Dr. Geanina Hagimă publică concluziile înfiorătoare ale raportului MAHA: „După ce veți citi, veți mai avea oare aceeași încredere în medicamente și vaccinuri?”

Distribuiți pentru informarea celor din jur, inclusiv a medicilor! Un om informat este greu de manipulat!

Deși în raportul MAHA – Make Our Children Healthy Again (MAHA – Să facem copiii noștri din nou sănătoși) nu s-au menționat/aprofundat unii factori importanți implicați în bolile cronice ale copiilor (nanotehnologia, particulele PM2, 5, PM10) și subiecte ca radiațiile electromagnetice, iar vaccinurile aplicate copiilor au fost doar parțial analizate, concluziile urmând a fi trase în urma unor studii viitoare (?!), consider că documentul merită citit integral.

O evaluare serioasă e neapărat necesar să fie făcută și în România. Copiii noștri sunt din ce în ce mai bolnavi!!!

M-am străduit să traduc ultima parte a raportului pentru a-i informa și pe alții despre manipularea, interesele financiare, legislația ce favorizează industria farmaceutică (am tradus paginile 5 și 6 introductive și paginile 63-71 referitoare la vaccinuri și industria farma).

După ce veți citi, veți mai avea oare aceeași încredere în medicamente și vaccinuri?

Dr. Geanina Hagimă

Raportul MAHA – Make Our Children HealthyAgain: Evaluare

22-05-2025

Paginile 5, 6:

Obiectivul acestei evaluări

Acest raport – Make Our Children HealthyAgain: Evaluare – este un apel la acțiune. Acesta prezintă realitatea crudă a declinului sănătății copiilor americani, susținută de date convingătoare și tendințe pe termen lung.

Mai important, raportul urmărește să descopere posibilele cauze alimentare, comportamentale, medicale și de mediu care se află la baza acestei crize. Prin examinarea cauzelor fundamentale ale deteriorării sănătății copiilor, această evaluare stabilește o bază clară, fundamentată pe dovezi, pentru intervențiile politice, reformele instituționale și transformările societale necesare pentru a inversa situația.

Pentru a inversa tendința și pentru a ne proteja mai bine copiii, Statele Unite este necesar să acționeze decisiv. În timpul acestei administrații, vom începe să inversăm criza bolilor cronice ale copilăriei prin confruntarea cu cauzele sale profunde – nu doar cu simptomele sale. Aceasta înseamnă căutarea adevărului, îmbrățișarea științei și punerea în aplicare a politicilor și inovațiilor pentru a restabili sănătatea copiilor. Copiii de astăzi sunt forța de muncă, cei care ne vor îngriji și liderii de mâine – nu ne mai putem permite să ignorăm această criză.

După un secol de abordări costisitoare și ineficiente, guvernul federal va conduce o transformare coordonată a sistemelor noastre alimentare, sanitare și științifice. Această realiniere strategică va garanta că toți americanii – în prezent și în viitor – vor trăi o viață mai lungă și mai sănătoasă, susținută de sisteme care acordă prioritate prevenirii, bunăstării și rezilienței.

Însă o transformare reală necesită mai mult decât viziune – necesită claritate. Înainte de a acționa, e necesar să înțelegem pe deplin amploarea crizei, condițiile care au creat-o și mecanismele prin care aceasta continuă să se dezvolte. Fără această bază, intervențiile riscă să fie reactive, fragmentate sau ineficiente.

Pentru ca copiii noștri să fie din nou sănătoși, e necesar să începem cu o înțelegere comună a amplorii crizei și, ulterior, a cauzelor probabile ale acesteia. Această evaluare oferă această bază, fundamentând eforturile viitoare pe o bază științifică comună, care identifică patru factori potențiali din spatele creșterii numărului de boli cronice la copii care prezintă cele mai clare oportunități de progres:

– Alimentația deficitară: Dieta americană s-a orientat dramatic către alimentele ultraprocesate (UPF), ducând la epuizarea nutrienților, creșterea aportului caloric și expunerea la aditivi nocivi. Aproape 70% din caloriile copiilor provin acum din UPF-uri, contribuind la obezitate, diabet și alte afecțiuni cronice.

– Agregarea substanțelor chimice de mediu: Copiii sunt expuși la un număr tot mai mare de substanțe chimice sintetice, dintre care unele au fost asociate cu probleme de dezvoltare și boli cronice. Cadrul actual de reglementare ar fi cazul să fie evaluat în permanență pentru a se asigura că substanțele chimice și alte expuneri nu interacționează pentru a reprezenta o amenințare la adresa sănătății copiilor noștri.

– Lipsa de activitate fizică și stresul cronic: Copiii americani se confruntă cu nivele fără precedent de inactivitate, utilizare a ecranelor, privare de somn și stres cronic. Acești factori contribuie semnificativ la creșterea numărului de boli cronice și de probleme de sănătate psihică.

– Supramedicalizarea: Există o tendință îngrijorătoare de prescriere excesivă de medicamente copiilor, adesea determinată de conflicte de interese în cercetarea, reglementarea și practica medicală. Aceasta a condus la tratamente inutile și la riscuri pe termen lung pentru sănătate.

Prin examinarea fiecăruia dintre acești factori, această evaluare oferă părților interesate și partenerilor Comisiei MAHA datele necesare pentru a identifica unde și cum intervențiile politice vor avea probabil cel mai mare impact.

