Declarația BRICS de la Johannesburg – 2023 (II)

Liderii Chinei, Braziliei, Indiei şi Africii de Sud, și Serghei Lavrov din partea Federației Ruse (BRICS – grup de naţiuni care reprezintă un sfert din economia globală) s-au întâlnit la Johannesburg în vederea măririi forței acestui grup și a limitării abuzurilor Occidentale pe plan mondial.

Declarația de la Johannesburg II. BRICS și Africa: Parteneriat pentru creștere reciprocă accelerată, dezvoltare durabilă și multilateralism incluziv
Sandton, Gauteng, Africa de Sud, 23 august 2023
(Continuare)

Citiți prima parte a declarației

31. Recunoaștem rolul important al țărilor BRICS care colaborează pentru a face față riscurilor și provocărilor la adresa economiei mondiale în vederea redresării globale și a dezvoltării durabile. Ne reafirmăm angajamentul de a consolida coordonarea politicilor macroeconomice, de a aprofunda cooperarea economică și de a depune eforturi pentru a realiza o redresare economică puternică, durabilă, echilibrată și favorabilă incluziunii. Subliniem importanța continuării punerii în aplicare a Strategiei pentru parteneriatul economic al BRICS 2025 în cadrul tuturor căilor ministeriale și grupurilor de lucru relevante. Vom căuta să identificăm soluții pentru accelerarea punerii în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.
32. Recunoscând că țările BRICS produc o treime din alimentele din lume, ne reafirmăm angajamentul de a consolida cooperarea agricolă și de a promova agricultura durabilă și dezvoltarea rurală a țărilor BRICS pentru a spori securitatea alimentară atât în cadrul BRICS, cât și la nivel mondial. Subliniem importanța strategică a facilitării accesului constant la inputuri agricole pentru asigurarea securității alimentare globale. Reiterăm importanța punerii în aplicare a Planului de acțiune 2021-2024 pentru cooperarea agricolă a țărilor BRICS și salutăm Strategia de cooperare în materie de securitate alimentară a țărilor BRICS. Subliniem necesitatea unor lanțuri de aprovizionare cu alimente reziliente.
33. Recunoaștem dinamismul economiei digitale, care permite creșterea economică globală. Recunoaștem, de asemenea, rolul benefic pe care comerțul și investițiile îl pot juca în promovarea dezvoltării durabile, a industrializării naționale și regionale, a tranziției către modele de consum și de producție durabile. Recunoaștem provocările cu care se confruntă dezvoltarea comerțului și a investițiilor în era digitală și recunoaștem că membrii BRICS se află la niveluri diferite de dezvoltare digitală și, prin urmare, recunoaștem necesitatea de a aborda provocările respective, inclusiv diferitele decalaje digitale. Salutăm înființarea Grupului de lucru BRICS pentru economia digitală.

Reafirmăm că deschiderea, eficiența, stabilitatea, fiabilitatea sunt esențiale pentru a aborda provocările legate de redresarea economică și pentru a stimula comerțul internațional și investițiile. Încurajăm continuarea cooperării între țările BRICS pentru a spori interconectivitatea lanțurilor de aprovizionare și a sistemelor de plată în vederea promovării fluxurilor comerciale și de investiții. Convenim să consolidăm schimburile și cooperarea în domeniul comerțului cu servicii, astfel cum se stabilește în Cadrul BRICS pentru cooperarea în domeniul comerțului cu servicii, cu Consiliul de afaceri BRICS și cu Alianța femeilor de afaceri BRICS (WBA), cu scopul de a promova punerea în aplicare a Foii de parcurs a cooperării BRICS în domeniul comerțului cu servicii și a documentelor relevante, inclusiv a Cadrului BRICS pentru cooperarea în domeniul comerțului cu servicii profesionale.

