Dr. Geanina Hagimă: Note scrise în legătură cu ordinul privind eliminarea rujeolei, oreionului, rubeolei

612 0

În ultimii trei ani am constatat cu toții o adevărată avalanșă de ordine, hotărâri ale autorităților, care de care mai limitatoare de drepturi și libertăți. Printre aceste ordine se află două pe care Asociația Stop Discriminării Cetățenilor al cărei președinte este domnul Dan Băzăvan, consilier juridic mr. (rz.), dr. ing. a decis să le anuleze prin acțiuni în justiție. În data de 12.04.2024 am depus și eu note scrise pentru acest proces https://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000429373&id_inst=2.

Am decis să fac publice aceste note scrise sperând că vor fi utile pentru informare dar și pentru alte acțiuni.

Doamne ajută!

Note scrise pentru dosarul nr. 7951/2/2023

(https://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000429373&id_inst=2)

Subsemnata dr. Geanina-Elena HAGIMĂ, CNP …, tel. .., identificat prin C.I. seria …, nr. …, eliberat de … solicit anularea următoarelor acte normative:

– Ordinul nr. 964/2022, privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică, publicat în Monitorul Oficial nr. 320 din 01.04.2022, și

– Ordinul nr. 3494/2022, privind aprobarea Planului de acțiune pentru eliminarea rujeolei, rubeolei și de prevenire a infecției rubeolice congenitale / sindromului rubeolic congenital și a Instrucțiunii privind vaccinarea cu ROR în cadrul asistenței medicale primare, publicat în Monitorul Oficial nr. 1133 din 24.11.2022.

I. Consider că aceste ordine sunt neconstituționale din următoarele motive:

– Ordinul 964/2022 încalcă dreptul la sănătate prin permiterea unei distribuiri incorecte, nefundamentate a resurselor financiare, cu neglijarea problemelor reale de sănătate ale românilor, așa cum se poate observa din anexa 14 a Ordinului nr. 964/2022 http://www.monitoruljuridic.ro/act/norme-tehnice-din-31-martie-2022-de-realizare-a-programelor-na-ionale-de-s-n-tate-public-emitent-ministerul-s-n-t-ii-253655.html.

Se poate observa acordarea de sume colosale pentru „I. Programul național de vaccinare” 3.758.510 mii lei precum și pentru „II. Programul național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare” 598.945 mii lei si sume minime pentru programe ca „III. Programul național de sănătate a femeii și copilului” 19.693 mii lei, „VII. Subprogramul de screening organizat pe baze populaționale pentru cancerul de col uterin” 2.846mii lei, „XII. Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate” 717 mii lei.

Acest mod de distribuire a banilor pentru programele de sănătate nu aduce beneficii populației României, fiind evident pentru oricine că servește intereselor industriei farmaceutice. Programele de promovare ale unui stil de viață sănătos și programele de depistare precoce a afecțiunilor oncologice și a altor patologii frecvente, majoritatea neinfecțioase, netransmisibile, ar fi necesar să fie prioritizate, însă astfel de programe care ar aduce beneficii mari românilor și minime industriei farmaceutice se pare că nu sunt agreate de autoritățile ce au puterea de a emite astfel de ordine.

– Ordinul nr. 3494/2022 nu numai că nu este util pentru păstrarea/îmbunătățirea sănătății românilor, dar este creat și emis cu rea credință, nu este fundament științific, sfidează logica medicală și principiul precauției, servind intereselor industriei farmaceutice. Acest ordin încalcă mai multe articole din constituție – Art. 16 – Egalitatea în drepturi, Art. 22 – Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, Art. 26 – Viața intimă, familială și privată, Art. 29 – Libertatea conștiinței, Art.30 – Libertatea de exprimare, Art.31 – Dreptul la informație, Art. 32 – Dreptul la învățătură, Art. 34 – Dreptul la ocrotirea sănătății, Art. 49 – Protecția copiilor și a tinerilor, Art 53.

Prin stabilirea de obiective nerealiste (eradicarea rujeolei) sau prin declararea de așa-zise urgențe de sănătate publică (epidemii) care nici măcar nu au o definiție clară, bazată pe cifre (un prag de cazuri la 100.000 de locuitori sau cazuri severe/decese la 100.000 de locuitori) se creează presiuni asupra oamenilor de a accepta vaccinări inutile, repetate, cu eficacitate îndoielnică. Mai mult, se pune în pericol sănătatea copiilor, dar și a adulților, știut fiind că vaccinurile nu sunt lipsite de reacții adverse. Urmărind prevederile acestui ordin este evident că servește intereselor industriei farmaceutice. Voi argumenta în continuare acest aspect.

II. Argumente pentru lipsa de fundament științific și reaua credință ce a stat la baza Ordinului nr. 3494/2022

1. Nu există o definiție clară, obiectivă, bazată pe cifre (incidență, număr de cazuri la 100.000 de locuitori), severitatea cazurilor, număr de decese pentru termenul de epidemie, fapt ce rezultă din răspunsul Ministerului Sănătății Nr. SRPP 2440 din 17 ianuarie 2024 la o petiție trimisă de mine în data de 11 decembrie 2023. „Epidemia ca definiție reprezintă extinderea unui focar de boală infecțioasă transmisibilă la nivel regional, național sau la nivelul mai multor state de pe același continent.

Pe baza informațiilor transmise Ministerului Sănătății de către Institutul Național de Sănătate Publică – Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor transmisibile, pe teritoriul României în ultima perioadă s-a înregistrat o evoluție îngrijorătoare a numărului de cazuri de îmbolnăvire prin rujeolă, cazuri înregistrate în special în rândul populației vulnerabile reprezentate în special de copii.”

Prin urmare, Ministerul Sănătății poate declara oricând epidemie, în funcție de interesele sale de a administra vaccinuri achiziționate din fondurile pentru sănătate. O astfel de situație se poate observa prin declararea recentă a epidemiei de rujeolă justificată în același răspuns astfel:

„Astfel, Institutul Național de Sănătate Publică a informat Ministerul Sănătății că în perioada 01.01.2023 – 31.12.2023, în România au fost notificate un număr de 2805 cazuri confirmate de rujeolă, în 34 de județe și în Municipiul București. S-au înregistrat 3 decese unul în județul Brașov la un sugar în vârstă de 7 luni, neeligibil la vaccinare, al doilea deces tot din județul Brașov la un copil in vârstă de 7 luni, neeligibil la vaccinare și al treilea deces a fost raportat la un adult în vârstă de 35 de ani nevaccinat antirujeolic, cu comorbidități, din Municipiul București.

Conform datelor înregistrate, cea mai afectată grupă de vârstă este cea sub 1 an, copii care în prezent sunt neeligibili la vaccinare conform Programului Național de Vaccinare. Din datele raportate de Institutul Național de Sănătate în acest moment, acoperirile vaccinale cu vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (vaccin ROR) sunt suboptimale, ceea ce a determinat acumularea în timp a unei mase receptive, respectiv, copiii cu vârsta sub 1 an, ceea ce a determinat apariția epidemiei de rujeolă.

În vederea limitării răspândirii rujeolei în rândul populației și pentru protejarea populației vulnerabile având în vedere patologia infecției rujeolice cât și mai ales complicațiile acestei boli, Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă în România în conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătății nr. 4.128 din 5 decembrie 2023 privind declararea epidemiei de rujeolă pe teritoriul României și aprobarea măsurilor de limitare a răspândirii epidemiei, publicat în Monitorul Oficial Nr. 1.096 din 5 decembrie 2023.

Astfel, declararea epidemiei de rujeolă are ca principal scop imunizarea copiilor cu vârsta între 9 și 11 luni care primesc o doză suplimentară de vaccin ROR, astfel încât să se prevină apariția îmbolnăvirilor prin rujeolă, îmbolnăvire care poate duce la complicații sau chiar la deces. De asemenea, se are în vedere și realizarea unei campanii de recuperare la vaccinarea împotriva rujeolei pentru copiii cu vârste între 5 și 14 ani nevaccinați.”

Ministerul Sănătății statuează astfel că scăderea vaccinării anti-ROR, care se face în mod normal la vârsta de cel puțin un an, favorizează înmulțirea cazurilor de rujeolă la copii cu vârsta de sub un an, aspect lipsit de logică. Vaccinarea este un act medical care se realizează în vederea protecției personale, nu a celorlalți. O explicație plauzibilă a creșterii cazurilor la copii sub un an ar fi scăderea alăptării la sân a bebelușilor, scăzând astfel și transferul de anticorpi de la mamă la bebeluși.

2. Nu au fost făcute studii pentru determinarea statusului imun al populației României pentru aceste boli, mai ales că se are în vedere și vaccinarea adolescenților, a adulților, vaccinarea „restanțierilor” nevaccinați. Vaccinarea inutilă a persoanelor cu imunitate împotriva acestor boli nu aduce niciun beneficiu, dar crește riscul de reacții adverse la persoane sănătoase și, în același timp, cresc cheltuielile inutile pe vaccinuri.

3. Eficacitatea vaccinării

– În răspunsul 1032476 din 8.02.2024 (pagina 34) al Agenției Naționale a Medicamentului, se afirmă următoarele: „M-M-RVaxPro (vaccin rujeolic, urlian și rubeolic (cu virusuri vii atenuate)) – Referitor la eficacitatea protectivă (prevenirea apariției bolii/infecției) NU s-au efectuat studii de eficacitate. Studiile efectuate au fost de imunogenitate și de siguranță și au evaluat ratele de seroprotecție împotriva virusurilor rujeolic, urlian și rubeolic la săptămâna 6 după vaccinare.”

Din acest răspuns rezultă clar că eficacitatea vaccinării antirujeolice în prevenirea bolii se bazează pe presupuneri, nefiind efectuate studii în acest sens pentru vaccinul anti ROR – M-M-RVaxPro, achiziționat de Ministerul Sănătății.

– În studiile clinice de evaluare a eficacității vaccinurilor nu se analizează impactul acestora asupra imunității celulare, omisiune importantă, deoarece imunitatea celulară este, de asemenea, foarte importantă în protecția împotriva infecției virale.