Secțiunile care urmează analizează dovezile, evidențiază lacunele și cartografiază terenul, pregătindu-l pentru soluții coordonate, cu impact ridicat.

Paginile 63-71:

Mărirea schemei de vaccinare a copiilor

Ordinul executiv de înființare a Comisiei MAHA a solicitat studierea tuturor cauzelor potențiale care contribuie la criza bolilor cronice ale copiilor, inclusiv tratamentele medicale, și „evaluarea amenințării pe care o potențială suprautilizare a medicamentelor……. o reprezintă pentru copii în ceea ce privește inflamația cronică sau alte mecanisme de boală stabilite, utilizând date riguroase și transparente, inclusiv comparații internaționale”.

Vaccinurile aduc beneficii copiilor, protejându-i de bolile infecțioase. Dar, ca orice medicament, vaccinurile pot avea efecte secundare care e necesar să fie puse în balanță cu beneficiile lor. Părinții ar fi necesar să fie pe deplin informați cu privire la beneficiile și riscurile vaccinurilor. Mulți dintre ei sunt îngrijorați cu privire la utilizarea adecvată a vaccinurilor și la posibilul lor rol în criza în creștere a bolilor cronice la copii.
– Din 1986, numărul de vaccinuri recomandate în calendarul CDC până la vârsta de un an a crescut de la 3 injecții la 29 de injecții (inclusiv expunerile in utero din vaccinurile administrate mamei). Desigur, părinții pot alege să amâne până la o vârstă mai înaintată sau să renunțe la unul sau mai multe dintre aceste vaccinuri (454, 455).
– Numărul de vaccinuri din programul de vaccinare american depășește numărul de vaccinuri din multe programe europene, inclusiv Danemarca, care are aproape jumătate din numărul de vaccinuri din SUA (456, 457, 458). Cu toate acestea, niciun studiu nu a comparat oportunitatea și siguranța programului de vaccinare din SUA în comparație cu al altor națiuni (459).
– Spre deosebire de alte produse farmaceutice, vaccinurile au o situație particulară prin faptul că toate cele 50 de state aplică o anumită formă de obligație de vaccinare pentru înscrierea în școlile publice, deși aproape toate statele permit scutiri din motive religioase și/sau personale (460). În schimb, peste jumătate din țările europene, inclusiv Marea Britanie, nu impun vaccinarea copiilor (461).

În ciuda măririi schemei de vaccinare a copiilor, au existat puține cercetări științifice privind legăturile dintre vaccinuri și bolile cronice, impactul leziunilor provocate de vaccinuri și conflictele de interese în elaborarea programului de vaccinare. Aceste domenii necesită cercetări viitoare:

Studiile clinice: Înțelegerea siguranței vaccinurilor și a oricăror legături cu bolile cronice s-ar realiza în urma unor studii clinice mai riguroase (462, 463), inclusiv utilizarea de placebo adevărat, eșantioane mai mari și perioade de urmărire mai lungi. Multe vaccinuri din calendarul CDC pentru copii au implicat grupuri mici de participanți, nu au avut studii controlate cu placebo și au avut o monitorizare limitată a siguranței, unele cu o durată de șase luni sau mai puțin, ceea ce ridică probleme cu privire la capacitatea de a detecta efectele adverse rare sau pe termen lung.

Complicațiile și sistemul de supraveghere a siguranței vaccinurilor:

Vaccinurile pot avea o gamă largă de efecte adverse.

Producătorii sunt obligați de legea federală să enumere aceste reacții adverse în prospectul lor numai dacă au motive să creadă că există o relație de cauzalitate între medicament și apariția reacției adverse (464). Există, totuși, multe reacții adverse posibile pentru care nu există dovezi adecvate pentru a accepta sau respinge o relație de cauzalitate (465, 466).

Reacțiile la vaccinuri se presupune că sunt evaluate în Statele Unite printr-o serie de agenții federale (467). Sistemul de raportare a reacțiilor adverse la vaccinuri (VAERS) se bazează pe raportarea pasivă de către medici și alte persoane, dar furnizează date observaționale incomplete de „avertizare timpurie”. Mulți profesioniști din domeniul sănătății nu raportează la VAERS deoarece nu sunt obligați să facă aceasta sau fiindcă este posibil să nu facă legătura între evenimentul advers și o vaccinare (468, 469).

Sistemul Vaccine Safety Datalink (VSD), înființat în 1990, colaborează cu organizațiile de asistență medicală pentru a monitoriza și studia evenimentele adverse prin intermediul înregistrărilor electronice de sănătate, acoperind 15 milioane de persoane (470, 471).

Cu toate acestea, datele din VSD, plătite de contribuabili, nu sunt, în general, disponibile oamenilor de știință din afara rețelei VSD pentru a efectua analize sau pentru a reproduce constatările celor care utilizează datele VSD. În plus, CDC a observat că studiile VSD pot fi confuze și părtinitoare; de asemenea, sunt orientate spre studierea rezultatelor pe termen scurt și nu sunt potrivite pentru studierea asocierilor dintre vaccinare și afecțiunile cronice pe termen lung (472).

Conflicte de interese: National Childhood Vaccine Injury Act (Legea națională referitoare la vătămările provocate de vaccinurile pentru copii) din 1986 a fost promulgată ca răspuns la preocupările legate de răspunderea pentru vătămările legate de cele trei vaccinuri administrate de rutină copiilor la momentul respectiv (473).