34. Ne reiterăm sprijinul față de Agenda 2063 a Uniunii Africane și față de eforturile Africii în direcția integrării, inclusiv prin operaționalizarea Zonei continentale africane de liber schimb. Subliniem faptul că AfCFTA este pregătită să creeze un mediu previzibil pentru investiții, în special în dezvoltarea infrastructurii, și oferă o oportunitate de a găsi sinergii cu partenerii în materie de cooperare, comerț și dezvoltare pe continentul african. Subliniem importanța consolidării parteneriatului dintre BRICS și Africa pentru a debloca oportunități reciproc avantajoase pentru creșterea comerțului, a investițiilor și a dezvoltării infrastructurii. Salutăm progresele înregistrate în ceea ce privește protocolul AfCFTA privind femeile și tinerii în comerț și recunoaștem potențialul acestuia de a fi un catalizator pentru incluziunea economică și financiară a femeilor și a tinerilor în economia africană. Subliniem importanța unor aspecte precum industrializarea, dezvoltarea infrastructurii, securitatea alimentară, modernizarea agriculturii pentru o creștere durabilă, îngrijirea sănătății și combaterea schimbărilor climatice pentru dezvoltarea durabilă a Africii.
35. Observăm, de asemenea, cum continentul african rămâne la marginea sistemului comercial global și că are multe de câștigat prin colaborarea cu BRICS. Acordul de liber schimb continental african (AfCFTA) și cooperarea BRICS prezintă oportunități pentru ca acest continent să se îndepărteze de rolul său istoric de exportator de mărfuri către o valoare adăugată mai mare a productivității. Salutăm și sprijinim includerea Uniunii Africane ca membru al G20 la summitul G20 de la New Delhi.
36. Ne angajăm să consolidăm cooperarea intra-BRICS pentru a intensifica Parteneriatul BRICS privind noua revoluție industrială (PartNIR) și pentru a crea noi oportunități de accelerare a dezvoltării industriale. Susținem cooperarea intra-BRICS în dezvoltarea resurselor umane în domeniul noilor tehnologii prin intermediul Centrului BRICS pentru competențe industriale (BCIC), al Centrului de inovare BRICS PartNIR, al Forumului BRICS pentru startup-uri și al colaborării cu alte mecanisme BRICS relevante, pentru a realiza programe de formare care să abordeze provocările NIR pentru o industrializare incluzivă și durabilă. Reiterăm angajamentul nostru de a continua discuțiile privind înființarea BCIC în cooperare cu UNIDO pentru a sprijini în comun dezvoltarea competențelor în domeniul Industriei 4.0 în rândul țărilor BRICS și pentru a promova parteneriatele și creșterea productivității în cadrul Noii Revoluții Industriale. Așteptăm cu interes cooperarea cu UNIDO și solicităm Grupului consultativ PartNIR să se coordoneze cu UNIDO.
37. Recunoaștem rolul crucial pe care îl joacă microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii (MSME) în deblocarea întregului potențial al economiilor BRICS și reafirmăm importanța participării acestora la rețelele de producție și la lanțurile valorice. Vom continua să depunem eforturi comune în vederea eliminării constrângerilor, cum ar fi lipsa de informații și de finanțare ușor accesibile, lipsa de competențe, efectele de rețea, precum și reglementarea sarcinilor administrative excesive și constrângerile legate de achiziții publice, asigurând informații și finanțare ușor accesibile, perfecționarea competențelor și crearea de legături cu piața. Susținem Cadrul de cooperare BRICS pentru IMM-uri, care promovează cooperarea BRICS în domenii precum schimbul de informații despre târguri și expoziții și încurajarea participării IMM-urilor la evenimentele selectate pentru a spori interacțiunile și cooperarea între IMM-uri, ceea ce ar putea asigura încheierea de contracte. Statele membre vor facilita schimbul de misiuni de afaceri și vor promova întâlniri sectoriale specifice între întreprinderi (B2B) între MSME, pentru a spori cooperarea între întreprinderi și alianțele de afaceri între MSME din BRICS, acordând o atenție deosebită întreprinderilor deținute de femei și de tineri. Statele membre vor furniza informații referitoare la microîntreprinderi, la oportunitățile de dezvoltare a afacerilor și la posibilitățile de parteneriat pentru dezvoltarea microîntreprinderilor din țările BRICS. În plus, vom promova schimbul de informații cu privire la politicile comerciale și informații de piață pentru MSME, pentru a spori participarea acestora la comerțul internațional.