– Ruckdeschel JC, Graziano KD, Mardiney MR Jr. Additional evidence that the cell-associated immune system is the primary host defense against measles (rubeola). Cell Immunol. 1975 May;17(1):11-8. doi: 10.1016/s0008-8749(75)80002-5. PMID: 1125984 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1125984/

– Ca și în perioada covid, imunitatea naturală nu este luată în calcul. Imunitatea naturală, umorală și celulară este de lungă durată în cazul trecerii prin boală, spre deosebire de cea obținută prin vaccinare, care este pasageră. În „Metodologia de supraveghere a rujeolei/rubeolei” a Institutului Național de Sănătate Publică nu se ține cont de statusul acestei imunități înainte de vaccinare (nivel de anticorpi, teste pentru evidențierea imunității celulare), decât pentru persoanele cu vârsta de 26 de ani, favorizându-se astfel vaccinări inutile, potențial periculoase în cazul declarării de către autorități a epidemiilor https://cnscbt.ro/index.php/metodologii/rujeola-si-rubeola/613-metodologia-de-supraveghere-a-rujeolei-si-rubeolei-2016/file, https://insp.gov.ro/download/metodologie-de-supraveghere-a-rujeolei-rubeolei_2024/?wpdmdl=125075&refresh=6615b6e3e59e61712699107.

„Imunizarea post-expunere. Cum cele mai multe cazuri, în timpul unei epidemii, sunt confirmate pe baza existenței legăturii epidemiologice, iar valoarea pozitivă a predicției clinice crește, vaccinarea post-expunere poate fi instituită în primele 3 zile de la posibilul contact contagios, astfel: – copiii cu vârste sub 1 an vor primi o doză de vaccin combinat (RRO) începând cu vârsta minimă de administrare menționată în Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP), acești copii urmând să fie vaccinați cu RRO conform schemei naționale începând cu vârsta de 12 luni; – copiii cu vârste între 1-13 ani vor fi vaccinați cu două doze, în conformitate cu schema de vaccinare și ținând cont de antecedentele vaccinale; – pentru persoanele din grupa de vârstă 14-25 ani se recomandă 1-2 doze de vaccin, la interval de 1 lună; cea de-a doua doză va fi administrată numai dacă situația epidemiologică o impune (riscul de infecție se menține).

Înaintea vaccinării să fie luată în considerare posibilitatea stării de graviditate. – persoanele din grupa de vârstă 26-40 ani, nevaccinate, fără evidența anticorpilor antirujeolici/antirubeolici, este cazul să primească o doză de vaccin combinat RRO, cu precauțiile necesare în cazul unei posibile sarcini.”

– În studiile clinice, eficacitatea vaccinării ROR a fost apreciată în funcție de apariția la 6 săptămâni post vaccinare a unui anumit nivel de anticorpi considerat protector, deși în mod normal ar fi fost necesar să fie evaluată eficacitatea în prevenirea bolii https://www.ema.europa.eu/en/documents/referral/m-m-rvaxpro-product-information-approved-chmp-13-december-2012-pending-endorsement-european-commission_en.pdf.

Din aceste studii rezultă că la 6 săptămâni după o doză de vaccin, 90,6% dintre copiii vaccinați la vârsta de un an și 72,3% dintre copii vaccinați la vârsta de 9 luni au avut nivele de anticorpi considerate protectoare. Având în vedere aceste procente, ținta propusă în Ordinului nr. 964/2022 de eradicare a rujeolei chiar la rate de vaccinare de 95% este una nerealistă, eficacitatea vaccinării nefiind de 100%. În plus, studiile nu evaluează nivelul de anticorpi la mai mult de 6 săptămâni după vaccinare, eficacitatea vaccinurilor pe termen mai lung fiind neevaluată/necunoscută.

– În Ordinul nr. 3494/2022 se recomandă ferm vaccinarea contacților în primele 72 de ore, deși în prospectul produsului de pe site-ul Agenției Europene a Medicamentului utilitatea acestor doze administrate contacților nu este sigură, așa cum se poate observa https://www.ema.europa.eu/en/documents/product-information/m-m-rvaxpro-epar-product-information_en.pdf:

„Vaccinarea post-expunere. Vaccinarea persoanelor expuse la rujeola de tip sălbatic poate oferi o anumită protecție dacă vaccinul poate fi administrat în decurs de 72 de ore după expunere. Dacă, totuși, vaccinul este administrat cu câteva zile înainte de expunere, se poate asigura o protecție substanțială. NU există dovezi concludente că vaccinarea persoanelor expuse recent la oreion sau rubeolă de tip sălbatic va oferi protecție.”

– Vaccinul ROR conține virusuri vii atenuate. În prospectul produsului postat de Agenția Europeană a Medicamentului https://www.ema.europa.eu/en/documents/referral/priorix-article-30-referral-annex-iii_en.pdf se afirmă că „Transmiterea virusului rujeolei și oreionului de la persoanele vaccinate la contacte susceptibile nu a fost niciodată documentată. Se știe că excreția faringiană a virusului rubeolei și rujeolei are loc la aproximativ 7 până la 28 de zile după vaccinare, cu excreția maximă în jurul a 11-a zi. Cu toate acestea, nu există dovezi de transmitere a acestor virusuri vaccinale excretate la contacte susceptibile”.

Rezultă deci că există un risc ca persoanele vaccinate să transmită virusul din vaccin, deoarece ele excretă aceste tulpini, însă nu au fost efectuate studii care să demonstreze / să infirme acest fenomen. Din moment ce nu există studii care să investigheze acest aspect, nu poate exista certitudinea că virusurile din vaccinuri nu declanșează boala.

„Metodologia de supraveghere a rujeolei/rubeolei” emisă de INSP nu permite diagnosticarea rujeolei apărută post-vaccinal, cauzată de tulpinile din vaccin, neexistând teste pentru aceste tulpini ci doar pentru tulpinile sălbatice, așa cum se poate constata din: „C. Caz confirmat – Orice persoană care nu a fost vaccinată recent și care întrunește criteriile clinice și de laborator pentru caz confirmat. În cazul vaccinării recente – o persoană la care a fost detectată tulpina sălbatică de virus rujeolic/rubeolic” https://cnscbt.ro/index.php/metodologii/rujeola-si-rubeola/613-metodologia-de-supraveghere-a-rujeolei-si-rubeolei-2016/file.

Acest mod neștiințific de definire a cazului confirmat favorizează obținerea unor statistici înșelătoare din care să rezulte utilitatea vaccinării. Posibilitatea ca tulpinile de virus din vaccin să declanșeze boala este reală, deoarece una dintre reacțiile adverse ale vaccinării este rujeola atipică https://www.ema.europa.eu/en/documents/product-information/m-m-rvaxpro-epar-product-information_en.pdf.

– Sunt cercetători care ridică problema scăderii în timp a protecției în comunitățile vaccinate în care rujeola a fost eradicată. Lipsa booster-ului natural prin virusul circulant endemic determină scăderea în timp a imunității de scurtă durată dobândită prin vaccinare și posibilitatea expunerii acestor comunități la epidemii mai severe. Hughes SL., The effect of time since measles vaccination and age at first dose on measles vaccine effectiveness – A systematic review. Vaccine. 2020 Jan 16;38(3):460-469. doi: 10.1016/j.vaccine.2019.10.090. Epub 2019 Nov 12. PMID: 31732326; PMCID: PMC6970218. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31732326/

4. Siguranța

– urmărirea și raportarea reacțiilor adverse de către DSP-uri se face doar pentru primele 30 de zile post-vaccinare. În studiile clinice reacțiile adverse se urmăresc doar pentru 42 de zile post-vaccinare. Reacțiile adverse pe termen lung nu sunt urmărite.

– După cum se poate observa din prospect, reacțiile adverse posibile post-vaccinare sunt numeroase, unele dintre ele foarte grave, aspect ce justifică o atitudine precaută atât din partea părinților, cât și din partea medicilor, mai ales că acestea sunt administrate copiilor sănătoși.

Majoritatea acestora au fost raportate după punerea pe piață și nu în studiile clinice https://www.ema.europa.eu/en/documents/product-information/m-m-rvaxpro-epar-product-information_en.pdf: rujeola atipică, sindrom asemănător oreionului, vasculită, trombocitopenie, purpură, limfadenopatie regională, anafilaxie, angioedem, artrită, encefalită, encefalopatie, panencefalită sclerozantă subacută, sindromul Guillain-Barré, meningită aseptică, polinevrită, ataxie, parestezii, polineuropatii, sindrom Stevens-Johnson, eritem multiform, surditate prin afectare nervoasă, otită medie, nevrită optică, epididimită, orhită.

– Prospectul pentru vaccinul anti ROR achiziționat de Ministerul Sănătății M-M-RVaxPro nu este prezent pe site-ul ANMDMR https://nomenclator.anm.ro/medicamente?form%5BdenCom%5D=M-M-RVaxPro+&form%5Bdci%5D=&form%5BformaFarm%5D=&form%5BcodAtc%5D=&form%5Bcim%5D=&form%5BfirmTarD%5D=&form%5Border%5D=cim&form%5Bdirection%5D=asc&form%5Blimit%5D=&form%5B_token%5D=4Eq0XsvvrNrBmb-yZbIof5Pvmk7kC-sGeLp6juXMfzc nici în limba română, nici în limba engleză, îngreunându-se informarea părinților și a cadrelor medicale.

– Pentru vaccinul anti ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) ca și pentru alte vaccinuri administrate copiilor nu s-au efectuat studii referitoare la impactul asupra fertilității, ceea ce rezultă din răspunsul 1032476 din 8.02.2024 (răspunsul 41 – pagina 25) al Agenției Naționale a Medicamentului: „Pentru vaccinurile autorizate prin procedura centralizată (PC), indicate pentru imunizarea copiilor, Infanrix Hexa (PC), Hexacima (PC), M-M-R-VaxPro (PC), inclusiv vaccinul pneumococcic conjugat autorizat numai la copii, Synflorix (PC), nu s-au efectuat studii privind efectele asupra fertilității, în acord cu ghidurile științifice ale EMA și OMS”.

– pentru vaccinul anti-ROR nu s-au făcut studii privitoare la carcinogenicitate / genotoxicitate, ceea ce rezultă din răspunsul 1032476 din 8.02.2024 (răspunsul 42 – pagina 26) al Agenției Naționale a Medicamentului: „Astfel cum se precizează în Rapoartele Publice de Evaluare, în acord cu ghidurile non-clinice care stau la baza evaluării vaccinurilor, nu s-au efectuat studii de carcinogenitate / genotoxicitate pentru aceste vaccinuri.”

