Descoperiri uluitoare din România despre care aproape nimeni nu vorbește

 

De-a lungul timpului au fost făcute multe descoperiri arheologice importante care ne ajută să înțelegem puțin viața strămoșilor noștri. Unele dintre acestea au fost realizate chiar în România, însă despre ele nu vorbesc prea mulți, fie pentru că nu au auzit de ele, fie pentru că nu le pot explica.

Vă prezentăm mai jos câteva dintre cele mai impresionante descoperiri care s-au realizat de-a lungul timpului pe teritoriul țării noastre. În plus, dacă ajungeţi în Constanţa, includeți în program şi o vizită la Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie. Minunile găzduite aici au o valoare inestimabilă, în acord cu istoria tumultuoasă a Dobrogei. Ceea ce o să vedeți sigur o să vă impresioneze!

„Pescarul de pe Lacul Getic“ sau „strămoşul europenilor“

Povestea „Pescarului de pe Lacul Getic“ începe în 1962, când o echipă de cercetători condusă de istoricul, antropologul şi arheologul Constantin Nicolae-Plopşor avea să facă o descoperire remarcabilă pentru lumea ştiinţifică. La scurt timp de la deschiderea şantierului de la Bugiuleşti, din comuna vâlceană Tetoiu, specialiştii români au scos la iveală un depozit osteologic impresionant de la 23 de mamifere, despre care s-a spus că are o vechime de 1,8-2 milioane de ani.

Conform Adevărul.ro, cercetătorii au scos la suprafaţă de la rămăşiţele unei girafe, până la fosile de maimuţă şi urs. Descoperirea antropologilor de pe Valea Olteţului a iscat de-a lungul deceniilor o serie de controverse, dar nu din cauza fosilelor animale, ci ca urmare a scoaterii la suprafaţă a trei fragmente de os despre care s-a spus că aparţin unui humanoid: omul de Bugiuleşti.

Tăblițele de la Tărtăria

În anul 1961, arheologul Nicolae Vlassa a inițiat un șantier arheologic în apropierea localității Tărtăria, într-o zonă cunoscută pentru frecvența cu care resturi de ceramică și artefacte străvechi ies la suprafață, lăsând impresia că au fost cultivate acolo. În ciuda unui început ezitant, eforturile și așteptările arheologilor au fost răsplătite în momentul scoaterii la lumină a trei tăblițe din lut care aveau în scurt timp să zguduie lumea științifică.

Limbajul de la Tărtăria este poate cea mai veche scriere din lume. Tăblițele au o vechime de peste 7.500 de ani și nu se cunoaște adevărata lor valoare.

Cel mai vechi cuptor de topit metale de pe Terra

Cel mai vechi cuptor de topit metale din întreaga lume s-a descoperit la Câmpeni, iar arheologii sunt de părere că are o vechime de peste 8000 de ani.

Tăbliţele din Munţii Neamţului, foarte asemănătoare cu celebrele tăblițe de la Tărtăria

Tăbliţele din Munţii Neamţului, de asemenea, sunt mai vechi decât tăbliţele sumeriene cu 1000 de ani.

Două morminte de incineraţie ale unor războinici celţi, descoperite în Dolj

Două morminte ale unor războinici celţi au fost descoperite de arheologi în comuna Desa, judeţul Dolj, cele mai importante obiecte fiind două spade în teacă, dar şi două piese de scut. Acestea indică faptul că în zona respectivă au locuit celţi din tribul scordiscilor în a doua Epocă a Fierului, aproximativ în perioada dintre anii 200 î.e.n – 80 î.e.n.

Oseminte vechi de 5.000 de ani, descoperite lângă Ploiești

Arheologii au descoperit la ieșirea din Ploiești spre Târgoviște un mormânt din Epoca Bronzului, vechi de aproximativ 5.000 de ani. Potrivit Jurnalului Național, în interiorul mormântului arheologii au descoperit rămășițele unei persoane tinere, resturile umane nefiind însoțite de alte obiecte.

Matriţa bijutierului din Sarmizegetusa

Matriţa unui meşter orfevrier, veche de peste 2.000 de ani, a fost descoperită aparent întâmplător în situl fostei capitale dacice Sarmizegetusa Regia.

În timpul unei furtuni din noaptea de Sânziene, în iunie 2013, vântul a rupt un fag vechi de peste două secole, iar în cădere trunchiul a antrenat un alt copac pe care l-a smuls din rădăcini. În groapa de sub rădăcina fagului doborât a fost descoperită piesa unică din bronz, conform Adevărul.ro.

Potrivit istoricului Gelu Florea, matriţa a fost realizată şi utilizată în secolul I înainte de Hristos la modelarea unor bijuterii şi aplice din metale preţioase, iar prezenţa ei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate. Matriţa antică este o piesă masivă, de circa opt kilograme, cu opt feţe, dintre care cele două principale de formă hexagonală, iar celelalte rectangulare.

O structură de piatră care seamănă uimitor de tare cu ceea ce considerăm astăzi a fi un OZN şi o alta care pare a fi o replică în miniatură a Sfinxului din Bucegi – descoperiri făcute în Munții Neamțului

Profesorul Ioniţă a descoperit la o adâncime de doar 50 de centimetri sub pământ o structură de piatră prelucrată care are forma unui OZN. Structura este formată din cel puţin 90 de plăcuţe îmbinate cu un liant cu desăvârşire necunoscut oamenilor de ştiinţă de astăzi, conform Antena3. Liantul, de o duritate extremă, „nu este nici ciment, nici argilă, nici vreun alt adeziv cunoscut şi folosit de-a lungul istoriei, până azi. Probabil că respectivul liant nu are corespondent pe Terra”, susţine profesorul Ioniţă, citat de Gardianul. Obiectul are o înălţime de 14 cm, o circumferinţă de aproape un metru, cântăreşte 12 kg şi pare a avea o vechime de cel puţin 2.000 de ani.

Acelaşi sit arheologic a scos la iveală un alt obiect care a stârnit curiozitatea cercetătorilor. Este vorba de ceea ce pare a fi o copie în miniatură a Sfinxului din Bucegi.

 

Citiţi şi:

Arhiva omenirii ascunsă sub Sarmizegetusa

Dacii nu mai vor să tacă

 

yogaesoteric
1 decembrie 2019