Legea protejează producătorii de vaccinuri de răspunderea pentru vătămările legate de vaccinuri, creând un cadru legal și de reglementare unic. Acest cadru nu stimulează din punct de vedere financiar companiile farmaceutice să identifice problemele de siguranță înainte sau după acordarea licenței. Cu toate acestea, HHS (Departamentul de Sănătate și Servicii Umane al SUA) are, de asemenea, datoria contradictorie de a promova vaccinurile și de a le apăra împotriva reclamațiilor de vătămare în cadrul Programului național decompensare a vătămărilor cauzate de vaccinuri (475).

De fapt, HHS s-a confruntat cu procese pentru neîndeplinirea obligațiilor de bază prevăzute de Mandatul pentru Vaccinuri mai Sigure pentru Copii, cum ar fi cerința de a prezenta rapoarte bianuale Congresului privind modul în care a făcut vaccinurile mai sigure (476).

Libertatea științifică și medicală: Discuțiile și investigațiile științifice au devenit mai dificile odată cu extinderea obligativității de vaccinare a copiilor și a programelor de sănătate publică – combinate cu eforturile de combatere a ezitării față de vaccinuri (477). Medicii care pun la îndoială sau se abat de la programul de vaccinare al CDC se pot confrunta cu repercusiuni profesionale, inclusiv cu examinarea din partea consiliilor de licențiere și posibile acțiuni disciplinare.

Asociația Medicală Americană (AMA), de exemplu, a adoptat o nouă politică menită să „abordeze dezinformarea în domeniul sănătății publice”, care solicită „să se asigure că consiliile de licențiere au autoritatea de a lua măsuri disciplinare împotriva profesioniștilor din domeniul sănătății pentru răspândirea dezinformării legate de sănătate” (478). Această dinamică descurajează medicii să efectueze sau să discute analize nuanțate risc-beneficiu care se abat de la orientările oficiale – chiar și atunci când aceste analize pot fi adecvate din punct de vedere clinic. De asemenea, descurajează medicii și oamenii de știință să studieze reacțiile adverse. Reduce la tăcere discuțiile critice, descurajează raportarea către sistemele de siguranță, împiedică cercetarea în domeniul vaccinurilor și subminează dialogul deschis, esențial pentru protejarea și îmbunătățirea sănătății copiilor.

De la laborator la pacient: Mecanisme de capturare corporativă

Supramedicalizarea copiilor americani, caracterizată prin escaladarea ratelor de prescriere a medicamentelor, intervenții nejustificate și scăderea rezultatelor în materie de sănătate, semnalează un eșec politic critic în care profitabilitatea corporativă prevalează asupra sănătății copiilor. În timp ce, în anii 1960, sistemul de sănătate din SUA obținea rezultate excelente în ceea ce privește sănătatea copiilor cu cheltuieli ce se situau la un nivel comparabil cu cel al altor țări dezvoltate, sistemul actual depășește cu mult cheltuielile țărilor surori, în timp ce rezultatele sunt mult mai slabe.

Acest fenomen este determinat în mare măsură de „capturarea corporativă”, în care interesele industriei domină și denaturează literatura științifică, acțiunile legislative, instituțiile academice, agențiile de reglementare, revistele medicale, organizațiile de medici, orientările clinice și mass-media. Industria farmaceutică, cu resursele sale vaste și influența sa, este principalul motor al acestei capturări, deși o dinamică similară afectează industriile alimentară și chimică, exacerbând și mai mult problemele de sănătate. Această analiză detaliază mecanismele de acaparare corporativă prin intermediul unui cadru „de la laborator la pacient”, urmat de o examinare a slăbiciunilor sistemice care perpetuează dominația industriei.

La o analiză mai detaliată, aceasta sugerează că starea precară de sănătate și morbiditatea crescută a copiilor noștri sunt multifactoriale și includ, în primul rând, capturarea de către întreprinderi a cunoștințelor medicale.

Distorsionarea și influența educației medicale, a cunoștințelor medicale și, prin urmare, a orientărilor și practicilor clinice, a determinat furnizorii de servicii medicale să diagnosticheze și să prescrie în exces și copiii să utilizeze în exces medicamentele, ignorând în mare măsură impactul potențial al dietei, al stilului de viață și al mediului ca puncte centrale pentru sănătate, vindecare și bunăstare.

Capturarea de către corporații presupune denaturarea sistematică a literaturii științifice, a proceselor de reglementare, a practicilor clinice și a discursului public de către industriile farmaceutice și de sănătate, toate având ca scop maximizarea profiturilor. Aceste mecanisme ilustrează traiectoria de la cercetarea inițială la saturarea pieței și la controlul narativ.

1. Distorsionarea literaturii științifice

În școala medicală, medicii sunt învățați că îngrijirea de înaltă calitate se bazează pe dovezile științifice prezentate în articolele revizuite de colegi publicate în reviste medicale de renume. În acest premisă sunt încorporate mai multe ipoteze:

• Cercetarea medicală se concentrează pe cele mai comune și mai grave probleme de sănătate.
• Articolele din reviste includ cele mai relevante constatări privind beneficiile și daunele.
• Publicarea articolelor în reviste de renume echivalează cu o atestare și o confirmare a faptului că rapoartele sunt reprezentări fidele ale datelor studiului original.
• Evaluatorii sunt imparțiali și au expertiza biomedicală, analitică și științifică necesară pentru a filtra și selecta rapoartele studiilor, asigurându-se că acestea sunt valide din punct de vedere metodologic, prezentate corect și interpretate corect.