– După cum se poate constata din răspunsul Ministerului Sănătății Nr. SRPP 2440 din 17 ianuarie 2024, nu mi s-a răspuns la întrebarea „18. Cine își asumă efectele adverse, inclusiv decesele ca urmare a vaccinării împotriva rujeolei?”. În alte țări, cum ar fi SUA, există un program de compensare a cazurilor de reacții adverse post-vaccinale (National Vaccine Injury Compensation Program – VICP) https://www.verywellhealth.com/what-is-the-vaccine-court-and-how-does-it-work-4769126. În România nu avem un astfel de program. Raportarea reacțiilor adverse nu este așa performantă precum se afirmă, deoarece nici în cazul controversatelor vaccinuri cu aprobare condiționată anti-covid, în România nu s-a constatat vreun deces cauzat de vaccinare, în timp ce în alte țări sunt asemenea raportări precum și modalități de compensare a victimelor vaccinării.

Există o totală lipsă de transparență a Ministerului Sănătății privitoare la cazurile de rujeolă severă, acestea lipsind din raportările săptămânale ale INSP https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/informari-saptamanale/#. Numărul de cazuri severe și nu numărul total de cazuri de boală ar fi necesar să fie în mod logic criteriul de declarare a epidemiei, știut fiind faptul că majoritatea cazurilor de rujeolă evoluează fără complicații la copii sănătoși, lăsând imunitate durabilă.

5. La analiza deceselor din epidemia actuală dar și cea din perioada 2016-2019 se poate constata că decesele au survenit în principal la persoane cu probleme grave de sănătate. Astfel, dintre cele 12 decese prin rujeolă din perioada 01.01.2023 – 31.03.2024, 9 aveau comorbidități severe, iar doi erau copii în vârstă de 7 luni, vârstă neeligibilă pentru vaccinare https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/informari-saptamanale/#:

– 1 deces din cauza rujeolei la un copil în vârstă de 7 luni (neeligibil la vaccinarea cu ROR) din jud. Brașov, contact cu fratele în vârstă de 3 ani, nevaccinat antirujeolic;

– al 2-lea deces din cauza rujeolei a fost raportat la un copil în vârstă de 7 luni (neeligibil la vaccinarea cu ROR) dintr-o comunitate cu acoperire vaccinală suboptimală din jud. Brașov, unde au fost raportate 27 cazuri confirmate cu rujeolă;

– al 3-lea deces din cauza rujeolei a fost raportat la un adult în vârstă de 35 ani, nevaccinat antirujeolic, din Mun. București. Comorbidități: mielom multiplu;

– al 4-lea deces din cauza rujeolei a fost raportat la un copil în vârstă de 1 an, nevaccinat antirujeolic, din jud. Giurgiu, având următoarele comorbidități: insuficiență respiratorie cronică restrictivă, hidrocefalie, tetrapareză spastică, retard neuropsihomotor;

– al 5-lea deces din cauza rujeolei a fost raportat la un copil în vârstă de 8 luni, de sex masculin, din jud. Brașov, neeligibil la vaccinarea cu ROR, internat în Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov, unde a avut un contact de salon confirmat cu rujeolă. Antecedente personale patologice: sindrom Prader-Willi;

– al 6-lea deces din cauza rujeolei a fost raportat la o persoană de sex masculin în vârstă de 24 de ani, din jud. Mureș, nevaccinată antirujeolic, având contact familial cu un caz confirmat cu rujeolă (nevaccinat). Antecedente personale patologice: retard mental sever;

– al 7-lea deces din cauza rujeolei a fost raportat la un copil în vârstă de 1 an, de sex feminin, din jud. Bacău, nevaccinat antirujeolic, internat în Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ,,Grigore Alexandrescu” din București, unde a avut un contact de salon confirmat cu rujeolă. Antecedente personale patologice: transplant hepatic, tratament imunosupresor. Coinfecție cu virus gripal A, subtip H3;

– al 8-lea deces din cauza rujeolei a fost raportat la un copil în vârstă de 11 luni, de sex masculin, din municipiul București, nevaccinat antirujeolic. Antecedente personale patologice: hidrocefalie internă cu drenaj ventriculo-peritoneal unișunt;

– al 9-lea deces (jud. Brașov) a fost raportat la un copil în vârstă de 1 an și 2 luni, de sex feminin, nevaccinat antirujeolic, contact cu sora sa cu simptomatologie sugestivă de rujeolă;

– al 10-lea deces (jud. Argeș) a fost raportat la o persoană de sex masculin, în vârstă de 26 de ani, vaccinată antirujeolic (2 doze), având următoarele comorbidități: imunodepresie plurifactorială (corticoterapie îndelungată);

– al 11-lea deces (mun. București) a fost raportat la o persoană de sex feminin, în vârstă de 59 de ani, nevaccinată antirujeolic, având următoarele comorbidități: imunodepresie plurifactorială, mielom multiplu;

– al 12-lea deces (jud. Argeș) a fost raportat la o persoană de sex masculin, în vârstă de 38 de ani, vaccinată antirujeolic (1 doză), având următoarele comorbidități: infecție HIV stadiu C3/SIDA în eșec imunologic și virusologic.

Deși în răspunsul Ministerului Sănătății Nr. SRPP 2440 din 17 ianuarie 2024 se afirmă că „În România vaccinarea este recomandată ca acțiune preventivă de sănătate publică și reprezintă un act voluntar al persoanei sau părintelui, în cazul copiilor”, Ordinul nr. 3494/2022, prin stabilirea țintei de vaccinare de 95%, prin presiunile prevăzute exercitate asupra familiei precum și prin obligarea părintelui de a semna declarația de refuz a vaccinării și conținutul acestei declarații, contrazice dreptul la libera decizie de vaccinare.

III. În continuare voi prezenta pasajele din ordinul nr. 3494/2022 care demonstrează anticonstituționalitatea și lipsa de fundament științific

PLAN din 21 noiembrie 2022 de acțiune pentru eliminarea rujeolei, rubeolei și de prevenire a infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital și a Instrucțiunii privind vaccinarea cu ROR în cadrul asistenței medicale primare, emitent Ministerul Sănătății, publicat în Monitorul Oficial nr. 1.133 bis din 24 noiembrie 2022 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/261696

– Ordinul nu este justificat de necesități românești ci de obiective stabilite din afara țării

„Întărirea programelor naționale de imunizare este un obiectiv important în Regiunea Europeană OMS.”

„Obiectivele strategiei europene de eliminare a rujeolei, rubeolei și de prevenire a rubeolei congenitale

Obiectivele sunt:
– eliminarea rujeolei endemice;
– eliminarea rubeolei endemice;
– prevenirea IRC/SRC (<1 caz de SRC la 100.000 de născuți vii)”

– Justificarea emiterii acestui ordin este numărul total de cazuri înregistrate în anii anteriori și nu numărul de cazuri severe de rujeolă, așa cum ar fi fost logic. De asemenea, se afirmă că a existat un număr mare de decese prin rujeolă în anii anteriori, acesta fiind de fapt în număr de 64 pentru toată perioada 2016-2019, dintre care 40 au avut comorbidități semnificative. Acest mod de justificare a unui ordin este neștiințific și menit să inducă în eroare pe cei care ar fi puși în situația de a accepta vaccinarea http://insp.gov.ro/download/situatia-rujeolei-in-romania-la-data-de-10-01-2020-pdf/?wpdmdl=95993&refresh=657a4809bca6d1702512649

„Până în 2010, acoperirile vaccinale la nivel național în România, atât la prima, cât și la a doua doză de vaccin cu componente rujeolică și rubeolică, s-au menținut la niveluri înalte (96%-97%). Începând cu anul 2010, valorile acoperirilor vaccinale atât la prima cât și la a doua doză de vaccin cu componente rujeolică și rubeolică au scăzut progresiv ajungând, în 2020, la 87,3% (pentru prima doză) și respectiv, la 75,1% (pentru a doua doză). Faptul că aceste valori ale acoperirilor vaccinale sunt insuficiente pentru a controla rujeola a fost dovedit prin apariția epidemiilor de rujeolă care au evoluat cu un număr mare de cazuri și decese.”

– Obiectivele stabilite în ordin (eradicarea rujeolei, tinta de vaccinare de 95%) sunt nerealiste având în vedere că eficacitatea vaccinării nu este de 100% și că vaccinarea este un act voluntar. Stabilirea unor astfel de obiective înseamnă exprimarea clara a intenției de a face din vaccinare un act obligatoriu, ceea ce încalcă articole din constituție ca Art. 22 – Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, Art. 26 – Viața intimă, familială și privată, Art. 29 – Libertatea conștiinței.

„Pentru perioada 2021-2030, România și-a stabilit următoarele obiective strategice:
– menținerea eliminării rubeolei endemice
– eliminarea și menținerea eliminării rujeolei endemice
– prevenirea infecției rubeolice congenitale / sindromului rubeolic congenital
– creșterea și menținerea acoperirii vaccinale la vaccin cu componente rubeolică și rujeolică peste 95%

Vaccinarea împotriva rujeolei și rubeolei este parte integrantă a programelor de vaccinare la nivel mondial, contribuind la progresul în atingerea obiectivelor globale de imunizare și, în sens mai larg, parte din Agenda Globală de Securitate a Sănătății și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite.”

– Din moment ce rubeola endemică a fost eliminată este de neînțeles de ce vaccinul achiziționat de România conține virusul rubeolic

„În raportul din 2021, Comitetul Regional European de verificare a eliminării rujeolei și rubeolei (RVC) a concluzionat că până la sfârșitul anului 2019, în 30 de state membre ale regiunii, transmiterea endemică a rujeolei a fost întreruptă. Dintre acestea, 29 de state au eliminat rujeola (având documentată de cel puțin 36 luni întreruperea transmiterii). Transmiterea rubeolei endemice a fost întreruptă în 45 de state membre, toate considerate că au eliminat rubeola (inclusiv România). Raportul s-a bazat pe analiza rapoartelor primite de la 48 din cele 53 state membre ale regiunii.”

– Formulări ambigue ca cele de mai jos indică o posibilă viitoare condiționare a accesului la servicii de sănătate de vaccinare. De asemenea, se exprimă intenția de vaccinare cu vaccinul ROR și a adulților, atitudine care nu este justificată, fundamentată medical; nu se prezintă o situație pe vârste a rujeolei severe, nu există studii care să susțină necesitatea si eficacitatea vaccinării adulților.

