Dominația Washingtonului asupra ONU

Când a fost creată, Organizația Națiunilor Unite a susținut idealul egalității între popoare și națiuni. Cu toate acestea, încă din primele luni de existență, Washingtonul și Londra au susținut Israelul împotriva poporului palestinian. Apoi, Washingtonul a falsificat Consiliul de Securitate, așezând Formosa (Taiwan – n.r.) în locul Chinei și provocând un boicot împotriva URSS. Astăzi, dominația SUA asupra acestei instituții este denunțată de marea majoritate a statelor membre. În același timp, BRICS acționează pentru a readuce instituția în conformitate cu dreptul internațional.

În decurs de un an, Adunarea Generală a ONU a suferit modificări profunde: în octombrie 2022, 143 de state, în frunte cu Washingtonul, au condamnat „anexările ilegale” ale Rusiei în Ucraina, în timp ce în decembrie 2023, 153 de state au cerut o încetare imediată a focului „umanitar” în Gaza, împotriva recomandărilor Washingtonului.

În trecut, Washingtonul putea să amenințe multe state și le putea forța să ia aceeași poziție și să adopte regulile sale. Astăzi, este mai puțin înspăimântător:

Desigur, Comandamentul pentru operațiuni speciale al SUA (USSoCom) poate efectua oricând intervenții militare secrete în orice țară din lume și poate asasina oricare dintre liderii acesteia, dar o astfel de desfășurare pare din ce în ce mai puțin probabilă în țările mari.

Desigur, Departamentul Trezoreriei poate interzice comerțul cu un anumit stat, scufundând astfel economia recalcitrantului sau chiar înfometând populația acestuia. Dar Rusia și China oferă acum o modalitate de a sparge acest asediu economic.

Desigur, gigantica mașinărie de interceptare a comunicațiilor a celor „Cinci Ochi” (Australia, Canada, SUA, Noua Zeelandă, Marea Britanie) poate dezvălui turpitudinile oricărui recalcitrant, dar unii lideri sunt cinstiți și, prin urmare, nu pot fi șantajați în detrimentul populației lor.

Din acest punct de vedere, lista statelor care au votat împotriva încetării focului în Gaza este edificatoare. Pe lângă Statele Unite și Israel, aceasta include o serie de regimuri cu caracteristici surprinzătoare:

Austria

Karl Nehammer este formator în domeniul comunicării politice. Se pricepe atât de bine la asta, încât ar fi capabil să treacă aproape orice decizie. Militar de carieră, a colaborat cu Washington ca formator de ofițeri de informații. Astăzi, este cancelarul acestui fost stat neutru.

Guatemala

Președintele italo-guatemalez, Alejandro Giammattei, este reprezentantul unui mic grup de capitaliști. El duce o luptă dură împotriva opozanților care luptă împotriva corupției, încarcerând procurori, lideri ai asociațiilor pentru drepturile omului și jurnaliști prea curioși. Aliat fidel al Statelor Unite, el este singurul șef de stat din America Latină care a vizitat Kievul și Taiwanul.

Liberia

Țara este în continuare prezidată de fotbalistul și cântărețul George Weah. Președintele ales Joseph Boakai nu a depus încă jurământul. Neavând experiență politică, Weah a ales ca vicepreședinte pe Jewel Taylor, soția criminalului împotriva umanității Charles Taylor.

Micronezia

Micronezia a fost ocupată de Statele Unite până când președintele Ronal Reagan i-a acceptat independența. Astăzi, însă, ea rămâne sub tutelă, apărarea sa fiind asigurată de Pentagon.

Nauru

O țară mică, cu mai puțin de 10.000 de locuitori, Nauru și-a căpătat independența de sub Imperiul Britanic abia din 1968. Toată lumea de la Națiunile Unite știe că „președintele” David Adeang este oportunist și corupt. Este întotdeauna posibil ca cei care plătesc să obțină un vot favorabil din partea acestei țări.

Papua Noua Guinee

Papua Noua Guinee și-a căpătat independența de sub Imperiul Britanic abia în anul 1975. În urmă cu șapte luni, actualul său prim-ministru, James Marape, a semnat un acord care permite Statelor Unite să folosească teritoriul său ca bază avansată în Pacific. SUA au acces deplin la toate porturile și aeroporturile sale în schimbul diverselor investiții. Când Israelul și-a mutat ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim, James Marape a declarat: „Pentru noi, cei care ne numim creștini, nu îl putem respecta pe deplin pe Dumnezeu decât dacă recunoaștem că Ierusalimul este capitala universală a poporului și a națiunii Israel”.

Paraguay

Actualul președinte al Paraguayului, Santiago Peña, încearcă să facă un lifting instituțiilor țării, lăudând în același timp dictatura anticomunistă a generalului Alfredo Stroessner.