Aceste ipoteze sunt adesea incorecte

• În Statele Unite, industria privată finanțează de cinci ori mai multe studii clinice decât toate agențiile federale americane combinate, inclusiv NIH (479). Din 1999, 97% dintre cele mai frecvent citate studii clinice au primit finanțare din partea industriei (480). Numărul de citări este o măsură a impactului lucrărilor (481), ceea ce sugerează că aproape toate studiile clinice cu cel mai mare impact au fost finanțate de industrie.
• Revistele medicale adesea nu au acces la datele pacienților din cercetarea farmaceutică și, prin urmare, nu pot garanta acuratețea sau exhaustivitatea datelor pe care le văd. Datele din industrie sunt protejate de firewall-uri, iar companiile, în general, nu permit decât angajaților să le vadă (482) – medicii și pacienții sunt nevoiți, prin urmare, să se bazeze pe buna credință a corporațiilor de a prezenta o imagine onestă a cercetării lor.
• Evaluarea și de către alții a studiilor (peer review), atributul de control care definește revistele medicale, este ineficientă și părtinitoare; evaluatorii de la revistele de top nu sunt instruiți (483), sunt ineficienți atunci când sunt testați (484) și mulți au legături financiare cu companiile farmaceutice (485).

Prin urmare, companiile farmaceutice exercită un control corporativ asupra agendei de cercetare, un control corporativ asupra rezultatelor cercetării văzute de pacienți și medici și o influență corporativă asupra revizuirii acestor rezultate. Acestea sunt componentele structurale ale capturării informațiilor medicale de către corporații.

În ciuda incapacității generale a oamenilor de știință sau a jurnaliștilor de a obține acces la datele de cercetare originale de la companiile farmaceutice, există un număr covârșitor de dovezi științifice care susțin concluzia că dominația industriei farmaceutice asupra cercetării conduce la informații distorsionate și înșelătoare publicate în mod curent în revistele de top, în timp ce revistele și conținutul lor sunt în mod curent manipulate și controlate de banii industriei:

• Companiile farmaceutice elaborează adesea studii și lucrări menite să le favorizeze produsele. Dovezile arată că studiile industriei sunt mult mai susceptibile de a raporta rezultate favorabile (486), exagerând beneficiile și subestimând daunele (487).
• Editorialele și articolele de opinie din revistele de top sunt adesea scrise de autori părtinitori, finanțați de industrie, și, prin urmare, concluzionează în mod disproporționat că medicamentele în cauză sunt sigure și eficiente (488).
• Aspecte economice ale revistelor medicale: Pentru a fi profitabile, revistele medicale se bazează pe veniturile din industrie (publicitate și retipăriri), astfel încât revistele obțin profituri mari atunci când publică studii de succes despre medicamente (489).
• Mai mult de jumătate dintre editorii de top ai revistelor medicale au fost plătiți direct de companiile farmaceutice, adesea ca finanțare pentru cercetare; deși majoritatea plăților au fost modeste, au existat două situații excepționale notabile care au primit plăți generale de peste 1 milion de dolari în 2014 (490).
• În ciuda stimulentelor de a favoriza industria, unii dintre cei mai respectați redactori de reviste medicale din lume și-au exprimat public dezgustul și repulsia față de impactul industriei asupra conținutului și naturii revistelor medicale, inclusiv (491):
  – Richard Horton, editor al revistei The Lancet: „Revistele s-au preschimbat în operațiuni de spălare a informațiilor pentru industria farmaceutică”.
  – Marcia Angell, fost editor al New England Journal of Medicine: A criticat industria pentru că a devenit „în primul rând o mașină de marketing” și a cooptat „orice instituție care i-ar putea sta în cale”.
  – Richard Smith, fost editor al BMJ: „Revistele medicale sunt o extensie a brațului de marketing al companiilor farmaceutice”.
  – Arnold Relman, fost editor al New England Journal of Medicine: „Profesia medicală este cumpărată de industria farmaceutică, nu numai în ceea ce privește practica medicală, ci și în ceea ce privește predarea și cercetarea. Instituțiile academice din această țară își permit să fie agenți plătiți ai industriei farmaceutice. Cred că este rușinos”.

Una dintre cele mai prestigioase reviste din lume a publicat un articol în care critica publicitatea farmaceutică și a pierdut venituri din publicitate estimate la 1-1,5 milioane de dolari, dezvăluind „adevărata față a industriei farmaceutice, care a fost dispusă să își încordeze mușchii atunci când a simțit că interesele sale sunt amenințate”(492).