Vom facilita accesul la resurse și capacități, cum ar fi competențele, rețelele de cunoștințe și tehnologia care ar putea ajuta IMM-urile să își îmbunătățească participarea în economie și în lanțurile valorice globale. Vom face schimb de opinii cu privire la măsurile și abordările pentru integrarea IMM-urilor BRICS în comerțul mondial și în lanțurile valorice globale, inclusiv prin schimbul de experiență privind modul în care abordările de integrare regională pot sprijini dezvoltarea IMM-urilor.

38. Reiterăm angajamentul de a promova ocuparea forței de muncă pentru o dezvoltare durabilă, inclusiv pentru a dezvolta competențe care să asigure o redresare rezistentă, politici de ocupare a forței de muncă care să țină seama de gen și de protecție socială, inclusiv drepturile lucrătorilor. Reafirmăm angajamentul nostru de a respecta, promova și realiza munca decentă pentru toți și de a realiza justiția socială. Ne vom intensifica eforturile de abolire efectivă a muncii copiilor, pe baza Apelului la acțiune de la Durban, și vom accelera progresele în direcția unei protecții sociale universale pentru toți până în 2030. Vom investi în sisteme de dezvoltare a competențelor pentru a îmbunătăți accesul la competențe relevante și de calitate pentru lucrătorii din economia informală și pentru lucrătorii din noile forme de ocupare a forței de muncă, pe măsură ce urmărim să creștem productivitatea pentru economii durabile și favorabile incluziunii din punct de vedere economic, social și ecologic. Vom explora dezvoltarea unei platforme BRICS pentru a pune în aplicare Ecosistemul de productivitate pentru muncă decentă.
39. Recunoaștem nevoia urgentă de redresare a industriei turismului și importanța creșterii fluxurilor turistice reciproce și vom depune eforturi în vederea consolidării în continuare a Alianței BRICS pentru un turism ecologic pentru a promova măsuri care pot contura un sector turistic mai rezistent, mai durabil și mai favorabil incluziunii.
40. Convenim să intensificăm schimburile și cooperarea în domeniul standardizării și să utilizăm pe deplin standardele pentru a promova dezvoltarea durabilă.
41. Suntem de acord să continuăm să aprofundăm cooperarea în domeniul concurenței între țările BRICS și să creăm un mediu concurențial echitabil pentru cooperarea economică și comercială internațională.
42. Convenim să consolidăm dialogul și cooperarea în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală prin intermediul mecanismului BRICS de cooperare în materie de DPI (IPRCM). În timp ce sărbătorim un deceniu de cooperare a șefilor oficiilor de proprietate intelectuală, salutăm alinierea planului de lucru al acestora la obiectivele de dezvoltare durabilă.
43. Susținem consolidarea cooperării statistice în cadrul BRICS, întrucât datele, statisticile și informațiile constituie baza unui proces decizional informat și eficient. Cu ocazia celei de-a 10-a aniversări a primei sale ediții, susținem continuarea publicării Publicației statistice comune BRICS 2023 și a Publicației statistice comune BRICS Snapshot 2023 pentru a atrage o gamă mai largă de utilizatori.
44. Recunoaștem beneficiile pe scară largă ale unor sisteme de plată rapide, ieftine, transparente, sigure și favorabile incluziunii. Așteptăm cu nerăbdare raportul Grupului operativ pentru plăți BRICS (BPTF) privind cartografierea diferitelor elemente ale Foii de parcurs G20 privind plățile transfrontaliere în țările BRICS. Salutăm schimbul de experiență al membrilor BRICS în ceea ce privește infrastructurile de plată, inclusiv interconectarea sistemelor de plăți transfrontaliere. Considerăm că aceasta va consolida și mai mult cooperarea între țările BRICS și va încuraja continuarea dialogului privind instrumentele de plată pentru a facilita fluxurile comerciale și de investiții între membrii BRICS, precum și între alte țări în curs de dezvoltare. Subliniem importanța încurajării utilizării monedelor locale în comerțul internațional și în tranzacțiile financiare între BRICS, precum și între partenerii lor comerciali. Încurajăm, de asemenea, consolidarea rețelelor bancare corespondente între țările BRICS și facilitarea decontărilor în monedele locale.
45. Solicităm miniștrilor noștri de finanțe și/sau guvernatorilor băncilor centrale, după caz, să analizeze problema monedelor locale, a instrumentelor și platformelor de plată și să ne prezinte un raport până la următorul summit.