Cehia

Probabil că sunteți surprins să vedeți un al doilea membru al Uniunii Europene pe această listă. Asta pentru că ați ratat alegerea noului său președinte, generalul Petr Pavel, un prieten personal al ambasadorului SUA la Praga. Acesta a fost instruit în SUA și în Marea Britanie și a devenit președintele comitetului militar al NATO. Fost colaborator al ocupanților sovietici, el și-a rescris complet biografia și a devenit un occidental modern, dar își folosește puterea pentru a-și alinia țara la Washington.

Alte douăzeci și trei de state s-au abținut. Aceștia sunt aliați ai Washingtonului, nu simple marionete precum statele enumerate anterior. În orice caz, Occidentul nu mai are majoritatea (97 de voturi). G7 nu mai este un punct de referință.

În acest sens, este greu să nu luăm act de situația actuală din Japonia, unde o anchetă judiciară a scos la iveală corupția generalizată a clasei politice. Între 2018 și 2022, cel puțin 500 de milioane de dolari au fost plătite către 99 de parlamentari din Partidul Liberal Democrat, care se află la putere fără întrerupere de 67 de ani (cu excepția a două interludii care însumează 4 ani). Ceea ce este prezentat ca o „mare democrație” nu este, în realitate, decât un spectacol care maschează un sistem mafiot.

Cum poate pretinde G7 că întruchipează și apără valori nobile?

BRICS, la care s-au alăturat noi membri la 1 ianuarie 2024, reprezintă acum mai mult de jumătate din omenire. Ei lucrează pentru o lume multipolară. În viziunea lor, și contrar coșmarurilor occidentale (capcana lui Tucidide), nu este vorba de a înlocui Statele Unite cu duopolul China-Rusia, ci de a abandona regulile occidentale și de a reveni la dreptul internațional. Dacă nu înțelegeți despre ce vorbesc, citiți articolul meu pe această temă: „Ce ordine internațională?” [1]. Cei mai mulți dintre noi nu sunt conștienți de faptul că membrii „comunității internaționale” (adică Washingtonul și vasalii săi) nu-și mai respectă semnăturile și își încalcă angajamentele, începând cu Rezoluția 181 [2], care prevedea crearea unui stat palestinian, sau, mai recent, cu Rezoluția 2202, care era normal să împiedice un război în Ucraina. Ei ignoră faptul că așa-numitele lor „sancțiuni” sunt arme de război și încalcă principiile Cartei ONU.

Evoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU) plasează organizația în aceeași poziție ca Liga Națiunilor (SDN) în 1939. În timp ce președintele Statelor Unite, Woodrow Wilson, modificase profund proiectul inițial al SDN, prin refuzul egalității între popoare, ONU o recunoaște în textele sale, dar nu și în practică, așa cum o arată, de exemplu, modul în care tratează chestiunea palestiniană. În ambele cazuri, este vorba de păstrarea dominației anglo-saxone asupra lumii, din afara Ligii Națiunilor (la care Washingtonul a refuzat să adere după ce i-a modificat statutul) sau din interiorul ONU (la care Washingtonul a aderat, dar ale cărei statute nu le-a respectat niciodată). De aici și întrebarea: va reuși BRICS să reformeze ONU și să o readucă să-și respecte principiile sau va eșua în menținerea păcii?

În acest context, Adunarea Generală nu a cerut pur și simplu o încetare imediată a focului „umanitar” în Gaza [3]. Ea a început prin a adopta o serie de rezoluții prin care a cerut punerea în aplicare a Rezoluției 181, a cărei neaplicare a dus la dezastrul actual. În special, cere Israelului să îi despăgubească pe palestinienii pe care i-a expulzat în urmă cu șaptezeci și cinci de ani pentru proprietățile lor [4].

Autor: Thierry Meyssan

Note׃

[1] « Quel ordre international ? », de Thierry Meyssan, Réseau Voltaire, 7 noiembrie 2023.

[2] « Résolution 181 (II) de l’Assemblée générale des Nations Unies », ONU (Assemblée générale) , Réseau Voltaire, 29 noiembrie 1947.

[3] « Protection des civils et respect des obligations juridiques et humanitaires à Gaza », Réseau Voltaire, 12 decembrie 2023.

[4] « Biens appartenant à des réfugiés de Palestine et produit de ces biens », Réseau Voltaire, 7 decembrie 2023.

Citiți și:
Rusia a denunțat la ONU ipocrizia SUA și a aliaților săi, care se fac că plouă dacă e vorba de respectarea dreptului umanitar în cazul Israelului
Toată lumea vrea să se urce în Expresul BRICS

 

yogaesoteric
30 ianuarie 2024