2. Exercitarea unei influențe necorespunzătoare

Dovezile sugerează că banii din industria farmaceutică influențează puternic legislația Congresului prin lobby, manipulează asociațiile de apărare a pacienților și exercită un control financiar considerabil asupra FDA și a angajaților săi:
– Din 1999 până în 2018, industria farmaceutică a cheltuit 4,7 miliarde de dolari pentru lobby la nivel federal, mai mult decât orice altă industrie (493).
– Grupurile de susținere a pacienților finanțate de industrie se prezintă adesea ca entități independente, făcând presiuni asupra organismelor de reglementare pentru a prioritiza accesul rapid la noi tratamente în detrimentul siguranței (494).
– Între 2010 și 2022, industria a furnizat 6 miliarde de dolari către peste 20.000 de organizații de apărare a pacienților (495).
– 9 din 10 foști comisari ai FDA au continuat să lucreze în industria farmaceutică (496); în mod similar, aproximativ 70% din evaluatorii medicali ai FDA își găsesc în cele din urmă un loc de muncă în industrie (497)

3. Extinderea piețelor și influențarea practicii clinice

Industriile farmaceutică, a dispozitivelor și a asistenței medicale conexe au utilizat o gamă largă de tactici pentru a maximiza profiturile, multe dintre acestea nefiind legate în mod explicit de îmbunătățirea sănătății copiilor. Aceste tactici au de obicei ca efect denaturarea și extinderea piețelor pentru vânzările de produse industriale. Exemplele includ:

– În studiile anterioare, 80% din departamentele clinice ale școlilor medicale și ale spitalelor universitare din SUA sunt finanțate direct de industria farmaceutică (498).

– Sponsorizarea de către industrie a educației pentru studenții la medicină și medici promovează de obicei medicamentele, încurajează prescrierea în afara prospectului și contribuie la supramedicația copiilor (499).

– Jumătate din cursurile de educație medicală continuă din SUA sunt finanțate de industria farmaceutică (500). Conform studiilor, cursurile sponsorizate au un impact profund asupra comportamentului medicilor, crescând prescrierea medicamentelor sponsorului (501); studiile industriei arată că rentabilitatea investiției este în medie de 3,56 dolari pentru fiecare dolar cheltuit (502).

– Se crede că donațiile industriei către fundația CDC influențează campaniile federale de sănătate publică, subliniind „conștientizarea” anumitor afecțiuni ale copiilor pentru a justifica mai multe diagnostice și utilizarea medicamentelor (503). Fundația CDC anunță în mod deschis că „puteți ajuta activitatea CDC privind o anumită amenințare la adresa sănătății prin susținerea unui program al fundației CDC” și aveți „capacitatea de a direcționa investițiile acolo unde este cel mai necesar” (504). Astfel de conflicte de interese ar fi putut influența activitatea CDC, legată de depistarea hepatitei C și a bolii cronice de rinichi, după cum s-a observat într-o investigație BMJ (505).

– Ghidurile clinice scrise de societăți și organizații profesionale respectate reprezintă o țintă de influență deosebit de puternică pentru industrie. Studiile sugerează că există fonduri și eforturi considerabile în această direcție, cu consecințe notabile. Exemplele includ:
* Studiile au constatat că majoritatea membrilor panelului de ghiduri clinice din SUA au legături financiare cu companii farmaceutice sau de dispozitive medicale (506).
* Ghidul Asociației Americane pentru Diabet (ADA) privind diabetul de tip 2, cu 94% dintre autori care au raportat conflicte de interese, recomandă controlul agresiv al glucozei prin medicamente; cercetările indică faptul că aceasta poate înrăutăți adesea rezultatele (507).
* Ghidul ADA recomandă, de asemenea, tratarea „prediabetului” cu medicamente, în ciuda dovezilor limitate privind beneficiile pe termen lung (508), în conformitate cu marketingul „afecțiunilor” precum prehipertensiunea și prehiperlipidemia.
* S-a constatat că majoritatea membrilor panelului care au alcătuit DSM-5 aveau conflicte de interese (509), iar recomandările lor au relaxat criteriile pentru ADHD și tulburarea bipolară, determinând o creștere de 40 de ori a numărului de diagnostice la copii în perioada 1994-2003 (510), având drept consecință creșterea prescripțiilor pentru antipsihotice și stimulente (511).

– Companiile farmaceutice au ajuns la înțelegeri cu guvernul SUA, inclusiv la înțelegeri majore de 430 de milioane de dolari (512), 2,2 miliarde de dolari (513) și 3 miliarde de dolari (514).

4. Influențarea mass-mediei, descurajarea criticii publice

Capturarea mass-mediei de către corporații, în primul rând prin intermediul unor campanii publicitare somptuoase, care vizează în mod unic consumatorii americani (nicio altă țară dezvoltată nu permite publicitatea directă a medicamentelor către consumatori, cu excepția Noii Zeelande, unde o astfel de publicitate este puternic reglementată și controlată la nivel federal) (515) conferă un nivel notabil de încredere în industrie. În timp ce în SUA industria farmaceutică are dreptul, conform Primului Amendament, de a avea aceste reclame, studiile sugerează că acestea au o influență puternică asupra celor care le văd, putând crește în mod nenecesar numărul de rețete.

În 2023, companiile farmaceutice au cheltuit peste 5 miliarde de dolari pe reclame televizate (516). Deși există mult mai multe studii privind influența reclamelor asupra consumului de medicamente de către adulți (517, 518, 519, 520), două studii specifice privind copiii ilustrează în linii mari problema:
– S-a constatat că publicitatea directă către consumatori (DTC) pentru medicamentele ADHD la copii utilizează liste vagi de simptome, inclusiv comportamente tipice copilăriei; reclamele au determinat părinții să supraestimeze prevalența ADHD și să solicite medicamente ADHD în mod necorespunzător (521).
– În mod similar, s-a constatat că publicitatea DTC pentru antidepresive la adolescenți utilizează liste vagi de simptome care se suprapun cu comportamentele tipice ale adolescenților; acest fapt a fost, de asemenea, asociat cu solicitări inadecvate ale părinților pentru antidepresive (522).