„Vaccinarea împotriva rujeolei și rubeolei este, de asemenea, esențială pentru Agenda de Imunizare 2030, prin stimularea progresului către accesul universal la servicii de sănătate, inclusiv vaccinare. De asemenea, stimulează punerea în aplicare a vaccinării pe parcursul vieții prin consolidarea platformelor în al doilea an de viață, pentru administrarea celei de-a doua doze de vaccin care conține rujeolă și a platformelor pentru vaccinarea de recuperare.”

– Deși vaccinarea este un act voluntar, se stabilesc ținte de vaccinare de 95%, din care rezultă intenția vădită de a face din vaccinare un act obligatoriu. Stabilirea unor astfel de obiective nefezabile este folosită și pentru justificarea costurilor unor astfel de acțiuni.

„Întărirea programelor naționale de imunizare este un obiectiv important în Regiunea Europeană OMS. Programele de imunizare care livrează vaccinuri de calitate și într-o manieră sigură, cu rate de acoperire vaccinală ≥95% la vârstele potrivite și înaltă calitate a supravegherii bolii și a capacității de monitorizare a programelor de imunizare, răspunsul în caz de epidemii, creșterea cererii la vaccinare și îmbunătățirea acceptanței în populație vor crește raportul cost eficacitate în utilizarea vaccinurilor.”

„Strategii cheie

Pentru realizarea acestor obiective, strategiile cheie au fost revizuite pentru a lua în considerație ținta de eliminare a rubeolei la nivel European. Acestea sunt:

Atingerea și susținerea unei înalte acoperiri vaccinale (≥95%) cu două doze de vaccin cu componentă rujeolică și rubeolică, prin serviciile de imunizare de rutină de înaltă calitate.

Oferirea oportunităților pentru imunizarea antirujeolică, prin activități suplimentare de imunizare la populațiile susceptibile la rujeolă.

Oferirea oportunităților de vaccinare antirubeolică, inclusiv prin activități suplimentare de imunizare, tuturor copiilor susceptibili la rubeolă, adolescenților și femeilor la vârstă fertilă.

Întărirea sistemelor de supraveghere prin investigarea riguroasă a fiecărui caz și confirmarea de laborator a cazurilor suspecte.

Asigurarea informațiilor de înaltă calitate și valide, atât pentru personalul sanitar, cât și pentru public, referitoare la beneficiile imunizării antirujeolică și antirubeolică și riscul de reacții adverse post-vaccinale.”

– Se folosește un limbaj de lemn prin care se urmărește ascunderea intenției de a crea presiuni asupra celor care refuză vaccinarea, evitarea asumării răspunderii pentru reacțiile adverse post-vaccinale.

„Componentele cheie ale infrastructurii de imunizare pot fi întărite prin îmbunătățirea siguranței și eficienței practicilor de imunizare; dezvoltarea sistemelor de monitorizare a imunizării pentru reducerea ratelor de omisiune; reducerea oportunităților pierdute și contraindicațiilor false; instruirea personalului medical; și dezvoltarea materialelor informative, educaționale și de comunicare care să fie folosite de public și furnizorii de îngrijiri de sănătate. În creșterea acoperirii vaccinale, activitățile de imunizare suplimentare oferă oportunitatea de întărire a componentelor principale ale infrastructurii de imunizare de rutină.”

– În loc de o fundamentare riguroasă a necesității vaccinării se preferă repetarea unor pasaje ca cel de mai jos chiar și de trei ori.

„Până în 2010, acoperirile vaccinale la nivel național, atât la prima cât și la a doua doză de vaccin cu componente rujeolică și rubeolică, s-au menținut la niveluri înalte (96%-97%). Începând cu anul 2010, valorile acoperirilor vaccinale atât la prima, cât și la a doua doză de vaccin cu componente rujeolică și rubeolică au scăzut progresiv ajungând, în 2020, la 87,3% (pentru prima doză) și respectiv la 75,1% (pentru a doua doză). Faptul că aceste valori ale acoperirilor vaccinale sunt insuficiente pentru a controla rujeola a fost dovedit prin apariția epidemiilor de rujeolă care au evoluat cu un număr mare de cazuri și decese.”

Prevederile acestui ordin nu țin cont de opțiunile românilor, nu urmăresc să afle motivele reale pentru care românii au decis să refuze vaccinarea, nu au o intenție reală de a rezolva o problemă e sănătate, ci au drept scop impunerea unor decizii din afara României.

Decizia unor familii de a nu-și vaccina copiii cu vaccinul ROR este determinată de mai multe motive printre care:

– motive religioase, având în vedere că acest vaccin are în compoziție o tulpină atenuată de virus rujeolic cultivată pe celule fetale MRC5,

– situații în care copilul a suferit o reacție adversă la un vaccin anterior, sau familia are un alt copil cu o reacție adversă majoră post-vaccinală,

– teama justificată de reacții adverse în condițiile lipsei de transparență în ce privește asumarea răspunderii a companiei farmaceutice sau a autorităților în cazul reacțiilor adverse severe și inexistența unui fond de compensare pentru reacții adverse post-vaccinale,

– scăderea dramatică a încrederii în corectitudinea efectuării studiilor clinice (mai ales cele finanțate de industria Farma), ale evaluărilor de siguranță și eficacitate efectuate de către Agenția Europeană a Medicamentului, în bunele intenții ale autorităților, pierderea încrederii în vaccinuri chiar și a oamenilor care anterior au avut încredere, situații pe deplin justificate de modul dezastruos de acțiune din perioada covid pentru care nu răspunde nimeni.

„Valorile scăzute ale acoperirilor vaccinale la nivel național, atât la prima, cât și la a doua doză de vaccin cu componente rujeolică și rubeolică, reflectă dificultățile în atingerea unor niveluri optime ale acoperirilor vaccinale la nivel regional.

Așa cum reiese din analiza datelor de estimare a acoperirilor vaccinale în România, există mai multe motive care au determinat obținerea unor acoperiri vaccinale sub valorile care asigură menținerea bolii sub control prin prevenirea îmbolnăvirilor și a complicațiilor consecutive (inclusiv decese), evitarea apariției focarelor și împiedicarea evoluției acestora către epidemii:

– neprezentarea la vaccinare are ca posibilă explicație deficitul de medici de familie în zonele rurale, distanțele mari până la cabinetul medicului de familie (costuri de transport), dar, posibil și prin refuzul categoric al vaccinării – cauzat fie de neîncrederea în beneficiile vaccinării pe fondul unei educații sanitare deficitare, fie datorită influenței nefaste a campaniilor ample anti-vaccinare;

– refuzul la primirea vaccinului ROR fie de teama reacțiilor adverse (a siguranței vaccinurilor), fie din cauza influenței nefaste a campaniei anti-vaccinare;

– statutul de născut/plecat în străinătate, explicația cea mai plauzibilă fiind emigrarea adulților tineri din zonele rurale cu rată înaltă de șomaj în țări ale Uniunii Europene în căutarea unui loc de muncă;

– contraindicațiile medicale temporare datorate, cel mai probabil, temerilor medicilor de familie în ceea ce privește reacțiile adverse; această atitudine este consecința lipsei de aprofundare de către medicii de familie a documentației de specialitate privind indicațiile și contraindicațiile reale ale vaccinurilor;

– Oferirea de oportunități pentru imunizarea antirujeolică și antirubeolică prin activități suplimentare de vaccinare a populației din comunitățile greu accesibile.”

– Ordinul prevede o urmărire atentă și presiuni pentru acceptarea vaccinării, încălcând Art. 22 – Dreptul la viață și la integritate fizică, Art. 29 – Libertatea conștiinței

„Acest tip de activități este prevăzut în programul Național de Vaccinare și se derulează la nivelul serviciilor/birourilor de supraveghere și control al bolilor transmisibile din direcțiile de sănătate publică. Aceste acțiuni constau în identificarea comunităților cu acoperire vaccinală suboptimală, dispunerea și organizarea campaniilor suplimentare de vaccinare pentru recuperarea restanțierilor, prin intermediul medicilor de familie și cu sprijinul asistenților comunitari și al mediatorilor sanitari.”

– Decizia de vaccinare ROR post-expunere nu are fundament științific, nu are studii clinice la bază și nu reprezintă decât o intenție vădită de a servi intereselor industriei farmaceutice.

„Investigarea focarelor de rujeolă (inclusiv cele depistate în unități sanitare) și limitarea extinderii acestora prin măsuri de profilaxie post-expunere (vaccinarea contacților susceptibili).”

– Scopul acestui ordin este de a convinge prin folosirea de tehnici de comunicare și nu prin studii clinice solide.

„Îmbunătățirea comunicării pentru creșterea acceptării la vaccinarea de rutină utilizând ghidul de comunicare CNCSBT https://www.cnscbt.ro/index.php/ghiduri-si- protocoale/ghiduri/184-ghid-de-comunicare-pentru-cresterea-acceptarii-programelor- de-vaccinare-la-copii

Efectuarea de studii pentru identificarea barierelor și a factorilor care contribuie la ratele scăzute de vaccinare pentru rujeolă și rubeolă și dezvoltarea unei strategii bazate pe dovezi pentru îmbunătățirea acoperii vaccinale.”

– Emiterea unui astfel de ordin s-a realizat pentru un viitor al epidemiilor, pandemiilor.

„Dezvoltarea unei strategii pentru imunizarea în condiții de crize umanitare, migrație, urgente de sănătate publică / epidemii, pandemii. Evenimentele epidemiologice care au avut loc, de-a lungul timpului, pe teritoriul României și probabilitatea mare de a ne confrunta în viitor cu alte epidemii sau pandemii, justifică necesitatea unui Plan Național Generic de Pregătire și Răspuns la Evenimente Epidemiologice de Boală Transmisibilă de Importanță Națională, care a fost elaborat și urmează a fi implementat.”

– Comparația cu perioada covid a fost nefericit aleasă. În prezent, după trecerea a trei ani de la începerea vaccinării, decizia românilor de a nu se vaccina s-a dovedit că a fost înțeleaptă

„În timpul pandemiei covid-19, în România au fost diseminate în teritoriu recomandările OMS privind necesitatea menținerii vaccinării în cadrul Programului Național de Vaccinare, cu respectarea măsurilor de răspuns în contextul epidemiologic respectiv.

