De ce nu ne mai ajunge apa: Inteligența Artificială consumă cantități colosale

Pentru doar câteva solicitări către ChatGPT, centrele de date consumă aproape o jumătate de litru de apă.

Această apă este utilizată pentru răcirea serverelor, care se supraîncălzesc în timpul calculelor gigantice pe care le au de efectuat pentru a antrena și rula modele mari precum ChatGPT.

În spatele virtualității aparente a inteligenței artificiale (IA) se ascunde o amprentă hidrică foarte concretă. Impactul asupra resurselor de apă al avântului pe care l-a cunoscut inteligența artificială începând cu anul 2022, în special în ceea ce privește modelele generative, este din ce în ce mai îngrijorător pentru experți.

IA utilizează apa în trei etape principale:

Fabricarea de materiale: producția de cipuri și servere consumă o cantitate uriașă de apă (de exemplu, 99% din amprenta de apă a Apple provine din lanțul de aprovizionare cu componente electronice).

Producția de electricitate: IA consumă multă energie, iar electricitatea care alimentează calculele sale necesită adesea apă (pentru răcirea centralelor termice).

Răcirea centrelor de date: centrele de date care adăpostesc serverele IA utilizează apă pentru sistemele lor de răcire. Acest consum direct este cel mai vizibil, cu milioane de litri evaporați sau evacuați după utilizare.

Pentru o lungă perioadă de timp, amprenta de carbon și consumul de energie electrică ale tehnologiilor digitale au fost în centrul atenției.

Setea teribilă a inteligenței artificiale

Consumul de apă, pe de altă parte, a rămas în umbră, parțial din cauza lipsei de date: în 2021, mai puțin de o treime dintre operatorii de centre de date și-au măsurat consumul de apă. Cu toate acestea, puținele cifre disponibile relevă o creștere vertiginoasă a setei inteligenței artificiale.

Între 2021 și 2022, Microsoft și-a crescut consumul de apă cu 34%, iar Google cu 20%, în principal datorită investițiilor masive în inteligența artificială generativă.

În 2022, Microsoft a utilizat 6,4 miliarde de litri de apă, o creștere pe care cercetătorii o leagă direct de nevoile IA.

Google, la rândul său, și-a văzut consumul crescând cu încă 14% în 2023, ajungând la 24 de milioane m³ (24 de miliarde de litri) în cursul anului, echivalentul a 9.600 de piscine olimpice. Cu alte cuvinte, creșterea inteligenței artificiale multiplică necesarul de apă al giganților digitali.

Toate previziunile converg: consumul de apă legat de inteligența artificială va exploda până la sfârșitul deceniului. Un studiu științific realizat în 2023 de cercetătorii de la Universitatea Cornell din Statele Unite estimează că IA ar putea reprezenta un consum între 4,2 și 6,6 miliarde de metri cubi de apă până în 2027.

Prin comparație, aceasta este echivalent cu de patru până la șase ori consumul anual al Danemarcei sau cu jumătate din cel al Marii Britanii, potrivit Onopia.

În doar câțiva ani, inteligența artificială va deveni unul dintre sectoarele industriale cele mai mari consumatoare de apă.

Aceste cifre includ apa consumată direct de centrele de date pentru răcire, dar și indirect de centralele electrice care furnizează energie. Spre deosebire de agricultură, unde amprenta de apă este în mare parte „verde” (apa de ploaie absorbită de plante), amprenta de apă a inteligenței artificiale este în mare parte „albastră”, adică apa luată din râuri, lacuri sau ape subterane, utilizată direct de oameni.

Această apă este o resursă critică, care este deja sub presiune în multe părți ale lumii. În 2021, un studiu publicat în Environmental Research Letters a clasat centrele de date printre primele 10 cele mai mari industrii consumatoare de apă din Statele Unite, sectorul extrăgând apă din 90% din bazinele hidrografice ale țării.

Aproximativ 20% din aceste centre de date din SUA sunt situate în bazine hidrografice cu stres moderat până la ridicat, în special în vestul arid al țării.

La nivel mondial, Agenția Internațională pentru Energie (IEA) anticipează o creștere a cererii de servicii digitale și îndeamnă operatorii să reducă la minimum utilizarea apei, în special în zonele predispuse la secetă.

Modelele IA generative – capabile să producă text, imagini sau video (de exemplu ChatGPT, DALL-E, Stable Diffusion) – joacă un rol major în această tendință.

Într-adevăr, dezvoltarea lor este însoțită de o cursă pentru infrastructuri gigantice. Conform unui raport Deloitte, cererea de apă a centrelor de date dedicate inteligenței artificiale ar putea ajunge la aproximativ 6,5 trilioane de litri până în 2027 în cel mai pesimist scenariu.

Pentru a oferi un ordin de mărime, un singur centru de date hiperconectat, de nouă generație, care utilizează răcirea cu aer combinată cu apa evaporată ar putea consuma mai mult 190 de milioane de litri pe an. Această apă, odată evaporată pentru a răci serverele, nu este returnată mediului natural.

IA „clasică” vs IA generativă

Este esențial să se facă distincția între consumul de apă al IA în general și cel al IA generativă. Ambele se bazează pe centre de date, dar intensitatea utilizării lor nu este aceeași.

O aplicație cloud tradițională sau un algoritm modest de învățare automată utilizează serverele în mod intermitent și relativ previzibil. Inteligența artificială generativă, pe de altă parte, se bazează pe modele foarte mari și pe calcule foarte paralelizate, care necesită funcționarea serverelor la putere maximă pentru perioade lungi.

