Dă-te la o parte din drumul tău

 

Uneori, ca să poţi atinge un anumit ţel benefic, este necesar să faci ceva ce s-ar putea să îţi pară neobişnuit: să te dai la o parte din drumul tău.

Studiile efectuate au arătat că subconştientul nostru este cel care controlează 96% până la 98% din rezultatele pe care le obţinem şi o dată ce învăţăm cum să modificăm programele subconştiente, astfel încât ele să lucreze în favoarea noastră, în mod constant, rezultatele se vor transforma atât de surprinzător, încât diferenţele vor fi comparative cu cele dintre zi și noapte.

În primul rând, vom observa transformări benefice în comportamentul nostru şi faptul că mai multe oportunităţi, persoane şi resurse vor apare în viaţa noastră ca prin minune, şi vom începe să acţionăm într-un mod care va fi congruent cu atingerea obiectivelor personale.

Prin urmare, sfatul „Dă-te din drumul tău!” merită luat în considerare, la modul cel mai serios, conştientizând că suntem singurii responsabili de rezultatele pe care le obţinem.

Odată ce am realizat aceasta şi am devenit conştienţi de comportamentele şi obiceiurile care nu ne mai ajută dar pe care le-am păstrat în sistem, ele nefăcând altceva decât să ne ţină blocaţi într-o anume situaţie, vom începe cu adevărat să luăm măsuri în acest sens şi să renunţăm la ceea ce nu ne mai foloseşte. Aceasta presupune disciplina şi aspiraţia de a face demersuri profund benefice pe care probabil 95% dintre oameni nu le fac.

Şi chiar dacă nu avem o experienţă de iluminare instantanee, precum Byron Katy sau Eckhart Tolle, aceasta este o călătorie care are nevoie de timp şi dăruire şi care nu se va petrece peste noapte.

Nu este necesar să medităm timp de 10 ore în fiecare zi pentru următorii 50 ani, pentru a obţine în cele din urmă ceea ce aspirăm. Trăim în vremuri extraordinare şi avem posibilitatea de a ne transforma cu uşurinţă nivelul de conştiinţă, uluitor de repede, dacă alegem să o facem, întrucât accesul la informaţie este extrem de facil.

Dar este nevoie de efort.

Oare de ce suntem atât de dispuşi să achiziţionăm extrem de multe obiecte, care ne ajută să ne evităm sentimentele şi, până la urmă, nu facem altceva decât să ne perpetuăm suferinţa – toate dependenţele nesănătoase, cum ar fi cele legate de televiziune, de cele mai noi gadgeturi, de jocuri de noroc, alcool, muncă, de droguri (legale și ilegale)? De ce nu vedem, sau de ce excludem posibilitatea de a petrece 30 de minute pe zi practicând tehnici de dezvoltare personală, de vindecare, de meditaţie sau orice altceva, care ne ajută să ne descoperim şi dezvoltăm potențialul benefic?

De ce nu am fost învăţaţi să îmbrăţişăm toate sentimentele noastre, în special pe cele incomode, astfel încât să putem să descoperim adevărul din spatele lor, iar acestea să-şi piardă, în acest fel, puterea asupra noastră?

Ne cedăm puterea tuturor emoţiilor nefaste, perturbatoare de frică, furie, durere, tristeţe, frustrare, anxietate, ură, resentimente, gelozie şi lista poate continua (sunt identificate 150 de emoţii nefaste) atunci când refuzăm să le simţim pe deplin şi să descoperim adevărul din spatele lor.

Ne luăm puterea înapoi atunci când alegem să experimentăm fiecare aspect al existenţei noastre, în mod complet, fie el urât sau frumos. Astfel ne trezim şi dintr-o dată toate acele sentimente de disconfort sunt văzute aşa cum sunt ele de fapt: doar răspunsuri la un sistem de credinţe sau propriile percepţii despre lume sau despre noi înşine.

Emoţiile nu au nicio viaţă a lor, ele există doar datorită unui răspuns pe care noi îl dăm unei anumite situaţii. Spre exemplu, o persoană se poate simţi extraordinar, cu nivelul de adrenalină maxim posibil, performând ca speaker motivaţional în faţa unei mulţimi de 10.000 de oameni, în timp ce altcineva, care are trac la vorbitul în public, ar putea prefera să moară, decât să îşi asume un asemenea risc, pentru că acest gând îl face se se simtă îngrozit, umilit şi respins. Desigur, în cazul în care vă regăsiţi în tiparul al doilea, atunci vorbitul în public nu ar putea fi vehiculul ales pentru a vă transforma visele în realitate, sau cel puţin nu în acest moment până când nu vă eliberaţi de acest trac.