Întreruperea activității de vaccinare, chiar și pe perioade scurte de timp, ar avea drept consecință acumularea de indivizi susceptibili și, ulterior, apariția unor epidemii ample, inclusiv decese datorate bolilor prevenibile prin vaccinare; aceste fenomene ar crește povara asupra sistemelor de sănătate aflate deja sub presiunea răspunsului la pandemia covid-19.”

– Ordinul are în mod evident intenția de a favoriza nerecunoașterea reacțiilor adverse post-vaccinale, considerându-le coincidențe, așa cum reiese din pasajul de mai jos:

„În cadrul vaccinării prin program în context pandemic, se acordă prioritate schemei primare de vaccinare, în special pentru rujeolă, rubeolă, poliomielită, tuse convulsivă. O altă recomandare a OMS în această situație a fost cea de a se întări supravegherea RAPI în condițiile în care există probabilitatea de creștere a riscului de reacții adverse coincidente, ca urmare a transmiterii SARS-CoV-2 concomitente cu vaccinarea.”

Ordinul nr. 3494/2022 are ținte nerealiste, cum ar fi eliminarea rujeolei endemice, acoperirea vaccinală de peste 95%. Nu se ține cont de opiniile cetățenilor României, în condițiile în care aceștia au început să refuze și vaccinurile clasice după ce au trecut prin experiența marii înșelătorii covid, procentul de vaccinare ROR ajungând la 75,1% pentru cele două doze. Cetățenii și-au pierdut încrederea în autoritățile române care au impus vaccinarea covid și care au îndatorat țara prin achizițiile enorme de vaccinuri covid, precum și în autoritățile europene ca Agenția Europeană a Medicamentului care autorizează centralizat și vaccinurile clasice.

„Obiective și direcții de acțiune la nivel național

Obiective

Eliminarea rujeolei endemice și menținerea statutului de eliminare a rubeolei endemice. Prevenirea infecției rubeolice congenitale / sindromului rubeolic congenital (<1 caz de SRC la 100.000 de născuți vii).

Atingerea și menținerea unor acoperiri vaccinale peste 95% la vaccin cu componente rubeolică și rujeolică.

Urmare a Rezoluției OMS pe baza concluziilor la cea de a 20 întâlnire a Comitetului Regional European de Verificare a eliminării rujeolei și rubeolei (RVC), României i-a fost atribuit statutul de țară care a eliminat rubeola endemică. Comitetului Regional European de Verificare a eliminării rujeolei și rubeolei (RVC) a concluzionat, în baza raportului de țară din 2020, că România a atins statusul de eliminare pentru rubeolă, având o perioadă de peste 36 luni de întrerupere a transmiterii.

Pentru rujeolă RVC a concluzionat menținerea transmiterii endemice.

Direcții de acțiune

Vaccinarea antirujeolică și antirubeolică

Atingerea și menținerea unor acoperiri vaccinale înalte (≥95%) pentru fiecare dintre cele două doze de vaccin cu componentă rujeolică și rubeolică;

Începând cu anul 2010, valorile acoperirilor vaccinale atât la prima cât și la a doua doză de vaccin cu componente rujeolică și rubeolică au scăzut progresiv ajungând, în 2020, la 87,3% (pentru prima doză) și, respectiv, la 75,1% (pentru a doua doză). Faptul că aceste valori ale acoperirilor vaccinale sunt insuficiente pentru a controla rujeola a fost dovedit prin apariția epidemiilor de rujeolă care au evoluat cu un număr mare de cazuri și decese.”

Inutilitatea acestui ordin rezultă din următoarele pasaje din care rezultă că România are un sistem bine pus la punct de organizare în vederea vaccinării:

„Au fost organizate periodic sesiuni de pregătire pentru medicii de familie în vederea creșterii/menținerii unor acoperiri vaccinale înalte, identificării cazurilor de boală, a cazurilor de reacții adverse post-vaccinale indezirabile (RAPI) și a siguranței vaccinării, a utilizării Registrului Electronic Național de Vaccinări (RENV), aceste activități fiind incluse în Programul Național de Vaccinare.

România are un sistem de supraveghere a reacțiilor adverse post-vaccinale indezirabile cu investigarea și raportarea corectă și completă a fiecărui caz raportat. De-a lungul timpului, acest sistem de supraveghere a fost întărit printr-o monitorizare riguroasă a RAPI.”

Emiterea acestui ordin nu este justificată din moment ce din datele prezentate nu rezultă numărul de cazuri severe de rujeolă, numărul de decese a fost unul mic, boala a afectat mai ales copii sub un an, neeligibili pentru vaccinare. În plus, din datele prezentate în acest ordin și citate mai jos se poate constata că 30% dintre copii care s-au îmbolnăvit de rujeolă în perioada 2010-2013 erau vaccinați, ceea ce indică o eficacitate limitată a vaccinării care nu permite obținerea eliminării rujeolei endemice nici chiar la o rată de vaccinare de 100%.

Tot din datele prezentate de autorități rezultă că epidemia de rujeolă din 2016-2019 s-a datorat unei tulpini de import B3, diferită față de tulpina endemică din România. Prin urmare, chiar dacă se obține eliminarea rujeolei endemice, rămâne riscul epidemiilor de rujeolă cu tulpini de import, pentru care eficacitatea vaccinării nu este studiată. Numărul de decese declarate a fi cauzate de rujeolă a fost de 64 pentru perioada 2016-2019, dintre care 35 au fost la vârsta neeligibilă pentru vaccinare de sub un an, iar 40 din cele 64 de decese aveau comorbidități importante. Prin urmare, pentru evitarea deceselor ar fi fost mai utile programe de prevenție ale malnutriției, ale imunosupresiei, ale anemiei, ale prematurității.

„Context epidemiologic

Începând cu anul 2009, acoperirile la vaccinarea cu ROR, atât la prima cât și la a doua doză, au început să scadă continuu ajungând sub nivelul (95%) celor care asigură controlul bolii.

Consecințele acestui fenomen s-au concretizat în apariția și evoluția unor epidemii care s-au succedat la intervale scurte de timp în perioada 2010-2020.

Epidemia de rujeolă care a debutat la sfârșitul lunii august 2010 a evoluat până în 2013 și a totalizat un număr de 13.586 cazuri, din care 4 decese. Cea mai afectată a fost grupa de vârstă sub 1 an (incidența = 760,9 la 100.000 locuitori), urmată de grupa de vârstă 1-4 ani (incidență = 333,2 la 100.000 locuitori) și grupa de vârstă 5-9 ani (incidența = 115 la 100.000 locuitori). Boala a apărut la copii nevaccinați (peste 70% din cazuri). Cea mai importantă măsură de intervenție a constat în organizarea unor campanii suplimentare de vaccinare cu ROR, în zonele afectate (copii cu vârste între 7 luni – 7 ani, fără antecedente vaccinale antirujeolice); astfel, au fost vaccinați aproximativ 4.500 de copii.”

„În perioada septembrie 2011 – decembrie 2012, în România a evoluat, concomitent cu epidemia de rujeolă, și o epidemie de rubeolă care a totalizat un număr de 24.627 cazuri; nu s-a înregistrat niciun deces. Cele mai afectate grupe de vârstă pentru ambele genuri au fost: 15-19 ani – cu 16.245 cazuri (65,9%), fiind urmată de grupa de vârstă 10-14 ani, cu 3.314 cazuri (13,5%), respectiv grupa 20-24 ani, cu 2370 cazuri (9,6%). Cele mai multe cazuri – 24.067 (97,7%) au apărut în rândul persoanelor nevaccinate.”

„În epidemia de rujeolă care a evoluat în perioada 2016-2019, au fost raportate peste 20.000 de cazuri, din care 64 decese. Cea mai afectată grupă de vârstă (incidența > 900/100.000) a fost cea sub 1 an (neeligibili la vaccinarea cu ROR). Ponderea cea mai mare a deceselor (51,1%) s-a înregistrat la grupa de vârstă sub 1 an. Tulpina de virus rujeolic identificată a fost de import (B3), diferită față de tulpina endemică din România (D4).”

Deși se afirmă că procentul de vaccinare ROR a scăzut în ultimii ani, se constată că infecția rubeolică congenitală / sindromului rubeolic congenital se menține la un nivel foarte scăzut, ceea ce este sugestiv pentru existența și a altor factori care ajută în prevenirea acestor boli, altele decât vaccinarea.

„Prevenirea infecției rubeolice congenitale / sindromului rubeolic congenital

În România, supravegherea infecției rubeolice congenitale (inclusiv a sindromului rubeolic congenital) se face conform «Metodologiei de supraveghere a IRC/SRC» (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ secțiunea Metodologii), utilizând definițiile de caz ale Uniunii Europene.

Din anul 2005, incidența SRC în România s-a menținut sub 1/100.000 născuți vii până în anul 2011 (ținta OMS este sub 1/100.000 născuți vii). După anii 2010 și 2011, când nu s-au înregistrat cazuri confirmate SRC, incidența a crescut în anul 2012 (când a fost atins vârful epidemiei de rubeolă) la 11,9/100.000 născuți vii. Ulterior, valorile incidenței SRC au scăzut semnificativ (în anul 2013 incidența a fost de 3,3/100.000 născuți vii) și se mențin și în prezent la un nivel foarte scăzut (2/100.000 născuți vii).”

În obiectivele strategice pentru perioada 2021-2030 se enumeră aceleași ținte nerealiste de vaccinare, care conduc spre presiuni asupra populației de acceptare a vaccinării, însă nu se pune în discuție determinarea statusului imun pentru aceste boli în populația României, informarea corectă atât a medicilor cât și a părinților asupra eficacității vaccinării, asupra reacțiilor adverse post-vaccinare și asupra programelor de compensare în caz de reacții adverse severe post-vaccinare.

Lipsa de preocupare a Ministerului Sănătății pentru informarea corectă a medicilor și cetățenilor se poate observa și din răspunsul acestei instituții Nr. SRPP 2440 din 17 ianuarie 2024, în care nu mi s-a oferit un link către prospectul în limba română al vaccinului ROR M-M-RVAXPRO produs de Merck Sharp & Dohme și achiziționat de Ministerul Sănătății, ci pentru un alt vaccin ROR – Priorix, produs de GlaxoSmithKline Biologicals S.A, pentru care nu am găsit prospect în limba română nici pe site-ul ANMDMR.

