Domnului General Gheorghiță Vlad ‒ Șeful Statului Major al Apărării
Av. Elena Radu
‒ De ce acceptați inițierea de proiecte de lege care încalcă Constituția României?
‒ De ce acceptați inițierea de proiecte de lege și adoptarea de măsuri care generează pericolul declanșării unui război împotriva României și declararea stării de război în România, cu consecințe dezastruoase pentru poporul român și statul român?
Referitor la:
‒ proiectul Legii apărării naționale a României și proiectul Legii privind Sistemul național de management integrat al situațiilor de criză;
‒ proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului privind finanțarea de către România a instruirii personalului ucrainean în cadrul facilitării de instruire pentru personalul care operează aeronave F-16 din Baza Aeriană Fetești.
Domnule General Vlad,
Potrivit dispozițiilor art. 1 și art. 21 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în procedura de inițiere și elaborare a oricărui act normativ, prevederile Constituției României și principiile ordinii de drept este necesar să fie respectate, cu atât mai mult cu cât cele două proiecte de legi sunt inițiate și elaborate de forțele armate ale României, iar potrivit art. 118 alin. (1) din Constituția României, armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea democrației constituționale.
Armata are rolul să vegheze și la garantarea democrației constituționale, respectiv la respectarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat (legislativă, executivă și judecătorească), astfel cum reiese din coroborarea art. 118 alin. (1) coroborat cu art. 1 alin. (4) din Constituția României, nefiind permis ca ea să fie pusă sub controlul vreuneia dintre cele trei puteri în stat, nici a politicului, fiind impetuos necesar ca ea să rămână sub voința exclusivă a poporului român, conform rolului pe care Constituția României i l-a oferit.
Sub acest aspect, raportat la modalitatea de structurare a dispozițiilor constituționale, respectiv Titlul III „Autoritățile publice”, Capitolul V „Administrația Publică”, Secțiunea „Administrația publică centrală de specialitate” se poate constata că voința legiuitorului constituant a fost aceea ca administrația publică centrală de specialitate să fie formată din:
‒ Ministere și autoritățile administrative autonome înființate prin lege organică (art. 116 și art. 117 din Constituția României);
‒ Forțele armate (art. 118 din Constituția României);
‒ Consiliul Suprem de Apărare a Țării (art. 119 din Constituția României).
Se poate constata, astfel, că potrivit voinței legiuitorului constituant, forțele armate nu pot fi subordonate voinței puterii executive și nici ministerelor, ele fiind necesar să aibă organizare administrativă de sine stătătoare (la fel ca CSA), fiind subordonate exclusiv voinței poporului român, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la constituționalitate legislației privind organizarea administrativă a forțelor armate, având în vedere în vedere dispozițiile art. 7 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale potrivit cărora: „Structurile centrale ale Ministerului Apărării Naționale, subordonate nemijlocit ministrului Apărării Naționale, sunt: a) Statul Major al Apărării” și art. 1 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 potrivit cărora „Ministerul Apărării Naționale este organul de specialitate al administrației publice centrale, care conduce şi desfășoară, potrivit legii, activitățile în domeniul apărării ţării”.
Se poate constata, totodată, și că art. 7 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 346/2006 contravine dispozițiilor art. 118 alin 1 din Constituția României, deoarece Statul Major al Apărării este subordonat nemijlocit ministrului apărării naționale (care face parte din puterea executivă ‒ Guvernul) și nu este subordonat exclusiv voinței poporului român. Or, acest derapaj de la Constituția României este cu atât mai important cu cât observăm că, în mod repetat, Ministerul Apărării Naționale a elaborat diverse seturi de proiecte de legi, sub diverse pretexte, care au stârnit reacții nefavorabile în societate, deoarece conțineau norme neclare, neprevizibile, imprecise care generau același pericol de a fi folosite forțele armate române împotriva poporului român.