46. Recunoaștem rolul-cheie al BND în promovarea infrastructurii și a dezvoltării durabile a țărilor sale membre. O felicităm pe dna Dilma Rousseff, fost președinte al Republicii Federative a Braziliei, în calitate de președinte al Noii Bănci de Dezvoltare (BND) și suntem încrezători că aceasta va contribui la consolidarea BND în vederea îndeplinirii eficiente a mandatului său. Ne așteptăm ca BND să ofere și să mențină cele mai eficiente soluții de finanțare pentru dezvoltarea durabilă, un proces constant de extindere a numărului de membri și îmbunătățiri în ceea ce privește guvernanța corporativă și eficiența operațională în vederea îndeplinirii Strategiei generale a BND pentru 2022-2026. Le urăm bun venit celor trei noi membri ai BND, și anume Bangladesh, Egipt și Emiratele Arabe Unite. Încurajăm BND să joace un rol activ în procesul de schimb de cunoștințe și să includă cele mai bune practici ale țărilor membre în politicile sale operaționale, în conformitate cu mecanismul său de guvernanță și ținând seama de prioritățile naționale și de obiectivele de dezvoltare. Considerăm că BND este un membru important al familiei globale a BMD, având în vedere statutul său unic de instituție creată de PAMM pentru PAMM.
47. Salutăm înființarea Rețelei de grupuri de reflecție BRICS pentru finanțe în cursul anului 2022 și eforturile de operaționalizare a rețelei. Vom depune eforturi în vederea identificării și desemnării Think Tank-urilor principale din țările membre. Aprobăm Orientările operaționale pentru Rețeaua de reflecție BRICS pentru finanțe elaborate sub președinția Africii de Sud, care oferă orientări privind modul în care va funcționa rețeaua în ceea ce privește guvernanța, furnizarea de rezultate și finanțarea Rețelei de reflecție BRICS pentru finanțe.
48. Recunoaștem că investițiile în infrastructură sprijină dezvoltarea umană, socială, de mediu și economică. Observăm că cererea de infrastructură este în creștere, cu o nevoie mai mare de amploare, inovare și durabilitate. Subliniem faptul că țările BRICS continuă să ofere oportunități excelente pentru investițiile în infrastructură. În acest sens, recunoaștem, de asemenea, că mobilizarea resurselor limitate ale guvernelor pentru a cataliza capitalul privat, expertiza și eficiența vor fi esențiale pentru a reduce decalajul de investiții în infrastructură în țările BRICS.
49. Continuăm să sprijinim activitatea Grupului operativ privind parteneriatul public-privat (PPP) și infrastructura în ceea ce privește schimbul de cunoștințe, bunele practici și lecțiile învățate cu privire la dezvoltarea și furnizarea eficientă a infrastructurii în beneficiul tuturor țărilor membre. În această privință, grupul operativ a reunit principiile directoare care promovează adoptarea unei abordări programatice în ceea ce privește furnizarea de infrastructură și promovează utilizarea PPP-urilor și a altor soluții de finanțare mixtă în dezvoltarea și furnizarea de infrastructură. Așteptăm cu nerăbdare să convocăm Simpozionul privind investițiile în infrastructură în cursul acestui an pentru o discuție între guvernele, investitorii și finanțatorii BRICS cu privire la modalitățile de colaborare cu sectorul privat pentru a promova utilizarea finanțării ecologice, de tranziție și durabile în realizarea infrastructurii.
50. Acordul BRICS privind rezervele contingente (CRA) continuă să fie un mecanism important pentru atenuarea efectelor unei situații de criză, care completează acordurile financiare și monetare internaționale existente și contribuie la consolidarea rețelei de siguranță financiară la nivel mondial. Ne reiterăm angajamentul față de consolidarea continuă a CRA și așteptăm cu nerăbdare finalizarea cu succes a celui de al șaselea exercițiu de testare mai târziu, în 2023. De asemenea, sprijinim progresele înregistrate în vederea modificării aspectelor tehnice nerezolvate cu privire la Acordul între băncile centrale și aprobăm tema propusă pentru Buletinul economic BRICS 2023 „Provocări într-un mediu post-covid-19”.
51. Salutăm continuarea cooperării pe teme de interes reciproc privind finanțarea durabilă și de tranziție, securitatea informațiilor, tehnologia financiară și plățile și așteptăm cu interes să dezvoltăm activitatea în aceste domenii în cadrul fluxurilor de lucru relevante, inclusiv studiul propus privind valorificarea tehnologiei pentru a remedia lacunele de date climatice din sectorul financiar și susținem inițiativele propuse care vizează consolidarea securității cibernetice și dezvoltarea tehnologiei financiare, inclusiv schimbul de cunoștințe și experiență în acest domeniu.