„Prospectul produsului se află publicat pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, și poate fi vizualizat accesând linkul: https://www.anm.ro/_/_PRO/pro_4820_20.07.12.pdf. Astfel, în cadrul prospectului vaccinului ROR, cu denumirea comercială M-M- RVAXPRO, al producătorului Merck Sharp & Dohme BV Olanda, se menționează atât compoziția vaccinului, efectele secundare ale vaccinului, cât și numărul Autorizației de punere pe piață al vaccinului emis de către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, pentru producătorul Merck Sharp & Dohme BV Olanda.”

„Obiectivele strategice ale României pentru perioada 2021-2030

menținerea eliminării rubeolei endemice, prin întărirea supravegherii și vaccinare susținută;
eliminarea și menținerea eliminării rujeolei endemice prin întărirea supravegherii și creșterea acoperirilor vaccinale la niveluri optime necesare atingerii țintei de eliminare. Indicator de rezultat: rata de incidență a rujeolei/rubeolei < 1 la 1.000.000 locuitori la nivel național (exceptând cazurile de import);
prevenirea infecției rubeolice congenitale / sindromului rubeolic congenital (<1 caz de SRC la 100.000 de născuți vii), prin întărirea supravegherii și prevenirea prin vaccinare a infecției rubeolice în rândul personalului susceptibil medico-sanitar de sex feminin și vârstă fertilă;
creșterea și menținerea acoperirii vaccinale la vaccin cu componente rubeolică și rujeolică peste 95% prin următoarele tipuri de acțiuni:

– responsabilizare mai mare a medicilor de familie în vederea îmbunătățirii acoperirii vaccinale prin oferirea oportunității de vaccinare antirujeolică și antirubeolică a restanțierilor cu ocazia adresării la medicul de familie pentru alte vaccinări programate sau alte servicii medicale;

– oferirea de oportunități de vaccinare antirujeolică și antirubeolică adolescenților și femeilor la vârsta fertilă, inclusiv prin activități suplimentare de imunizare și creșterea performanței sistemelor informatice (Registrul Electronic Național de Vaccinare – RENV) prin dezvoltarea de noi funcționalități (modul de vaccinare a adultului);

– același tip de acțiuni sunt indicate și pentru prevenirea prin vaccinare a infecției rubeolice în rândul personalului susceptibil medico-sanitar, de sex feminin și vârstă fertilă;

– fiind binecunoscut faptul că rețeaua de medicină de familie nu acoperă uniform toate zonele țării, mai ales cele de munte și cele cu populație vulnerabilă, oferirea de oportunități pentru imunizarea antirujeolică și antirubeolică prin activități suplimentare de vaccinare a populației din comunitățile greu accesibile prin inițierea sau susținerea, de către DSPJ, a unor demersuri ale autorităților locale pentru înființarea unor centre comunitare integrate.

Centrele comunitare au printre rolurile stabilite și pe cel de a contribui la îmbunătățirea indicatorilor stării de sănătate prin activități de promovare și prevenire, între care și creșterea mobilizării la vaccinare. Asistența medicală comunitară cuprinde ansamblul de programe, servicii de sănătate și acțiuni de sănătate publică furnizate la nivelul comunităților în scopul creșterii accesului populației și, în special, al grupurilor vulnerabile la servicii medico-sociale de calitate.

– asigurarea informațiilor de înaltă calitate și valide, atât pentru personalul medico-sanitar, cât și pentru populația generală, referitoare la beneficiile imunizării antirujeolică și antirubeolică și riscul de reacții adverse post-vaccinale.

– Pentru creșterea adresabilității și a acceptanței la vaccinare este nevoie și de campanii de comunicare ample și susținute la nivel național, în general și la nivel local, în special – în funcție de caracteristicile comunităților respective.

O Procedură privind vaccinarea cu ROR în cabinetele de medicină de familie a fost elaborată de către INSP, în colaborare cu Societatea Națională de Medicină de Familie (SNMF) și cu suportul UNICEF, documentul fiind transmis Ministerului Sănătății pentru aprobare și implementare.
Pentru a întări sistemul de supraveghere a RAPI din România este necesară înființarea Comisiei Naționale pentru Evaluarea cazurilor RAPI. Orice reacție neobișnuită (gravă sau care pune în pericol viața pacientului sau care nu este menționată în prospect) apărută după administrarea vaccinului este necesar să fie investigată și clasificată.
Comisia Națională de Evaluarea a Cazurilor de RAPI este necesar să aibă în componență medici din specialități diverse având în vedere particularitățile cazului investigat.”

Afirmațiile din pasajul de mai jos reprezintă argumente pentru intenția de creare a presiunii pentru vaccinare asupra populației și de orientare a unor fonduri importante pe achiziția de vacccinuri, în ciuda altor probleme de sănătate majore din România. Se vorbește despre o „nouă eră” a vaccinării, insuficient fundamentată științific, în care numărul vaccinurilor disponibile se dublează și se produc noi vaccinuri, referindu-se probabil la noile tehnologii ARNm.

„Majoritatea problemelor legate de vaccinare și-ar putea găsi rezolvarea odată cu elaborarea și implementarea unei Strategii naționale de vaccinare. Interdependența globală a crescut vulnerabilitatea oamenilor de pretutindeni la răspândirea necontrolată a bolilor prin epidemii. Vaccinarea este una din măsurile cu cele mai bune rezultate, fiind deosebit de eficientă în raport cu costurile și are un viitor promițător.

Am intrat într-o nouă eră, marcată de o dublare a numărului de vaccinuri disponibile, precum și de elaborarea de noi vaccinuri. Serviciile de vaccinare sunt tot mai mult utilizate, devenind un element de bază al sistemelor sanitare. Programul Național de Vaccinare este cazul să constituie parte integrantă a proiectelor de resurse umane, finanțare și logistică.”

Justificarea emiterii unor ordine ca cel în cauză continuă cu pasaje ca cel de mai jos, în care se prevestesc epidemii și pandemii, fără a exista un suport științific pentru aceste afirmații.

„Evenimentele epidemiologice care au avut loc de-a lungul timpului, pe teritoriul României și probabilitatea mare de a ne confrunta în viitor cu alte epidemii sau pandemii, justifică necesitatea unui Plan Național Generic de Pregătire și Răspuns la Evenimente Epidemiologice de Boală Transmisibilă de Importanță Națională, care a fost elaborat și urmează a fi implementat.

Acest Plan reprezintă cadrul general de organizare a răspunsului la evenimente epidemiologice de boală transmisibilă, urmând ca după aprobarea Planului să se elaboreze proceduri operaționale specifice pe categorii de boli transmisibile în funcție de modul de transmitere; pentru rujeolă și rubeolă, aceste proceduri operaționale vor fi în conformitate cu Ghidul OMS privind managementul focarelor.

Scopul Planului este pregătirea și răspunsul la evenimente epidemiologice de boală transmisibilă, în vederea unei bune gestionări a acestora, concretizată în reducerea amplitudidinii și impactului acestor evenimente asupra populației, precum și în reducerea potențialului de răspândire trans-frontalieră.”

INSTRUCȚIUNI din 21 noiembrie 2022 privind vaccinarea cu ROR în cadrul asistenței medicale primare Publicate în Monitorul Oficial nr. 1.133 bis din 24 noiembrie 2022. Emitent Ministerul Sănătății https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/261697

Anexa nr. 2. Instrucțiune privind vaccinarea cu ROR în asistența medicală primară

În anexa 2 se țintește la același procent de 95% vaccinare, în ciuda faptului că vaccinarea este un act voluntar. Se recomandă o doză suplimentară de vaccin înainte de vârsta de 12 luni, deși eficacitatea acestei doze suplimentare este discutabilă. În plus, autoritatea emitentă nu este preocupată de efectele adverse ale acestei doze suplimentare care poate fi administrată și în afara cabinetului medicului de familie.

„SCOP ȘI DOMENIU DE APLICARE

Scopul acestui document este ca echipa de profesioniști din asistența medicală primară să asigure implementarea PNV cu atingerea acoperiri vaccinale optime de peste 95%.”

„VÂRSTA

Vaccinarea ROR în cadrul PNV

Vaccinul ROR se administrează de rutină conform Calendarului național de vaccinare la vârsta de 1 an și 5 ani, în cabinetul medicului de familie, tuturor copiilor, cu sau fără certificat de naștere și indiferent dacă sunt sau nu pe lista unui medic de familie.

ÎN MOD EXCEPȚIONAL, CA MĂSURĂ DE LIMITARE A EFECTELOR UNEI EPIDEMII, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII POATE DECIDE EFECTUAREA UNEI DOZE SUPLIMENTARE SUB VÂRSTA DE 12 LUNI. PRIN DOZA SUPLIMENTARĂ SE ÎNȚELEGE ORICE DOZĂ ADMINISTRATĂ PÂNĂ LA ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 12 LUNI. DOZA SUPLIMENTARĂ NU SE CUANTIFICĂ.

În aceste situații, administrarea poate fi efectuată și în afara cabinetului medicului de familie, în spații special amenajate puse la dispoziție de autoritățile locale, în școli, grădinițe, caravane mobile etc.”

Se prevede și vaccinarea adulților din focarele de rujeolă, fără a se efectua mai întâi o evaluare a imunității acestora pentru rujeolă. Nu există o fundamentare științifică a acestor decizii, nu există studii populaționale care să identifice imunitatea pentru rujeolă a populației adulte din România, dar se recomandă vaccinarea. Această recomandare este o dovadă clară că Ordinul nr. 3.494/2022 servește intereselor firmelor producătoare de vaccinuri și nu populației României.

„Vaccinarea ROR la adult

Vaccinarea cu ROR a adultului nu este inclusă în PNV, fiind recomandată în următoarele situații:

– contacții din focar, în vederea limitării extinderii bolii

– personal medico-sanitar din secții medicale cu risc (pediatrie, boli infecțioase) dacă nu prezintă istoric de vaccinare cu ROR sau la care rezultatele testării de laborator nu evidențiază prezența anticorpilor specifici

– persoane care călătoresc în zone/țări în care evoluează focare/epidemii

– adultul tânăr care nu prezintă imunitate dovedită pentru rujeolă și/sau rubeolă și/sau oreion (rezultate ale unor testări recente ale anticorpilor specifici) și care intenționează să devină părinți.

În fiecare din situațiile mai sus prezentate se recomandă completarea schemei cu 2 doze vaccin ROR, administrate la un interval de minim 28 de zile.”