Note:

(453) Bourgeois FT, Murthy S, Pinto C, Olson KL, Ioannidis JP, Mandl KD. Pediatric versus adult drug trials for conditions with high pediatric disease burden. Pediatrics. 2012;130(2):285-292. doi:10.1542/peds.2012-0139.
(454) https://www.cdc.gov/vaccines/schedules/images/schedule1983s.jpg; No new vaccines were added to the schedule between 1983-1989.
(455) Centers for Disease Control and Prevention. (2025, January16). Advisory Committee on Immunization Practices recommended immunization schedule for children and adolescents aged 18 years or younger—United States, 2025. MMWR. Morbidity and Mortality WeeklyReport, 74(2), 26–29. https://www.cdc.gov/mmwr/volumes/74/wr/pdfs/mm7402a2-H.pdf.
(456) Ministère de la Santé et de la Prévention. (2025, April 28). Calendrier des vaccinations 2025. https://sante.gouv.fr/prevention-ensante/preserver-sa-sante/vaccination/calendrier- vaccinal.
(457) UK Health Security Agency. (2025, January 22). Routine childhood immunisations from 1 January 2025.
https://assets.publishing.service.gov.uk/media/678fbe6ec88969ba1bc2ada9/UKHSA_13197_ Routine_Childhood_imms_schedule_04.pdf.
(458) Danish Health Authority. (2019, August 20). The Danish childhood vaccination programme. Statens Serum Institut. https://en.ssi.dk/vaccination/the-danish-childhood- vaccination-programme.
(459) IOM (Institute of Medicine). 2013. The childhood immunization schedule and safety: Stakeholder concerns, scientific evidence, and future studies. Washington, DC: The National Academies Press. („Experts who addressed the committee pointed not to a body of evidence that had been overlooked but rather to the fact that existing research has not been designed to test the entire immunization schedule” and „studies designed to examine the long-term effects of the cumulative number of vaccines or other aspects of the immunization schedule have not been conducted.”)
(460) National Conference of State Legislatures. (2025, May 7). State non-medical exemptions from school immunization requirements. https://www.ncsl.org/health/state-non-medical-exemptions-from-school-immunization-requirements.
(461) Farina S, Maio A, Gualano MR, Ricciardi W, Villani L. Childhood MandatoryVaccinations: Current Situation in European Countries and Changes Occurred from 2014 to 2024. Vaccines (Basel). 2024 Nov 20; 12(11):1296. doi: 10.3390/vaccines12111296.
(462) Benn, C. S., Fisker, A. B., Rieckmann, A., Sørup, S., & Aaby, P. (2020). Vaccinology: time to change the paradigm? The lancet infectious diseases, 20(10), e274-e283.
(463) Benn, C. S., Amenyogbe, N., Björkman, A., Domínguez-Andrés, J., Fish, E. N., Flanagan,K. L., … & Aaby, P. (2023). Implications of non-specific effects for testing, approving, and regulating vaccines. Drug Safety, 46(5), 439-448.
(464) U.S. Department of Health and Human Services, Food and Drug Administration. (2006). Guidance for industry: Adverse reactions section of labeling for human prescription drug and biological products—Content and format [PDF]. https://www.fda.gov/media/72139/download.