Parteneriat pentru dezvoltare durabilă

52. Reafirmăm apelul pentru punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă în cele trei dimensiuni ale sale: economică, socială și de mediu, într-o manieră echilibrată și integrată, prin mobilizarea mijloacelor necesare pentru punerea în aplicare a Agendei 2030. Îndemnăm țările donatoare să își onoreze angajamentele privind asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) și să faciliteze consolidarea capacităților și transferul de tehnologie, împreună cu resurse de dezvoltare suplimentare pentru țările în curs de dezvoltare, în conformitate cu obiectivele de politică națională ale beneficiarilor. Subliniem, în acest sens, faptul că Summitul privind ODD care va avea loc la New York în septembrie 2023 și Summitul viitorului care va avea loc în septembrie 2024 constituie oportunități semnificative pentru reînnoirea angajamentului internațional privind punerea în aplicare a Agendei 2030.
53. Recunoaștem importanța punerii în aplicare a ODD într-o manieră integrată și holistică, printre altele prin eradicarea sărăciei, precum și prin combaterea schimbărilor climatice, promovând în același timp utilizarea durabilă a terenurilor și gestionarea apei, conservarea diversității biologice și utilizarea durabilă a componentelor sale și a biodiversității, precum și împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea resurselor genetice, inclusiv prin accesul adecvat la resursele genetice, în conformitate cu articolul 1 din Convenția privind diversitatea biologică (CDB) și în conformitate cu circumstanțele, prioritățile și capacitățile naționale. Subliniem, de asemenea, importanța tehnologiei și a inovării, a cooperării internaționale, a parteneriatelor public-privat, inclusiv a cooperării Sud-Sud.
54. Subliniem importanța colaborării în domeniul conservării biodiversității și al utilizării durabile, cum ar fi cercetarea și dezvoltarea de tehnologii de conservare, dezvoltarea de zone protejate și combaterea comerțului ilegal cu specii sălbatice. În plus, vom continua să participăm în mod activ în cadrul unor inițiative internaționale de convenții legate de biodiversitate, cum ar fi Convenția privind diversitatea biologică (CBD), protocoalele sale și promovarea punerii în aplicare a cadrului global pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal, Convenția privind comerțul internațional cu specii de faună și floră sălbatică pe cale de dispariție (CITES), Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD) și eforturile depuse în vederea inițiativei globale privind reducerea degradării terenurilor și consolidarea conservării habitatelor terestre.
55. Salutăm adoptarea istorică a Cadrului global pentru biodiversitate Kunming-Montreal (KMGBF) în cadrul celei de-a 15-a Conferințe a părților la Convenția privind diversitatea biologică (CBD COP-15) din decembrie 2022. Prin urmare, ne angajăm să depunem eforturi în vederea punerii în aplicare a tuturor obiectivelor și țintelor globale ale KMGBF, în conformitate cu principiile responsabilităților comune, dar diferențiate, precum și cu circumstanțele, prioritățile și capacitățile naționale, pentru a îndeplini misiunea sa de a opri și inversa pierderea biodiversității și viziunea de a trăi în armonie cu natura. Îndemnăm țările dezvoltate să furnizeze mijloace adecvate de punere în aplicare, inclusiv resurse financiare, consolidarea capacităților, cooperare tehnică și științifică, precum și acces la tehnologie și transfer de tehnologie pentru a pune în aplicare pe deplin KMGBF. Recunoaștem, de asemenea, potențialul de cooperare în ceea ce privește utilizarea durabilă a biodiversității în afaceri pentru a sprijini dezvoltarea economică locală, industrializarea, crearea de locuri de muncă și oportunitățile de afaceri durabile.
