Directivele UE impun noi biruri în România. Majorare de tarife și contribuții la fondul de solidaritate

Populația României, pedepsită de UE pentru că nu are acces la apă și canalizare

Directivele europene obligă România să investească nu mai puțin de 30,4 miliarde de lei în apă și canalizare, sumă care se va majora în funcție de evoluția prețurilor. Din acești bani, doar 4,5 miliarde de euro vin din fonduri europene, din care mai puțin de 1 miliard prevăzut în PNRR, restul fiind suportați din bugetul de stat, bugetele locale și din cele ale operatorilor din piață. În acest sens, Guvernul a anunțat două măsuri: recuperarea investițiilor prin majorarea tarifelor și contribuția populației la un fond de solidaritate națională.

Ministerul Mediului a elaborat Planul Național de Dezvoltare și Investiții în sectorul de apă și apă uzată, precum și un proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea acestuia, pentru a îndeplini obligațiile din Directiva cadru pentru apă a UE, precum și Directiva pentru apă potabilă și Directiva epurarea apelor. România va fi nevoită să plătească bani grei nu numai pentru investiții, dar și pentru sancțiunile impuse de UE pentru neîncadrarea în prevederile directivelor.

În ce privește investițiile, Ministerul Mediului atrage atenția că România are nevoie de 30,4 miliarde de euro pentru a se conforma legislației UE. Din acest total, doar 10 miliarde de euro vor putea fi asigurați până în 2027, din care doar 968 milioane euro prin PNRR și 3,3 miliarde de euro din alte programe europene. În rest, banii vor proveni din bugetul de stat și din bugetele locale și circa 750 milioane de euro din bugetele de investiții ale operatorilor regionali și ale operatorilor locali din sectorul apă și canalizare.

Potrivit Planului, aproximativ 4,75 milioane de oameni din România încă nu au acces la alimentarea centralizată cu apă. „Aceasta nu este ceva neașteptat, având în vedere că România este o țară mare, cu multe zone slab populate și o pondere semnificativă a populației rurale – aproximativ 46% din populația totală în 2021. În 2022, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), populația racordată la sistemele publice de alimentare cu apă era de 14.277.262, reprezentând 74,9 la sută din populația rezidentă a României (19.042.455)”, susține Ministerul Mediului.

Taxe majorate și taxe noi

Pentru a implementa directiva europeană, Ministerul Mediului arată că este necesar să fie majorate tarifele, în vederea recuperării costurilor cu investițiile. Mai mult, ministerul vrea să se instituie o contribuție de solidaritate națională. Pe de altă parte, Planul național prevede introducerea unei subvenții sociale pentru apă pentru gospodăriile vulnerabile, modernizarea subvenției de conectare la apă și canalizare, implementarea obligației de conectare la noile rețele de apă și canalizare (AAC), dezvoltarea unui model durabil de auto-acces la AAC în așezările mici, precum și realizarea unei comunicări naționale pentru promovarea conexiunilor AAC.

Mai mult, în ceea ce privește investițiile și evaluarea financiară necesară pentru ca autoritățile de sănătate publică să se conformeze cerințelor noii Directive 2020/2104, atrage atenția ministerul, costurile pentru monitorizarea apei potabile vor crește cu aproximativ 25%-30% ținând cont de faptul că noua directivă introduce un număr de 11 parametri noi de monitorizat. Unii dintre parametrii nou introduși (microplastice, PFAS) necesită echipamente separate, care este necesar să fie achiziționate.

„Mai mult, cerințele de implementare a evaluării și managementului riscurilor care sunt echivalente cu planurile de siguranță a apei (costuri de elaborare și implementare) ar putea genera costuri pentru furnizorii de apă. Investițiile pentru conformarea cu cerințele pentru apa potabilă se vor ridica la 1.796,2 milioane euro”, arată Ministerul Mediului.

Conformarea, imposibilă

Având în vedere doar perioada până în 2030, dacă presupunem realizarea în această perioadă a conformării depline cu directivele UE privind apa (numai investind în extinderea serviciilor AAC), costurile totale ar fi în jur de 15,3 miliarde de euro, susține ministerul.

„Aceasta ar însemna, de asemenea, lipsa întreținerii infrastructurii existente, ceea ce ar duce la scăderea menținerii serviciilor de calitate și îndeplinirii conformității și la realizarea unor cheltuieli medii anuale de investiții în sector de ceva mai mult de 2 miliarde de euro, ceea ce este un salt imposibil de realizat, având în vedere media investițiilor anuale în AAC de aproximativ 0,6 miliarde de euro, în ultimii 5 ani”, avertizează Ministerul Mediului.

Citiți și:
România mai săracă din 2025. Specialiștii avertizează că Guvernul va majora taxele și impozitele după alegeri
Comisia Europeană condamnă la dispariție statele sărace din UE. Noile taxe vor duce la explozii sociale

yogaesoteric
20 decembrie 2024