Formarea unui model lingvistic de mari dimensiuni necesită utilizarea de supercomputere timp de zile sau chiar săptămâni la rând. Aceasta consumă cantități uriașe de energie electrică și degajă multă căldură, necesitând răcire intensivă. Formarea GPT-3, de exemplu, ar fi consumat aproximativ 700.000 de litri de apă în centrele de date ale Microsoft din Statele Unite.

În mod similar, faza finală de formare a GPT-4 din vara anului 2022 a coincis cu un vârf de 43 milioane de litri utilizați într-o lună în centrele de date din Iowa.

Microsoft a recunoscut că apariția inteligenței artificiale generative a fost un factor major în creșterea bruscă a amprentei sale de apă în 2022.

Interogarea unui chatbot precum ChatGPT sau generarea unei imagini mobilizează zeci de plăci grafice într-un centru de date în timp real. Chiar dacă fiecare interogare particulară are doar un impact minim, scara globală schimbă jocul. Cercetătorii au estimat că o sesiune de 5 până la 50 de întrebări adresate ChatGPT reprezintă aproximativ 500 ml de apă consumată pentru răcirea serverelor (prin evaporare), inclusiv apa „indirectă” utilizată de centralele electrice care alimentează sistemul.

Cu alte cuvinte, o simplă conversație online consumă o jumătate de litru de apă fără ca utilizatorul să-și dea seama.

Cu toate acestea, aceste cifre e necesar să fie nuanțate: localizarea geografică și tehnica de răcire modifică amprenta per cerere. Un studiu a arătat că, cu aceeași cantitate de apă, serverele pot fi răcite pentru 10 cereri ChatGPT în statul Washington, comparativ cu 31 de cereri în Olanda.

Aceasta pentru că un centru de date situat într-un climat răcoros sau care utilizează apă nepotabilă într-un circuit închis va avea un impact mai redus asupra apei decât un centru de date dintr-o zonă aridă care utilizează cantități mari de apă potabilă.

Nu toate IA-urile sunt egale când vine vorba de apă: consumul lor depinde de locul și de modul în care funcționează. Cu toate acestea, tendința generală este clară – dezvoltarea inteligenței artificiale, în special a celei generative, duce la o explozie a cerințelor de apă ale infrastructurilor digitale.

Progresul, în detrimentul nevoilor fundamentale?

Statele Unite ale Americii găzduiesc peste 30% din centrele de date din lume și se află în fruntea revoluției IA, ceea ce face din această țară o țintă majoră pentru consumul de apă al centrelor de date.

Acest consum nu reprezintă o problemă în regiunile care au o bună aprovizionare cu apă, dar devine critic în vestul american afectat de secetă, unde „setea” IA a intrat în conflict cu utilizările agricole ale apei.

În Europa, densitatea populației și sensibilitatea ecologică au făcut din apă o problemă politică. Într-o serie de țări, există o controversă tot mai mare în ceea ce privește centrele de date și impactul lor local.

În Asia, motorul creșterii digitale globale, se înregistrează o proliferare a centrelor de date IA – uneori în regiuni care suferă deja de penurie de apă, stârnind temeri cu privire la o criză latentă.

În Africa, ecosistemul digital este încă la început, dar continentul înregistrează una dintre cele mai rapide creșteri în ceea ce privește centrele de date. În Africa de Sud (Cape Town, Johannesburg), Kenya (Nairobi), Nigeria (Lagos) și Maroc (Casablanca) apar centre care atrag investiții din partea giganților cloud.

Cu toate acestea, multe țări africane se confruntă cu o criză cronică a apei: potrivit ONU, 2 miliarde de persoane din Africa nu au acces la apă potabilă, iar până în 2025, jumătate din populația lumii aflată în penurie de apă va fi africană.

Riscuri economice

Riscurile economice sunt la fel de reale. Pe de o parte, adaptarea infrastructurilor de apă are un cost: transport suplimentar de apă pentru alimentarea unui nou centru de date, tratarea apelor reziduale încărcate cu minerale din circuitele de răcire etc. Cine va plăti?

Adesea, autoritățile locale subvenționează sosirea giganților digitali prin plata unei părți din investiții (conducte, stații de pompare).

Aceasta poate conduce la creșterea tarifelor la apă pentru contribuabili dacă contractul este neechilibrat. Pe de altă parte, concurența cu alte utilizări poate penaliza sectoare întregi. În zonele agricole, dacă pomparea pentru IA epuizează sau poluează resursa de apă, culturile pot avea de suferit, amenințând securitatea alimentară sau veniturile agricultorilor.

În sfârșit, există un risc pentru însăși dezvoltarea inteligenței artificiale: dacă resursele devin limitate, centrele de date s-ar putea confrunta cu restricții de apă, ceea ce le-ar limita capacitatea de a funcționa continuu.

Conflictele de utilizare intensă ar putea, de asemenea, să păteze imaginea companiilor tehnologice, care s-ar putea confrunta cu proteste (așa cum s-a petrecut cu Google în Olanda sau cu Microsoft în Iowa).

Pe scurt, fără o gestionare adecvată, consumul de apă al Inteligenței artificiale creează tensiuni locale, costuri ascunse pentru comunități și poate amenința durabilitatea revoluției digitale.

Citiți și:
Inteligența artificială folosește cantități uriașe de curent și apă
Pentru prima dată în istorie, apa pentru agricultură a început să fie tranzacționată la bursă. Călin Georgescu era considerat nebun când vorbea despre asta

 

yogaesoteric
27 iulie 2025