56. Subliniem din nou importanța punerii în aplicare a Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și a Acordului de la Paris și a principiului responsabilităților comune, dar diferențiate și capacităților respective (CBDR-RC), consolidând transferul de tehnologie climatică cu costuri reduse, consolidarea capacităților, precum și mobilizarea de noi resurse financiare suplimentare accesibile, adecvate și furnizate la timp pentru proiecte durabile din punct de vedere ecologic. Suntem de acord că este necesar să apărăm, să promovăm și să consolidăm răspunsul multilateral la schimbările climatice și să colaborăm pentru un rezultat benefic al celei de a 28-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC COP28). Recunoaștem că mijloacele de punere în aplicare ar fi necesar să fie consolidate de către țările dezvoltate, inclusiv prin intermediul unui flux adecvat și în timp util de finanțare accesibilă pentru combaterea schimbărilor climatice, al cooperării tehnice, al consolidării capacităților și al transferului de tehnologie pentru acțiunile în domeniul climei. În plus, este nevoie de acorduri financiare cuprinzătoare pentru a aborda pierderile și daunele cauzate de schimbările climatice, inclusiv operaționalizarea Fondului pentru pierderi și daune, astfel cum s-a convenit în cadrul COP27 a CCONUSC, în beneficiul țărilor în curs de dezvoltare.
57. Suntem de acord să abordăm provocările reprezentate de schimbările climatice, asigurând în același timp o tranziție echitabilă, accesibilă și durabilă către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și cu emisii scăzute, în conformitate cu principiile CBDR-RC, ținând seama de diferitele circumstanțe naționale. Ne pronunțăm în favoarea unor tranziții corecte, echitabile și durabile, bazate pe prioritățile de dezvoltare definite la nivel național, și invităm țările dezvoltate să dea un exemplu și să sprijine țările în curs de dezvoltare în vederea unor astfel de tranziții.
58. Subliniem necesitatea ca țările dezvoltate să sprijine țările în curs de dezvoltare pentru a avea acces la tehnologiile și soluțiile existente și emergente cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, care să evite, să reducă și să elimine emisiile de GES și să consolideze acțiunile de adaptare pentru a face față schimbărilor climatice. Subliniem, de asemenea, necesitatea de a consolida transferul de tehnologie cu costuri reduse și de a mobiliza resurse financiare suplimentare accesibile, adecvate, noi și furnizate în timp util pentru proiecte durabile din punct de vedere ecologic.
59. Ne exprimăm hotărârea noastră fermă de a contribui la succesul COP28 de la Dubai, la sfârșitul acestui an, cu accent pe implementare și cooperare. În calitate de principal mecanism de evaluare a progreselor colective în vederea atingerii scopului Acordului de la Paris și a obiectivelor sale pe termen lung și de promovare a acțiunilor climatice cu privire la toate aspectele Acordului de la Paris în cadrul CCONUSC, bilanțul global este necesar să fie eficient și să identifice lacunele de punere în aplicare în ceea ce privește răspunsul global la schimbările climatice, punând în același timp, în perspectivă, bazele unei hotărâri sporite din partea tuturor, în special a țărilor dezvoltate. Facem apel la țările dezvoltate să completeze lacunele rămase nerezolvate în ceea ce privește mijloacele de punere în aplicare a acțiunilor de atenuare și de adaptare în țările în curs de dezvoltare.
60. Salutăm candidatura Braziliei pentru a găzdui COP30, deoarece anul 2025 va fi esențial pentru viitorul răspunsului global la schimbările climatice.

Citiți a treia parte a declarației

Citiți și:
Nimeni nu poate rămâne neutru. De ce țara petrodolarilor vrea să se alăture BRICS
Occidentul își pierde puterea economică în favoarea BRICS

yogaesoteric
11 octombrie 2023