De-dolarizarea a fost întotdeauna mai mult un slogan politic

Orice progres în relațiile ruso-americane i-ar dezamăgi inevitabil pe entuziaștii multipolari care au crezut în cele mai dogmatice narațiuni ideologice ale Noului Război Rece și, în consecință, au crezut că Rusia va evita pentru totdeauna dolarul din principiu.

Războiul prin procură NATO-Rusia din Ucraina, care a durat trei ani, a contribuit la convingerea că, de fapt, comunitatea internațională s-a bifurcat în Occident și, respectiv, în majoritatea mondială, iar rezultatul conflictului menționat anterior va determina care tabără va modela cel mai puternic tranziția sistemică globală. Această paradigmă i-a predispus pe observatori să își imagineze că BRICS, care reprezintă majoritatea mondială, coordonează în mod activ politicile de de-dolarizare pentru a se decupla din ghearele financiare ale Occidentului.

Percepția persistă până în prezent, în ciuda faptului că summitul BRICS din octombrie anul trecut nu a avut nicio semnificație tangibilă, inclusiv în ceea ce privește de-dolarizarea, iar membri importanți precum India și Rusia au confirmat ulterior, ca răspuns la amenințările tarifare ale lui Trump, că nu creează o nouă monedă. Se pare că, înainte ca Trump să inițieze „noua detensionare” ruso-americană, comunitatea internațională nu a fost atât de divizată în ultimii trei ani pe cât credeau mulți entuziaști ai multipolarismului.

Interdependențele complexe au ținut împreună majoritatea actorilor principali, inclusiv Rusia și Occidentul, după ce Rusia a continuat să vândă Occidentului petrol, gaze și minerale esențiale, precum uraniul, în ciuda războiului lor prin procură. Interdependențe similare explică de ce ministrul indian al Afacerilor Externe, dr. Subrahmanyam Jaishankar, a declarat la mijlocul lunii noiembrie că „India nu a fost niciodată pentru de-dolarizare” și apoi și-a reafirmat poziția la începutul lunii martie, când a spus că „nu avem absolut niciun interes în subminarea dolarului”.

El a mai spus: „Nu cred că există o poziție unificată a BRICS cu privire la [de-dolarizare]. Cred că membrii BRICS, și acum că avem mai mulți membri, au poziții foarte diverse cu privire la această chestiune. Așadar, sugestia sau presupunerea că undeva există o poziție unită a BRICS împotriva dolarului nu este confirmată de fapte.” Este important să atragem atenția asupra ultimelor sale cuvinte în contextul global în care acestea au fost împărtășite în ceea ce privește „Noua detensionare” ruso-americană.

Recenta invitație a lui Putin adresată companiilor americane de a coopera cu Rusia în legătură cu resursele strategice, inclusiv energia din Arctica și chiar mineralele de pământuri rare din Donbass, va duce la utilizarea de către Rusia a mai multor dolari în comerțul internațional, dacă se va petrece ceva. Proiectul comun ar discredita, la rândul său, percepția împărtășită anterior, conform căreia Rusia se de-dolarizează în mod activ. Ceea ce Putin însuși a spus întotdeauna că a fost forțat de sancțiuni să o facă și, prin urmare, nu s-ar fi petrecut în mod normal.

Un dezgheț al tensiunilor dintre cele două părți, cauzat de faptul că SUA au pus capăt războiului lor prin intermediari într-un mod care satisface majoritatea intereselor Rusiei, ar determina în mod natural Rusia să utilizeze din nou dolarul. Desigur, va sprijini în continuare crearea unor platforme precum BRICS Bridge, BRICS Clear și BRICS Pay, dar ele ar avea ca scop prevenirea dependenței de dolar mai mult decât promovarea de-dolarizării per se. De asemenea, rubla va continua să fie utilizată ca monedă preferată a Rusiei în comerțul internațional.

Cu toate acestea, orice progres în relațiile ruso-americane îi va dezamăgi inevitabil pe entuziaștii multipolari care au crezut în cele mai dogmatice narațiuni ideologice ale Noului Război Rece și, prin urmare, au crezut că Rusia va evita pentru totdeauna dolarul din principiu. Cei care au criticat anterior abordarea pragmatică a Indiei față de această monedă, în special comentariile lui Jaishankar de la jumătatea lunii noiembrie, s-ar cuveni să fie mulțumiți dacă Rusia va sfârși prin a-i urma exemplul.

Chiar dacă Rusia este doar parțial readusă în ecosistemul global al dolarului prin ridicarea sancțiunilor SUA pentru a facilita acordurile privind resursele strategice pe care Putin tocmai le-a propus, noile realități ar determina probabil și restul BRICS să își modereze politicile de de-dolarizare, dacă le au. China singură ar putea continua să facă cele mai mari progrese în această privință, dar chiar și ea a ezitat, de asemenea din cauza interdependențelor sale complexe cu Occidentul (inclusiv a participațiilor sale la Trezoreria SUA).

Observațiile cu privire la opiniile diferite ale Rusiei, Indiei și Chinei față de dolar arată că de-dolarizarea a fost întotdeauna mai mult un slogan politic decât un fapt pecuniar, în privința căruia doar Rusia a făcut progrese tangibile. Dar numai pentru că a fost forțată, deși s-ar putea reechilibra în curând, așa cum s-a explicat. Cele trei state formează împreună RIC, nucleul BRICS, astfel încât tot ceea ce spun sau fac va influența alte țări relativ mai mici. Totuși, nu este nimic rău în asta, nici în general, nici în acest context.

Țările mici nu pot avea un impact major asupra sistemelor economice sau financiare globale pe cont propriu. Și, în acest context particular, aproape toate, cu câteva excepții, au încă legături comerciale strânse cu SUA, care le obligă să rămână în ecosistemul global al dolarului. În mod realist, nu ar putea să se de-dolarizeze în modul imaginat de ideologii cei mai dogmatici fără costuri imense pentru ele însele sau fără a-și înlocui dependența de SUA/dolar cu China/yuanul.

Cea mai pragmatică abordare a fost întotdeauna cea inițiată de India, prin care țările se străduiesc să utilizeze mai mult monedele lor naționale în comerț, diversificându-și în același timp coșurile de valute străine pentru a evita dependența de una singură. Abordarea le permite să își consolideze suveranitatea într-un mod semnificativ și realist, fără a risca furia principalilor actori prin abandonarea activă a monedei lor și/sau adoptarea activă a celei a rivalilor lor. Acest echilibru va ajunge să definească procesele de multipolaritate financiară.

Citiți și:
Fiecare țară produce singură tot ceea ce are nevoie
De ce Trump nu vede Rusia ca pe o amenințare

yogaesoteric
20 martie 2025