(465) Maglione, M. A., Gidengil, C., Das, L., Raaen, L., Smith, A., Chari, R., … &Goetz, M. B. (2014). Safety of VaccinesUsed for Routine Immunization in the United States. Evidence report/technology assessment, (215), 1-740.
(466) Clayton, E. W., Rusch, E., Ford, A., & Stratton, K. (Eds.). (2012). Adverse effects of vaccines: evidence and causality. Institute of Medicine.
(467) Gee, J., Shimabukuro, T. T., Su, J. R., Shay, D., Ryan, M., Basavaraju, S. V., … & Anderson, S. (2024). Overview of US COVID-19 vaccine safety surveillance systems. Vaccine, 42, 125748.
(468) Lazarus R. Electronic Supportfor Public Health – Vaccine Adverse Event Reporting System (ESP: VAERS) – Final Report. (Prepared by Harvard Pilgrim Health Care, Inc. under Grant No. R18 HS017045). Rockville, MD: Agency for Healthcare Research and Quality, 2010. See: https://digital.ahrq.gov/ahrq-funded-projects/electronic-support-public-health-vaccine- adverse-event-reporting-system#nav-publications.
(469) Hibbs, B. F., Moro, P. L., Lewis, P., Miller, E. R., & Shimabukuro, T. T. (2015).Vaccination errors reported to the vaccine adverse event reporting system, (VAERS) United States, 2000– 2013. Vaccine, 33(28), 3171-3178.
(470) McNeil, M. M., Gee, J., Weintraub, E. S., Belongia, E. A., Lee, G. M., Glanz, J. M., … & DeStefano, F. (2014). The Vaccine Safety Datalink: successes and challenges monitoring vaccine safety. Vaccine, 32(42), 5390-5398.
(471) Fahey, K. R. (2015). The pioneering role of the Vaccine Safety Datalink Project (VSD) to advance collaborative research and distributed data networks. eGEMs, 3(1), 1195.
(472) Glanz, J. M., Newcomer, S. R., Jackson,M. L., Omer, S. B., Bednarczyk, R. A., Shoup, J. A…. & Sukumaran, L. (2016). White Paper on studying the safety of the childhood immunization schedule in the Vaccine Safety Datalink. Vaccine, 34, A1-A29.
(473) U.S. Department of Health and Human Services, Health Resources and Services Administration. (n.d.). About vaccine compensation. https://www.hrsa.gov/vaccine-compensation/about.
(474) 42 U.S.C.300aa-27.
(475) 42 U.S.C.300aa-10.
(476) https://www.congress.gov/118/meeting/house/117456/witnesses/HHRG-118-JU05- Wstate-SiriEsqA-20240626.pdf.
(477) Elisha, E., Guetzkow,J., Shir-Raz, Y., & Ronel,N. (2024, March). Suppressing Scientific Discourse on Vaccines? Self-perceptions of researchers and practitioners. In Hec Forum (Vol. 36, No. 1, pp. 71-89). Dordrecht: Springer Netherlands.
(478) American Medical Association. (2022, June 13). AMA adopts new policy aimed at addressing public health disinformation. https://www.amaassn.org/press-center/ama-press-releases/ama-adopts-new-policy-aimed-addressing-public-health-disinformation.
(479) Ehrhardt, S., Appel, L. J., &Meinert, C. L. (2015). Trends in National Institutes of Health funding for clinical trials registered in Clinical Trials. gov. Jama, 314(23), 2566-2567.
(480) Patsopoulos, N. A., Ioannidis, J. P., &Analatos, A. A. (2006). Origin and funding of the most frequently cited papers in medicine: database analysis. BMj, 332(7549), 1061-1064.
(481) Garfield, E. (1996). Fortnightly review: how can impact factors be improved? Bmj, 313(7054), 411-413.
(482) Goldacre, B., Lane, S., Mahtani, K. R., Heneghan, C., Onakpoya, I., Bushfield, I., & Smeeth, L. (2017). Pharmaceutical companies’ policies on access to trial data, results, and methods: audit study. Bmj, 358.
(483) Kusumoto, F. M., Bittl, J. A., Creager, M. A., Dauerman, H. L., Lala, A., McDermott, M. M.,… & Peer Review Task Force of the Scientific Publications Committee. (2023).Challenges and controversies in peer review: JACC review topic of the week. Journal of the American College of Cardiology, 82(21), 2054-2062.
(484) Hall, R. P. (2022). Effective peer review: who, where, or what?. JID Innovations, 2(6).
(485) Nguyen, D. D., Murayama, A., Nguyen, A. L., Cheng, A., Murad, L., Satkunasivam, R., & Wallis, C. J. (2024). Payments by drug and medical device manufacturers to US peer reviewers of major medical journals. JAMA, 332(17), 1480-1482.
(486) Lexchin, J., Bero, L. A., Djulbegovic, B., & Clark, O. (2003). Pharmaceutical industry sponsorship and research outcome and quality: systematic review. BMJ, 326(7400), 1167- 117.
(487) Stamatakis, E., Weiler, R., & Ioannidis, J. P. (2013). Undue industry influences that distort healthcare research, strategy, expenditure and practice: a review. European journal of clinical investigation, 43(5), 469-475.
(488) Sharma, S., Booth, C. M., Eisenhauer, E. A., & Gyawali, B. (2021). Do editorialists with industry-related conflicts of interest write unduly favorable editorials for cancer drugs in top journals? Journal of the National Comprehensive Cancer Network, 19(11), 1258-1263.
(489) Lexchin J, Light DW. Commercial influence and the content of medical journals. BMJ. 2006 Jun 17;332(7555):1444-7.
(490) Liu, J. J., Bell, C. M., Matelski, J. J., Detsky, A. S., & Cram, P. (2017). Paymentsby US pharmaceutical and medical device manufacturers to US medical journal editors: retrospective observational study. BMJ, 359.
(491) Smith, R. (2005). Medical journals are an extension of the marketing arm of pharmaceutical companies. Plos medicine, 2(5), e138.
(492) Lexchin, J., & Light, D. W. (2006). Commercial influence and the content of medical journals. BMJ, 332(7555), 1444-1447.
(493) Wouters, O. J. (2020). Lobbying expenditures and campaign contributions by the pharmaceutical and health product industry in the United States, 1999-2018. JAMA Internal Medicine, 180(5), 688-697.
