joace cu ideile și să găsească noi unghiuri din care să privească diferitele aspecte.

Mai multe studii arată că oamenii cu simţul umorului sunt consideraţi de încredere și etichetaţi drept simpatici și inteligenţi, iar toate aceste atuuri, conchide Kerr, arată că umorul este un extraordinar spărgător de gheaţă și un agent de coeziune la locul de muncă (aspect cu atât mai important cu cât relaţiile sunt esenţiale pentru obţinerea succesului).

De altfel, studiile au arătat că liderii cu simţul umorului sunt văzuţi ca buni motivatori, în timp ce angajaţii lor sunt cu 15% mai dedicați în ceea ce fac și au șanse mai mari să rezolve sarcini care presupun creativitate.

În cele din urmă, umorul crește productivitatea, concluzionează Lynn Taylor, expertă în problematica mediului de la locul de muncă. O atmosferă în care este infuzată doza potrivită de umor relaxează, încurajează interacţiunea și oferă sentimentul că se poate gândi și în afara unei scheme, iar toate aceste aspecte cresc productivitatea muncii, așa că avantajele sunt culese de angajaţi și angajator deopotrivă.

Cum să facem (mai mult) loc umorului în viaţa noastră

Pe măsură ce îmbătrânim, mulţi dintre noi râd (și chiar zâmbesc) mai puţin, ca și cum seriozitatea ar fi o haină care ne aranjează mai bine, notează sociologul Anna Akbari, observând însă că putem exersa acel simţ al umorului pe care îl aveam în copilărie și putem aduce astfel un plus de bucurie în viaţa noastră.

De fapt, umorul are de-a face cu o bătrânețe senină și chiar cu longevitatea, după cum a arătat un studiu al cercetătorilor norvegieni. Studiul s-a desfășurat pe o perioadă de 15 ani și a vizat legătura dintre simţul umorului și mortalitate, la un lot de peste 50.000 de subiecţi. Rezultatele au arătat că, la femei, scorurile ridicate ale componentei cognitive a umorului au fost asociate cu un risc de deces din toate cauzele cu 48% mai mic, dar și cu o scădere de 73% și 83% a riscului de deces prin boli cardiovasculare, respectiv prin infecţie. Bărbaţii cu un scor ridicat al componentei cognitive a umorului și-au scăzut riscul de deces prin infecţii cu 74%.

Primul pas în cultivarea simţului umorului începe cu conștientizarea faptului că aceasta este o abilitate care poate fi dezvoltată, scrie David Fessel, de la Universitatea din Michigan. Nu zice nimeni să devenim clovni sau actori de stand-up comedy, ci să absorbim veselia care vine din umorul de calitate al celorlalţi, să le facem mai luminoasă ziua celorlalţi, să observăm nuanţele în exprimarea umorului la prietenii noștri introvertiţi sau extrovertiţi și, până la urmă, să empatizăm cu ei.

Cea mai mare parte a umorului apare în mod spontan, notează Fessel, îndemnându-ne să ne oprim și să ne destindem cu gesturile amuzante pe care le fac copiii, animalele de companie sau adulţii din preajma noastră. Am putea chiar nota în jurnal situațiile amuzante care ni se petrec, pentru că fixarea în scris a unor astfel de momente creează mai mult spaţiu pentru a savura veselia asociată cu ele.

„Este necesar să introducem umorul în arsenalul nostru profesional, folosindu-l ca tactică persuasivă”, notează Akbari, observând că suntem mai predispuși să urmărim și să ne lăsăm convinși de persoanele care ne fac să zâmbim și să râdem. De asemenea, putem să folosim umorul pentru a crea conexiune emoţională. Nu formăm legături apropiate doar împărtășind gânduri serioase, ci și permiţând umorului să ne dezbrace de armură și să creeze momente de apropiere, pe care să ni le amintim cu bucurie.