Din definirea termenilor „restanțier” și „lista de așteptare” rezultă intenția de presiune, de hărțuire a persoanelor nevaccinate. Realizarea unor astfel de liste, de monitorizări reprezintă decizii exagerate pentru un act voluntar, cum se afirmă că este vaccinarea. De asemenea, din definiția „reacția adversă post-vaccinală indezirabilă (RAPI)” se poate constata că reacțiile adverse vor fi raportate și investigate doar pentru primele 30 de zile după vaccinare, ceea ce este incorect, deoarece sunt anumite reacții adverse tardive cum ar fi bolile autoimune care pot apărea după luni sau ani de la vaccinare.

„Definirea termenilor

Probleme întâmpinate – orice situație care împiedică administrarea vaccinului

Catagrafie (def) = lista născuților vii, eligibili la vaccinare, înscriși sau nu în evidențele medicilor de familie cu sau fără certificate de naștere.

Restanțier – prin restanțier se înțelege orice persoană (copil sau adult) care nu a primit sau pentru care nu există date privind numărul de doze corespunzătoare vârstei; copiii după vârsta de 13 luni și după 6 ani nevaccinați vor fi considerați «restanțieri». Restanțierii se mențin în catagrafie timp de 2 ani.

Listă de așteptare – restanțierii care au depășit perioada de 2 ani, putând fi recuperați la vaccinare la o dată viitoare. Se mențin în lista de așteptare până la vârsta de 18 ani.

Reacția adversă post-vaccinală indezirabilă (RAPI) este orice eveniment medical nedorit/advers (manifestări neașteptate, rezultate de laborator anormale, simptome sau boli) apărut după vaccinare, în primele 30 de zile, în funcție de tipul reacției adverse și care nu are în mod necesar o relație de cauzalitate cu administrarea vaccinului.”

Deși se afirmă că acest ordin are un fundament științific solid, aceste dovezi nu se regăsesc în bibliografia acestui ordin.

„Descrierea instrucțiunii

Introducere

Recomandările privind acțiunile de imunizare se bazează pe dovezile științifice disponibile în prezent și pe experiența celor mai bune practici din domeniu.”

Se recomandă vaccinarea ROR după 30 de zile de la vindecarea pentru una dintre bolile pentru care se administrează vaccinul ROR, fără ca siguranța acestei administrări în această situație să fie dovedită prin studii.

„Catagrafierea copiilor în vârstă de 12 luni – echivalent Doza 1 ROR (D1 ROR)

…copiii care au în antecedente una sau două dintre bolile acoperite de vaccinul ROR: rujeolă, rubeolă sau oreion, vor fi catagrafiați la doza 1.”

„Catagrafierea copiilor în vârstă de 5 ani – echivalent Doza 2 ROR

Se vor catagrafia toți copiii care au mai mult de 28 de zile de la o administrare anterioară cu orice alt vaccin care conține una din componente și îndeplinesc următoarele condiții:

Copiii care împlinesc 5 ani în anul pentru care se face catagrafia și au antecedente vaccinale D1 ROR, se vor catagrafia D2 ROR.

Restanțierii care au mai mult de 5 ani și care au antecedente vaccinale D1 ROR, se vor catagrafia D2 ROR.

Copiii care au în antecedente una sau două dintre bolile acoperite de vaccinul ROR: rujeolă, rubeolă sau oreion, vor fi catagrafiați la doza 2, vaccinul ROR putând fi administrat la minim 30 de zile după vindecare.”

Atribuțiile medicului de familie prevăzute în Ordinul nr. 3.494 sunt nejustificat de numeroase pentru actul „voluntar” al vaccinării, acesta fiind nevoit să acorde o mare parte din timpul său coordonării/monitorizării vaccinării, ceea ce înseamnă mai puțin timp acordat pacienților cu patologii severe și mult mai frecvente.

„Medicul de familie:

– coordonează mobilizarea copiilor catagrafiați la vaccinare,
– programează zilele pentru vaccinare,
– coordonează echipa cabinetului, colaborează cu AMC/MS și autoritățile locale pentru depășirea problemelor întâmpinate,
– Lunar, pentru copii care nu se prezintă la vaccinare după chemări repetate din partea MF, acesta va solicita sprijinul primăriei-UAT – asistent social,
– În cazul refuzului la vaccinare, va solicita părintelui / aparținătorului semnarea formularului de refuz.”

Atribuțiile asistentei medicale din cabinetul medicului de familie sunt în mod evident de hărțuire a părinților care decid să nu-și vaccineze copiii, așa cum rezultă din pasajul de mai jos.

„Asistenta medicală a cabinetului medical:

– contactează de minimum 3-4 ori în decurs de o lună, până la prezentare, familiile copiilor catagrafiați indicând data și ora programării vaccinării, finalizat cu un sms

– comunică AMC/MS lista copiilor care sunt chemați pentru vaccinare. În cazul în care nu există AMC/MS în teritoriul arondat, se poate deplasa la domiciliul familiei pentru a anunța data și ora programării vaccinării, în funcție de situație.

– informează medicul de familie privind problemele întâmpinate.”

„AMC/MS acolo unde există:

– contactează cabinetele medicale de medicină de familie din zona arondată de cel puțin 2 ori pe lună (prima și ultima decadă a lunii) pentru a se informa privind situația copiilor catagrafiați (lot de bază și restanțieri) pentru vaccinare în vederea mobilizării

– se deplasează la domiciliul familiei pentru a anunța data și ora programării vaccinării

– consiliază părinții copiilor privind importanța vaccinării

– înlesnește deplasarea copiilor proveniți din familii aflate la distanță mare de cabinetul medical prin solicitarea de suport la nivelul autorităților locale

– comunică medicului de familie și autorităților locale problemele întâmpinate și participă activ la identificarea de soluții”

O altă dovadă din ORDINUL nr. 3.494 că actul vaccinării nu mai este un act voluntar al părinților este implicarea autorităților locale în mobilizarea pentru vaccinare:

„Autoritățile locale (UAT):

– Prioritizează activitatea AMC/MS pentru mobilizarea la vaccinare acolo unde există

– Acolo unde nu există AMC/MS, nominalizează persoane responsabile (de exemplu, asistentul social) în vederea colaborării cu cabinetul medicului de familie sau autoritățile județene în vederea mobilizării la vaccinare, în condiții normale cât și în campanii

– Se implică în mobilizarea populației vulnerabile la campaniile de vaccinare

– Asigură suport populației vulnerabile pentru a avea acces la servicii de vaccinare

– Alte activități așa cum sunt ele descrise în Protocolul cadru de colaborare cu medicul/medicii de familie care deservește/deservesc populația din unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială prevăzut în NORME METODOLOGICE din 23 mai 2019 privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară.”

Din pasajul referitor la situații particulare rezultă faptul că autoritatea emitentă a ordinului nr. 3.494/2022 este conștientă de posibilele reacții adverse și de modalitatea de a le evita parțial prin înlocuirea injectării intramusculare cu injectarea subcutanată, știut fiind că diseminarea sistemică a componentelor vaccinului este mai redusă în cazul injectării subcutanate. Deși se afirmă că trombocitopenia și tulburările de coagulare sunt o indicație pentru administrarea „strict subcutanată”, totuși, în mod bizar, în același ordin se prevede că „nu se recomandă de rutină explorări paraclinice în vederea vaccinării”.

„Situații particulare

– la persoanele cu trombocitopenie sau cu orice tulburare de coagulare, se va administra strict subcutanat

– la persoanele care au prezentat trombocitopenie după administrarea unui vaccin similar, poate fi evaluat statusul serologic pentru a determina dacă este necesară sau nu continuarea schemei de vaccinare

– NB: Nu se recomandă de rutină explorări paraclinice în vederea vaccinării!

– NB2: Vaccinul ROR poate fi administrat simultan sau la orice distanță cu orice vaccin inactivat distribuit în PNV.”

Este dificil de imaginat ce reacții adverse sunt prezentate părinților din moment ce prospectul vaccinului M-M-RVAXPRO achiziționat de Ministerul Sănătății nu are prospectul tradus în limba română.

„Informarea și consilierea părinților / reprezentantului legal cu privire la reacțiile post-vaccinale și atitudinea terapeutică în cazul apariției lor

se atenționează părinții privind posibilitatea apariției unor reacții adverse. Se prezintă reacțiile adverse.”

În recomandările privind procedura de vaccinare se pot constata afirmații contradictorii, ce pot conduce la consecințe periculoase. Deși se recomandă ca vaccinul să nu se injecteze intravascular, se menționează în același timp că nu este necesară aspirația după introducerea acului în mușchi, deși se știe că mușchii sunt țesuturi intens vascularizate. În ce privește vaccinarea persoanelor cu trombocitopenie se recomandă „determinarea statusului serologic pentru a decide dacă este necesară sau nu continuarea schemei de vaccinare”, afirmație care ar fi fost necesar să fie făcută pentru toate persoanele eligibile pentru vaccinare, pentru a se evita vaccinarea inutilă și riscul de reacții adverse.

„Calea de administrare a vaccinului

– A NU SE INJECTA INTRAVASCULAR

– vaccinul este bine să fie injectat subcutanat (s.c.). sau intramuscular (i.m.) locul preferat de injectare este regiunea deltoidă. Poate fi administrat și în zona antero-laterală a coapsei

– NU se recomandă a se administra vaccinurile în regiunea fesieră;

– vaccinul se administrează obligatoriu subcutanat la pacienți cu trombocitopenie sau cu orice tulburare de coagulare.”

„Tehnica de injectare

– vaccinatorul este necesar să respecte regulile de igienă a mâinilor – spălare cu apă și săpun și o substanță antiseptică bazată pe alcool; purtarea mănușilor este preferată;

– dacă se folosește un antiseptic (de exemplu, alcool sanitar) pentru dezinfecția tegumentului se va lăsa timp pentru ca tegumentul să se usuce;

– se folosesc doar seringi și ace de unică folosință;

– injecțiile subcutanate se administrează cu acul într-un unghi de 45° față de piele, iar pielea este necesar să fie plicaturată și nu întinsă;

– injecțiile intramusculare se administrează cu acul la un unghi de 90° față de piele, iar pielea este necesar să fie întinsă, nu plicaturată;

– pentru vaccinare nu este necesar să aspirați după introducerea acului în mușchi. Aspirarea crește gradul de disconfort și durere;

– NB: Nu se recomandă de rutină explorări paraclinice în vederea vaccinării!

