Dr. Hiromi Shinya – Prea multe proteine de origine animală sunt toxice

 
În cadrul programului de alimentație și stilului de viață bazate pe factorul enzimatic, îmi sfătuiesc pacienții să consume, în principal, cereale și legume și să reducă produsele animale, cum ar fi produsele lactate și ouăle, menținând aportul lor la mai puțin de 15% din caloriile consumate în fiecare zi. Carnea şi peştele sunt mult mai bine să fie eliminate complet din alimentaţie.

Mulți nutriționiști consideră, la ora actuală, că proteinele animale conțin multe elemente ideale, care sunt disociate și apoi absorbite ca aminoacizi în intestin și, în cele din urmă, se regăsesc în mușchi și în sânge. Totuși, indiferent cât de bună este hrana, dacă vei consuma mai mult decât ai nevoie, ea va deveni otravă pentru organism. Ceea ce este valabil în special dacă vei consuma cantități mari de proteine animale, pentru că ele nu vor fi complet disociate și absorbite de către sistemul gastrointestinal.

De fapt, ele se vor descompune în intestin, producând cantități mari de toxine, cum ar fi hidrogenul sulfurat, indola 6, metanul, histaminele și nitro-histaminele. Pe lângă acestea, se produc cantități mari de radicali liberi. Iar pentru a detoxifica aceste toxine în ficat și în intestin se consumă cantități mari de enzime.

Necesarul de proteine al unei persoane este de aproximativ un gram per kilogram de greutate trupească. Cu alte cuvinte, dacă un om cântărește 60 de kilograme, îi sunt suficiente 60 de grame de proteine. Dar în realitate datele privind consumul real de proteine din Statele Unite se situează undeva între 88 și 92 de grame pentru bărbați și între 63 și 66 pentru femei. Este evident prea mult.

Este drept că proteinele consumate în exces vor fi excretate prin urină, în ultimă instanță, dar, înainte de a fi eliminate, ele produc pagube serioase trupului. În primul rând, proteinele în exces sunt convertite în aminoacizi de către enzimele digestive, iar acești aminoacizi sunt descompuși mai departe în ficat, după care vor circula liberi prin fluxul sanguin. Deci sângele devine mai acid și cantități mari de calciu sunt retrase din oase și dinți, pentru a neutraliza acizii.

Calciul și sângele oxidat sunt apoi filtrate prin rinichi, iar proteinele în exces vor fi expulzate, alături de o mare cantitate de calciu și de apă. Cred că ați înțeles deja: ca un corolar, cantități mari de enzime sunt consumate în cadrul acestui proces.

Dacă vei introduce în organism cantități excesive de proteine prin consumul de carne (inclusiv alimente prelucrate, care conțin carne) și lapte (inclusiv toate produsele lactate), sănătatea ta poate fi afectată foarte grav.

De ce? Pentru că aceste alimente de origine animală nu conțin fibre alimentare și, astfel, accelerează deteriorarea sănătății intestinului tău. Fibrele alimentare nu pot fi descompuse chimic de enzimele digestive umane. Exemplele tipice de asemenea substanțe sunt celuloza și pectina, care se găsesc în plante.

Dacă vei consuma carne care nu conține fibre alimentare, scaunele vor fi mai puțin abundente; vei avea parte de constipație și scaune stagnante. Mai mult, dacă această stare este lăsată să evolueze de la sine, în pereții intestinali se vor crea diverticuli (cavități ca niște buzunare), în care toxinele și scaunele stagnante se vor acumula, ducând la polipi și cancer.

În multe cărți medicale de astăzi putem citi că un consum exagerat de carne, lactate, adică alimente lipsite de fibre alimentare, va conduce la diverticuloză. 

Pe lângă conţinutul ridicat de proteine, o problemă o constituie şi grăsimile conţinute de produsele animale. Luând drept standard oamenii, grăsimea dintr-un animal a cărui temperatură corporală este mai înaltă decât cea a omului poate fi considerată rea. Temperatura corporală a unei vaci, a unui porc sau a unei păsări se situează între 38,5 și 40 de grade Celsius. O găină are o temperatură corporală și mai ridicată, de 41,5 grade Celsius. Grăsimea acestor animale este în starea ei cea mai stabilă la aceste temperaturi corporale specifice. Astfel, atunci când grăsimea intră în mediul de mai joasă temperatură al organismului uman, ea devine lipicioasă și se întărește. Această grăsime lipicioasă va îngroșa sângele omului. Sângele îngroșat va curge mai lent. El va deveni stagnant și va produce cheaguri în vase.

Citiţi şi:

Dr. Hiromi Shinya – Ce ne pot spune stomacul si intestinele

Alimentaţia, sănătatea şi aspectul fizic

10 alimente alcaline pe care este binevenit să le consumi zilnic spre a fi sănătos

yogaesoteric

23 aprilie 2020