Nu în ultimul rând, este binevenit să fim preocupaţi de cultivarea umorului la copii, pentru că, deși există o componentă genetică a simţului umorului, acesta se dezvoltă și prin socializare, afirmă Sven Svebak, profesor de neuromedicină la Universitatea Norvegiană de Știinţă și Tehnologie. Copiii au nevoie de un model adult pentru a învăţa cum să gestioneze provocările cu umor, iar dacă acesta lipsește, ar putea fi mai puţin susceptibili să își activeze simţul umorului ca resursă în dezvoltarea rezilienţei, atunci când vor fi adulţi, explică Svebak.

Umorul conversaţional, beneficii și limite

Deși efectele benefice ale umorului sunt, cel puţin în parte, cunoscute, profesorul Rod Martin îi dezavuează pe cei care o iau înaintea dovezilor știinţifice clare, nefiind deocamdată convins de ideea terapiilor bazate pe umor (chiar dacă există deja câteva studii promiţătoare, care însă este nevoie să fie continuate). Atunci când vorbim de persoanele cu tulburări psihice, acestea se recomandă să fie direcţionate spre terapiile concentrate pe problemele psihice complexe, orientarea pacienţilor spre stilurile benefice de umor fiind bine-venită atâta timp cât este folosită ca adjuvant. Pe de altă parte, intervenţiile care învaţă oamenii să se angajeze în stiluri de umor adaptative sunt utile pentru persoanele sănătoase din punct de vedere psihic, reprezentând o pârghie de creștere a bunăstării acestora.

Profesorul consideră că studiile de laborator care arată o reducere a stresului indusă de vizionarea unui videoclip amuzant n-ar fi indicat să transmită mesajul că ar fi bine să ne petrecem timpul urmărind comedii pentru a face faţă mai bine stresului cotidian. Pe de o parte, consideră necesară o abordare mai realistă de manipulare a umorului în laborator, pe de alta nu este convins de beneficiile autentice ale râsului în faţa unui ecran. De fapt, să petreci mult timp vizionând comedii sau videoclipuri amuzante înseamnă să îţi crești șansele de a fi nesănătos, punctează Martin, care susţine că beneficiile emoţionale și fizice provin cu mult mai multă certitudine din umorul conversaţional, care apare spontan în interacţiunile sociale.

Mai important decât umorul în sine este stilul la care recurgem. Poate fi mai dificil să înveţi oamenii cum să devină creatori mai buni de umor decât este să-i înveţi să folosească simţul umorului pe care îl au într-un sens benefic, evitând formele distructive, precum sarcasmul sau tachinarea răutăcioasă, susţine profesorul.

Putem folosi câteva reguli simplu de urmat, dacă vrem să ne asigurăm că umorul nostru aduce bucurie acolo unde lucrăm împreună cu alţii, în loc să-i rănească, scrie Naomi Bagdonas, lector la Școala Postuniversitară de Business de la Stanford (Graduate School of Business). În primul rând este necesar să examinăm adevărul pe care este construită o glumă; să evaluăm distanţa dintre noi și persoana cu care împărtășim pilula de umor (suntem suficient de apropiaţi de persoana sau de problema pe seama căreia glumim; știm dacă remarca noastră nu reactivează răni sau dacă celălalt a trecut recent prin evenimente tulburătoare și dacă le-a depășit?) și să scanăm atent mediul (observând dacă ceilalţi au dispoziţia de a râde, dacă există diferenţe culturale, diferenţe de statut sau alte motive care ar face oamenii să se simtă incomod).

În final, este necesar să nu punem semnul egal între umor și stilul nostru de umor. Doar pentru că nimeni nu râde la o remarcă prin care am intenţionat să-i binedispunem pe ceilalţi nu înseamnă că lumea nu mai are simţul umorului, observă Jennifer Aaker, profesor la aceeași școală postuniversitară de la Stanford. Avem nevoie să înţelegem mai bine diversitatea stilurilor de umor și să ne folosim de empatie mai mult decât de orice altceva pentru a înţelege cum anume putem aduce bucurie celorlalţi prin umorul nostru, conchide Aaker.

Citiți și:
Spiritualitatea şi umorul
Râsete, nu zgomot. Beneficiile umorului bun

 

yogaesoteric
8 noiembrie 2021