Cele două proiecte de lege în discuție reprezintă al cincilea set de proiecte de lege care prezintă același pericol. Astfel:
‒ 27.01.2021 ‒ M.Ap.N. a pus în consultare publică proiectul de „Lege privind atribuțiile, organizarea şi funcționarea poliției militare”, ceea ce a creat reacție nefavorabilă în rândul societății, solicitându-se organizarea unei dezbateri publice;
‒ Martie 2022 ‒ în spațiul public apare „pe surse” un proiect de lege privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul securității și apărării naționale, iar ca urmare a reacției nefavorabile din partea societății, MApN a comunicat pe site-ul său precizări potrivit cărora „textul care circulă în spațiul public reprezintă o versiune de lucru a unui proiect legislativ care nu mai este de actualitate la acest moment, în forma respectivă. Proiectele din cadrul acestui pachet legislativ vor fi reanalizate și prezentate public”;
‒ Iunie 2022 ‒ în spațiul public apar „pe surse”, un set de 10 proiecte de lege în domeniul securității și apărării naționale (Proiect de lege privind activitatea de informații și contrainformații, Proiect Lege C.S.A.T., Proiect Lege organizare M.A.I., Proiect lege S.I.E., Proiect lege S.P.P., Proiect lege S.R.I., Proiect lege S.T.S., Proiect legea apărării naționale, Proiect legea Sistemul integral al Situațiilor de Criză) care au creat reacție nefavorabilă în rândul societății;
‒ Octombrie 2023 ‒ M.Ap.N. pune în consultare publică proiectul de „lege privind organizarea și funcționarea Direcției Generale de Informații a Apărării și pentru modificarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale”, care a creat reacție nefavorabilă în rândul societății și care nici măcar nu mai apare postat pe site-ul M.Ap.N.
‒ 01.04.2024 – M.Ap.N. pune în consultare publică cele două proiecte de lege (Legea apărării naționale a României și Legea privind Sistemul Național de Management Integrat al Situațiilor de Criză) care creează reacție nefavorabilă în societate, se solicită organizarea unei dezbateri publice, însă aceasta s-a organizat cu încălcarea caracterului public.
Raportat la rolul constituțional pe care îl au forțele armate române și structurile de securitate ale statului român potrivit Constituției României, este inacceptabil ca acestea să permită elaborarea, în mod repetat, de proiecte de lege care încalcă normele constituționale, iar cetățenii României să fie obligați să stea într-o permanentă stare de veghe pentru a urmări ce proiecte de lege se propun și a verifica dacă acestea respectă prevederile Constituției României, supremația Constituției României și să fie obligați să ia atitudine publică pentru respectarea Constituției României, a caracterului național și independent al statului român, precum și a separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale.
Or, toate aceste proiecte de legi, care încalcă prevederile Constituției României și democrația constituțională, se redactează și elaborează sub puterea executivă (Guvernul, sau ministerele din cadrul acestuia), observându-se astfel o imixtiune a puterii executive în rolul constituțional al forțelor armate și de securitate ale statului român.
Pe de altă parte, nici forțele de apărare și securitate a țării nu se pot infiltra printre reprezentanții celor trei puteri în stat (legislativă, executivă sau judecătorească) în încercarea de a prelua rolul constituțional al acestora, deoarece ordinea constituțională din România ar fi în pericol, nemairespectându-se principiul separației și puterilor în stat, în cadrul democrației constituționale.
Fiecare autoritate publică este necesar să își respecte rolul conferit de Constituție și să își îndeplinească atribuțiile constituționale, fără să își aroge atribuții care revin altei autorități publice, pentru menținerea democrației constituționale. Cu toate că cele două proiecte de lege au generat o reacție nefavorabilă în societate, ele nu au fost retrase până în prezent de către Ministerul Apărării Naționale. În plus, ca urmare a neadoptării acestor proiecte de lege care permiteau ca, prin hotărâre cu caracter secret (conf. art. 12 din Legea nr. 415/2012), C.S.A.T. să considere că există criză în orice domeniu și să adopte orice măsuri sub pretextul unei pretinse crize existente sau potențiale, Ministerul Apărării Naționale a inițiat un nou proiect de Ordonanță de Urgență (pus în consultare publică la data de 10.06.2024), potrivit căruia personalul ucrainean să fie instruit să opereze aeronave F-16 pe teritoriul României (la baza 86 Aeriană Fetești), pe banii României, România suportând inclusiv cheltuielile pentru cartiruire, hrănire, transport, combustibil consumat, asigurarea echipamentului special și alte bunuri și servicii conexe.