– NB2: Vaccinul ROR poate fi administrat simultan sau la orice distanță cu orice vaccin inactivat distribuit în PNV.”

În Ordinul nr. 3.494/2022 se recunoaște posibilitatea apariției unei forme de rujeolă după vaccinare, dar suntem asigurați că nu este contagioasă, afirmație ce nu poate fi verificată din moment ce nu există teste pentru virusul din vaccin.

„Informații utile după vaccinare

Se explică părinților posibilitatea apariției post-vaccinale a rujeolei mitigate. Se insistă pe faptul că nu e contagioasă și prezintă semne sau simptome generale mult atenuate,

Reacțiile locale însoțite de tumefacție se tratează cu comprese reci și se urmăresc în evoluție. Se prezintă caracterul evolutiv limitat al acestor reacții,

Persoanele vaccinate nu determină îmbolnăviri în rândul persoanelor cu care intră în contact,”

Următoarele prevederi sunt sugestive pentru munca și timpul alocate de medicul de familie pentru monitorizarea vaccinării, ceea ce înseamnă timp mai puțin pentru problemele stringente ale pacienților medicului de familie:

„Înregistrarea în RENV și în documentele de evidență primară

Înregistrarea inoculării și a eventualelor RAPI, în RENV și documente de evidență primară

Asistenta de cabinet înregistrează vaccinarea în documentele de evidență primară, în format pe hârtie sau/și în format electronic:

Carnetul de vaccinări
Registrul de cabinet
Fișa de consultații
Catagrafia
Registrul de vaccinări
Softul de cabinet
RENV

Se notează data efectuării, locul anatomic al administrării, antigenele, produsul, seria și lotul/numărul vaccinului, data expirării vaccinului.

Medicul de familie coordonează și verifică înregistrările datelor de vaccinare.

Refuzul

În cazul în care reprezentantul legal refuză vaccinarea, se va consemna în registrul de consultații iar formularul de refuz (anexa 3) se atașează la fișa de consultații a copilului.

Va fi informat:

DSP cu ocazia raportării lunare,
AMC/MS, cu care medicul de familie stabilește un plan de informare și mobilizare,
SPAS/DAS/reprezentantul UAT nominalizat cu care medicul de familie stabilește un plan de informare și mobilizare.

Copilul pentru care s-a înregistrat refuzul se catagrafiază în lista de restanțieri.”

Declararea și investigarea RAPI reprezintă o altă activitate care necesită mult timp alocat din partea medicului de familie, după cum rezultă din pasajul de mai jos. Medicul va fi pus în situația de a renunța să raporteze reacțiile adverse pentru a nu-și neglija ceilalți pacienți cu probleme importante de sănătate.

„Declararea RAPI

RAPI este orice eveniment medical nedorit/advers (manifestări neașteptate, rezultate de laborator anormale, simptome sau boli) apărut după vaccinare, în primele 30 de zile, în funcție de tipul reacției adverse și care nu are în mod necesar o relație de cauzalitate cu administrarea vaccinului.

Sunt înregistrate în documentele de evidență primară toate RAPI.

Medicul de familie declară imediat, telefonic, la DSPJ, conform HG 657/2022 privind aprobarea conținutului și a metodologiei de colectare și raportare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile în Registrul unic de boli transmisibile, cazurile de RAPI.

Informațiile minime necesar a fi comunicate sunt următoarele: inițiale nume și prenume, localitatea de domiciliu, data nașterii, sex, loc de muncă/colectivitate, dată debut, data depistării, data vaccinării, tip vaccin (antigene vaccinale și denumire vaccin, inclusiv cea comercială), producător, nr. lot, data expirării, tip RAPI (dg.clinic), cabinetul medical/unitatea sanitară unde a avut loc vaccinarea și numele și prenumele medicului supervizor. Mai departe, medicul de familie colaborează cu medicul epidemiolog în vederea finalizării anchetei pentru cazurile RAPI severe.”

Declarația prevăzută în Ordinul nr. 3.494 pentru părinții care refuză vaccinarea este un abuz flagrant, deoarece vaccinarea este un act voluntar și nimeni nu-și asumă și nu răspunde pentru reacțiile adverse post-vaccinare.

„DECLARAȚIE

privind refuzul acceptării vaccinării pentru copilul minor

Subsemnatul ……………………………….. cu domiciliul în …………………………… având CNP………………………, în calitate de părinte al minorului …………………………… cu domiciliul în ……………………………… și cu CNP………………………… în urma discuțiilor purtate cu dr………………………………… referitor la recomandarea administrări vaccinului……………….… , am fost informat cu privire la:

UTILITATEA VACCINĂRII, CA MIJLOC DE IMUNIZARE A COPILULUI ÎMPOTRIVA BOLILOR INFECȚIOASE, ȘI A RISCURILOR LA CARE VOI EXPUNE COPILUL PRIN NEVACCINAREA LUI RESPECTIV ÎMBOLNĂVIREA DE RUJEOLĂ, RUBEOLĂ SAU A OREION, BOLI CARE POT PROVOCA COPILULUI FEBRĂ ÎNALTĂ TIMP ÎNDELUNGAT, STARE GENERALĂ PROFUND ALTERATĂ, ENCEFALITĂ ȘI SECHELE NEUROLOGICE DEFINITIVE, LARINGITĂ SAU CHIAR PIERDEREA VIEȚII;
faptul că vaccinarea este un drept legal al copiluluiprevăzut de către Ministerul Sănătății prin «Calendarul Național de Vaccinare» iar vaccinul pus la dispoziție este un produs biologic autorizat pentru punere pe piață.
faptul că nerespectarea recomandărilor privind vaccinarea poate pune în pericol nu numai sănătatea și viața copilului meu ci și, prin transmiterea bolii, a altor persoane cu care copilul meu ar putea veni în contact.

Cu toate acestea, în cunoștință de cauză, am decis:

SĂ REFUZ VACCINUL / VACCINURILE RECOMANDATE PENTRU COPILUL MEU CONFORM INDICAȚIILOR DE MAI SUS;
SĂ-MI ASUM TOATE RISCURILE CE DECURG DIN NEVACCINARE ATÂT CELE LEGATE DE STAREA DE SĂNĂTATE, CÂT ȘI PE CELE LEGATE DE ACCEPTUL COPILULUI ÎN COLECTIVITĂȚI.

De asemenea, am fost informat că pot relua oricând discuția despre acest subiect cu medicul și că mă pot răzgândi și accepta vaccinarea copilului meu oricând în viitor.

Declar că am citit și am înțeles prezentul document pe care mi-l asum în întregime.

Data: ……………………………….. Semnătura: ………………………………..”

„Azi am avut ocazia de a rediscuta decizia de a refuza vaccinarea copilului meu și revin și SUNT DE ACORD cu efectuarea vaccinării/să efectuez vaccinările recomandate.

Data: ……………………………… Semnătura: ………………………………..

Azi am avut ocazia de a rediscuta decizia de a refuza vaccinarea copilului meu și îmi mențin refuzul de a efectua vaccinările recomandate.

Data: ……………………………… Semnătura: ………………………………..”

Sugestiile de adresare pentru chemarea la vaccinare a indecișilor reprezintă o modalitate de manipulare grosolană a oamenilor, fiind încă o dovadă că astfel de ordine nu au fost emise pentru menținerea sănătății oamenilor, ci pentru a servi interesele industriei farmaceutice, ignorând principiul pe care îl cunoaște orice student la medicină „primum non nocere”. Este știut de orice muritor că nu iei medicamente dacă nu te doare capul, dar vaccinarea este indicată pentru toți oamenii, inclusiv cei sănătoși.

„Sugestii de adresare pentru chemarea la vaccinare

PENTRU PĂRINȚII INDECIȘI, AȘTEPTĂRI NEREALISTE, SIGURANȚĂ

Întrebare: Îmi garantați că dacă îmi vaccinez copilul nu o să pățească nimic?

Răspuns: Când iei o pastilă pentru durere de cap cine îți garantează că nu pățești nimic?! La fel e și cu vaccinul, reacțiile adverse nu sunt mai numeroase ca atunci când iei un medicament. Niciun medicament nu poate fi garantat 100%. Ne putem asigura doar că riscurile la vaccinare sunt mult mai mici decât boala, care poate fi fatală.”

Pentru programul de vaccinare sunt prevăzute „pierderi admise”, ceea ce este încă o dovadă că aceste programe de vaccinare și ordine emise de autorități ca Ordinul nr. 3.494 servesc intereselor industriei farmaceutice.

RECTIFICARE nr. 964 din 31 martie 2022 referitoare la Ordinul ministrului sănătății nr. 964/2022 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică. Emitent Ministerul Sănătății. Publicat în Monitorul Oficial nr. 329 din 4 aprilie 2022 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/253616

„Articolul 28

Pentru implementarea programelor naționale de sănătate finanțate din bugetul Ministerului Sănătății sunt admise pierderi sau scăderi cantitative de medicamente, vaccinuri, reactivi și altele asemenea în limitele maxime de perisabilitate după cum urmează:

a) 5% în cazul vaccinurilor monodoză;
b) 10%în cazul vaccinurilor liofilizate sau lichide care conțin 2-6 doze;
c) 50% în cazul vaccinurilor liofilizate care conțin 10-20 de doze;
d) 5% în alte cazuri decât cele prevăzute la lit. a)-c);
e) 25% în cazul vaccinurilor lichide care conțin 10-20 de doze;
f) 25% în cazul vaccinurilor împotriva covid-19, conform alin. (1) al art. 8 din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea și plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva covid-19 și stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare.”

Atașez următoarele documente

Scrisoarea prealabilă adresată Ministerului Sănătății din 11.12.2023 și
Răspunsul Ministerului Sănătății Nr. SRPP 2440/17.01.2024 la scrisoarea prealabilă
Petiția adresată către Agenția Națională a Medicamentului în 7.01.2024 și
Răspunsul 1032476 din 8-02-2024 al ANMDMR la petiția adresată

12.04.2024 Semnătura

Autor: Dr. Geagina Hagimă

Citiți și:
Dr. Geanina Hagimă: Răspunsul ANMDMR la petiția referitoare la nanomedicamente ‒ partea I
Dr. Geanina Hagimă: Răspunsul incomplet, nesemnat al Ministerului Sănătății după „sute de ani de știință” în ce privește vaccinarea ROR

yogaesoteric
9 mai 2024