(494) Kaiser Health News. (2018). „Pre$cription for Power: Patient Advocacy Groups Take In Millions From Drugmakers. Is There a Payoff?” Retrieved from KHN Pre$cription for Power.
(495) Pradhan R, (2025). More than two-thirds of patient advocacy groups studied received funding from drug, medical device companies. KFF Health News. https://kffhealthnews.org/news/article/health-202-pharma-money-patient-advocacy-groups- public-citizen/.
(496) Foley, K. E. (2022, July 21). Trust issues deepen as yet another FDA commissioner joins the pharmaceutical industry. Quartz. https://qz.com/1656529/yet-another-fda-commissioner-joins-the-pharmaceutical-industry.
(497) Piller, C. (2018). FDA’s revolving door: Companies often hire agency staffers who managed their successful drug reviews. Science. Retrieved from https://www.science.org/content/article/fda-s-revolving-door-companies-often-hire-agency- staffers-who-managed-their-successful.
(498) Campbell EG, Weissman JS, Ehringhaus S, et al. Institutional academic-industry relationships. JAMA. 2007; 298(15):1779-1786.
(499) Angell, M. (2004). The Truth About the Drug Companies: How They Deceive Us and What to Do About It. Random House
(500) Brody, H. (2009). Pharmaceutical industry financial support for medical education: Benefit, or undue influence? Journal of Law, Medicine & Ethics, 37(3), 451–460. https://doi.org/10.1111/j.1748-720X.2009.00407.
(501) Fugh-Berman, A. (2021). Industry-funded medical education is always promotion. BMJ, 373, n1273.
(502) Healy, M. (2007, August 6). In short, marketing works. Los Angeles Times. https://www.latimes.com/archives/la-xpm-2007-aug-06-heeffectiveness6-story.html.
(503) Jeanne Lenzer, „Centers for Disease Control and Prevention: protecting the private good?” BMJ, May 15, 2015.
(504) CDC Foundation. (n.d.). Take Action. Retrieved May 15, 2025, from https://www.cdcfoundation.org/take-action.
(505) Lenzer, J. (2015). Centers for Disease Control and Prevention: protecting the private good?. BMJ, 350.
(506) Neuman, J., Korenstein, D., Ross, J. S., & Keyhani, S. (2011). Prevalence of financial conflicts of interest among panel members producing clinical practice guidelines in Canada and United States: Cross-sectional study. BMJ, 343, d5621.
(507) Hunt, L. M., Arndt, E. A., Bell, H. S., & Howard, H. A. (2021). Are Corporations Re-Defining Illness and Health? The Diabetes Epidemic, Goal Numbers, and Blockbuster Drugs. Journal of Bioethical Inquiry, 18(3), 477-497.
(508) Lean, M. E. J., et al. (2023). Management of Type 2 Diabetes: ADA Standards of Medical Care in Diabetes. Diabetes Care, 46 (Suppl 1), S1-S292.
(509) Cosgrove, L., Bursztajn, H. J., Erlich, D. R., Wheeler, E. E., & Shaughnessy, A. F. (2014). Tripartite conflicts of interest and high stakes patent extensions in the DSM-5. Psychotherapy and Psychosomatics, 83(5), 272–278.
(510) https://w.astro.berkeley.edu/~kalas/ethics/documents/ethics/Researchers%20Fail%20to%20Reveal%20Full%20Drug%20Pay%20-%20NYTimes.com.pdf.
(511) Frances, A. (2013). Saving Normal: An Insider’s Revolt Against Out-of-Control Psychiatric Diagnosis, DSM-5, Big Pharma, and the Medicalization of Ordinary Life. William Morrow.
(512) U.S. Department of Justice. (2004). Warner-Lambert to Pay $430 Million to Resolve Criminal &Civil Health Care Liability Relating to Off-Label Promotion. DOJ Press Release. Retrieved from justice.gov.
(513) U.S. Department of Justice. (2013, November 4). Johnson& Johnson to pay more than $2.2 billion to resolve criminal and civil investigations [Press release] https://www.justice.gov/archives/opa/pr/johnson-johnson-pay-more-22-billion-resolve- criminal-and-civil-investigations.
(514) Goodnough, A. (2012, July 2). Glaxo agrees to pay $3 billion in fraud settlement. The New York Times. https://www.nytimes.com/2012/07/03/business/glaxosmithkline-agrees-to- pay-3-billion-in-fraud-settlement.html.
(515) Toop, L., & Mangin, D. (2007). Industry funded patient information and the slippery slope to New Zealand. BMJ, 335(7622), 694–695.
(516) Bulik, B. S. (2025, January 17). Can the Trump 2.0 administration cancel pharma marketers’ $5 billion TV ad spending? Marketing & Pharma https://marketingandpharma.com/can-the-trump-2-0-administration-cancel-pharma- marketers-5-billion-tv-ad-spending/.
(517) Layton, J. B., et al. (2017). Association between direct-to-consumer advertising and testosterone testing and initiation in the United States, 2009-2013. JAMA, 317(11), 1159- 1166.
(518) Hollon, M. F. (2006). Direct-to-consumer advertising: A haphazard approach to health promotion. The American Journal of Managed Care, 12(4), 225-230.
(519) Woloshin, S., & Schwartz, L. M. (2008). Giving legs to restless legs: A case study of how the media helps make people sick. The New England Journal of Medicine, 358(8), 839-841.
(520) Mintzes, B. (2005). Direct-to-consumer advertising of prescription drugs: implications for the patient-physician relationship. The Lancet, 366(9487), 789-791.
(521) Shah, M. B., et al. (2008). Direct-to-consumer advertising and the rise in ADHD medication use among children. Pediatrics, 122(5), e1055- e1060.
(522) Findling, R. L., et al. (2009). Direct-to-consumer advertising of psychotropic medications for youth: A growing concern. Journal of Child and Adolescent Psychopharmacology, 19(5), 487-492.

Citiți și:
Operațiunea MAHA ‒ Make America Healthy Again. Schimbări majore în reglementarea coloranților alimentari
Robert Kennedy Jr. și echipa lui anunță că vor lua măsuri împotriva chimicalelor și otrăvurilor din alimente

 

yogaesoteric
3 iunie 2025