Or, nu există nicio obligație de a oferi și suporta o asemenea instruire care să îi revină României în baza vreunui tratat. Aspect care reiese și din preambulul proiectului de OUG și din Nota de fundamentare a acestuia, potrivit căreia „este necesară aprobarea, prin Ordonanță de Urgență a Guvernului, a unor norme naționale aplicabile din care să rezulte cu claritate angajamentul părții române de a suporta cheltuielile pe care le implică instruirea personalului ucrainean”.
În condițiile în care, în mod repetat, reprezentanții Rusiei au declarat că dacă avioanele F-16 vor lua parte la misiuni de luptă, atunci atât ele, cât și aerodromurile unde vor staționa vor deveni țintă legitimă pentru forțele armate ruse (Andrei Kartapolov ‒ șeful Comisiei de Apărare din Duma de Stat), că Rusia va vedea livrarea de avioane F-16 ca un semnal transmis intenționat de NATO în domeniul nuclear (Serghei Lavrov ‒ ministrul de Externe al Rusiei), cum este posibil ca în nota de fundamentare a proiectului de OUG să se menționeze că nu există niciun impact socio-economic, dacă această OUG se adoptă și intră în vigoare?
Instruirea de către România, pe teritoriul României, cu banii României a piloților ucraineni (? ‒ s.n.I.M.) și suportarea tuturor cheltuielilor aferente avioanelor F-16 va permite Rusiei să considere România un combatant direct și să atace aeroporturile României, ceea ce va provoca pornirea unui război între Rusia și România. Într-o asemenea situație se va institui stare de război pe teritoriul României, cetățenii României (copii, bărbați și femei) vor deveni carne de tun, iar teritoriul României va deveni câmp de luptă?
Cum puteți domnule general să acceptați să se petreacă asta?
Cum vă îndepliniți dvs., în calitate de șef al Statului Major al Apărării, rolul constituțional care vă revine conform art. 118 alin. 1 din Constituție potrivit căruia „Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale”?
Cum vă îndepliniți dvs., în calitate de șef al Statului Major al Apărării, rolul constituțional care vă revine conform art. 118 alin 1 din Constituție de a contribui la menținerea și restabilirea păcii și nu la extinderea războaielor?
Ați uitat domnule general de jurământul pe care l-ați depus de a apăra țara și nu de a o pune în pericol?
Domnule general, atitudinea dvs. de a permite ca România să fie introdusă în război, cu punerea în pericol a suveranității, independenței, unității statului și integrității teritoriale a României, precum și cu punerea în pericol a poporului român și a vieților cetățenilor României reprezintă un act de trădare.
Merită domnule general această trădare din partea dvs.?
Merită poporul român și statul român o asemenea trădare din partea dvs?
Semnat,
Elena Radu ‒ cetățean român
Președinte al asociației „Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept”
P.S.: Am scris această scrisoare deschisa sâmbătă, 15 iunie 2024. Se pare că nu am greșit când l-am acuzat de trădare pe Șeful Statului Major al Apărării, gen. Gheorghiță Vlad, având în vedere că acesta este membru al CSAT, iar pe 20 iunie 2024 a acceptat ca România să doneze sistemul Patriot către Ucraina.
Citiți și:
A răsuflat CSAT: 2 miliarde de euro pentru instruirea piloților ucraineni
Starea de Libertate, Alianța Părinților și Asociația Juriștilor, scrisoare către CSAT: „Retrageți imediat proiectul de OUG care echivalează cu intrarea României în războiul ruso-ucrainean!”
yogaesoteric
6 iulie 2024