Odată ce am devenit un maestru al gândurilor, sentimentelor şi comportamentelor noastre, am devenit un creator conştient. Dintr-o dată, avem posibilitatea de a alege cel mai potrivit răspuns, în orice situaţie din viața noastră, în loc să fim la mila emoţiilor necontrolate.

Aţi fost vreodată în mijlocul unei discuţii aprinse şi dintr-o dată v-aţi gândit: „De ce oare sunt atât de furios şi de ce iau totul personal şi ce am, de fapt, cu persona din faţa mea?”.

Nu evenimentul în sine este cel care definește sensul din viaţa noastră, ci răspunsul pe care noi alegem să îl dăm. Și foarte rar (dacă nu cumva chiar niciodată) circumstanţele speciale sunt cele care produc răspunsul nostru. Evenimentul este doar un declanşator care activează un răspuns automat în noi, în funcţie de sistemele noastre de credinţe, formate, de obicei, în primii 6-7 ani de viaţă, cât şi de experienţele anterioare, pe care le-am trăit.

De exemplu, persoanele care au avut în trecut o experienţă de trădare sau abandon, se pot simţi deosebit de geloase dacă fiinţa iubită se va uita la cineva de sex opus într-un mod pe care îl va considera nepotrivit. Chiar dacă fiinţa iubită este persoana cea mai loială şi devotată de pe planetă și nu a arătat niciodată vreun semn de trădare, respectivele persoane răspund la ceea ce se aşteaptă să se petreacă, pentru că au fost trădate sau abandonate anterior, motiv pentru care se aşteaptă ca şi de această dată să fie la fel şi percep aprecierea unei alte persoane ca pe o trădare, chiar dacă celălalt nu a făcut nimic rău.

Suntem cu toţii umani şi doar pentru că ne-am dedicat vieţile unei anume persoane, nu înseamnă că devenim automat roboţi, incapabili de a aprecia frumuseţea altcuiva. De fapt, acesta este un comportament perfect sănătos. Este nesănătoasă reacţia unei persoane care experimentează imediat frica de a fi trădat şi furia că fiinţa iubită ar putea fi infidelă, doar prin simplul fapt că admiră pe altcineva.

Acesta este modul în care funcţionează subconştientul nostru: caută situaţii şi evenimente care să confirme şi să susţină programele pe care le rulăm, respectiv modelele şi paradigmele noastre.

Dacă noi credem că nu merităm să reuşim, sau ne e teamă de succes, vom atrage evenimente şi circumstanţe care să ne susţină aceste credinţe eronate, ne vom comporta într-un mod care va susţine aceste convingeri şi astfel, ne vom sabota succesul. Din păcate pot fi sute sau chiar mii de astfel de convingeri nefaste în subconştientul fiecăruia dintre noi, care acţionează în fundal şi ne ţin departe de obiectivele noastre, nepermiţându-ne să trecem peste limitele auto-impuse.

Depinde de noi să identificăm aceste sisteme de credinţă şi să decidem dacă le păstrăm sau le dezactivăm, astfel încât să nu ne mai saboteze succesul.

Yoga, medicina energetică şi tehnicile de eliberare emoţională devin din ce în ce mai populare pentru că sunt simplu de învăţat şi aplicat, având capacitatea de a elimina rapid aceste convingeri greşite, astfel încât să putem forma altele noi.

Pentru aceasta avem nevoie de consecvenţă şi dedicare, pentru că subconştientul nostru a format aceste sisteme de credinţă în încercarea de a ne proteja şi a ne păstra în siguranţă. Este necesar să ştim că el nu se va despărţi atât de uşor de ele, iar yoga, medicina energetică şi tehnicile de eliberare emoţională ne permit să abordăm aceste aspecte cu blândeţe, astfel încât să angajăm subconştientul în rolul de asistent, în loc de a-l considera inamicul nostru.

Conştientizându-ne emoţiile în fiecare moment, vom descoperi rapid ce frici şi credinţe limitative deţinem în sistemul energetic şi vom înţelege că eliberându-ne de ele putem deveni cea mai bună variantă a noastră şi vom trăi viaţa la care aspirăm.

Citiţi şi:

Deblochează-ţi puterea subconştientului

Cât de mare și evidentă este puterea ta realizatoare benefică? (I)



 

yogaesoteric
20 decembrie 2019

 

Also available in: Français