Economia americană pe muchie de cuțit

America se află astăzi în cel mai critic punct al istoriei sale moderne. Este amenințată cu un colaps care, dacă se va produce, va trage în jos cea mai mare parte a lumii.

Datoria SUA, pe fondul inflației ridicate, ratelor dobânzilor în creștere – majoritatea analiștilor economici se așteaptă ca banca centrală a SUA să continue să majoreze ratele – și incertitudinii economice în creștere, în septembrie 2023, a depășit 33 de trilioane de dolari și se ridică la 124% din PIB. Iar deficitul guvernului general – care este împreună administrația federală și cea locală – este de peste 7% din PIB. Acest nivel al datoriei este de peste trei ori mai mare decât nivelul datoriei din 2008 (10 trilioane de dolari) și de 10 ori cel din 1990 (3,2 trilioane de dolari). Nivelul datoriei SUA a crescut semnificativ în ultimii ani, mai ales după o creștere cu 50% a cheltuielilor federale între anii fiscali 2019-2021, potrivit datelor Departamentului de Trezorerie al SUA.

Această realitate crudă a făcut ca, la începutul lunii iunie 2023, Camera Reprezentanților și Senatul să adopte o legislație necesară care a ridicat plafonul împrumuturilor federale, impunând în același timp anumite limite pentru cheltuieli.

Aceste măsuri, desigur, au fost luate pentru a preveni un faliment catastrofal al guvernului, adică scenariul în care țara se declară în incapacitate de plată, incapabilă să își plătească creditorii și să achite salariile și pensiile, ceea ce ar avea, evident, un impact funest catalitic pe piețele internaționale, precum și în economia americană și globală, având în vedere dimensiunea datoriei americane.

Concret, acordul privind datoria permite suspendarea timp de doi ani, până la 1 ianuarie 2025, adică în perioada de după alegerile prezidențiale extrem de critice pentru întreaga planetă din noiembrie 2024, a limitei maxime de împrumut a populației americane (31,4 trilioane de dolari).

Cu toate acestea, cea mai mare economie a lumii s-a confruntat din nou cu perspectiva unei închideri a guvernului. Astfel, Congresul a adoptat recent legea de finanțare pe termen scurt pentru a evita un „shutdown” guvernamental (adică falimentul SUA) cu doar câteva ore înainte de termen și asigură finanțarea până la 17 noiembrie, excluzând în același timp orice nou ajutor pentru Ucraina. O închidere a guvernului, care ar urma să scoată zeci de mii de angajați federali fără plată și să suspende diverse servicii guvernamentale, ar începe la ora 00:01 ET (04:01 GMT) duminică, 1.10.2023. O excepție, însă, ar fi personalul necesar pentru funcții de stat, cum ar fi apărarea, îndatoririle de poliție sau alte funcții vitale, care ar rămâne în serviciu fără plată.

Recentul acord de 45 de zile pentru menținerea deschisă a guvernului a creat un risc din octombrie până în noiembrie – un punct în care s-ar putea ajunge să dăuneze și mai mult cifrelor PIB-ului din trimestrul al patrulea. Bloomberg Economics estimează că fiecare săptămână de închidere reduce cu aproximativ 0,2 puncte procentuale creșterea anuală a PIB-ului, cea mai mare parte, dar nu toată, fiind recuperată odată cu redeschiderea guvernului.

În același timp, în martie 2023, trei bănci din Statele Unite ale Americii cu activitate semnificativă în domeniul tehnologiei și al criptomonedelor s-au prăbușit. Mai exact, este vorba despre Silvergate Bank, Silicon Valley Bank și Signature Bank. Aceasta a fost urmată de prăbușirea, preluarea și închiderea unei alte bănci, First Republic Bank, în mai 2023.

În prezent, 725 de bănci americane se află pe lista morții a FDIC. Tensiunea asupra sectorului financiar cauzată de falimentele bancare rămâne o amenințare. Criza bancară nu este o problemă de calitate a condițiilor de creditare, ci este cauzată – acum – de incapacitatea de a finanța datoria americană în continuă expansiune.

În plus, unele amenințări noi amenință să deraieze economia americană. Scumpirea acțiunilor din septembrie a împins randamentul obligațiunii pe 10 ani la un maxim al ultimilor 16 ani, de 4,6%. Costurile de împrumut mai mari pentru o perioadă mai lungă de timp au făcut deja ca piețele de acțiuni să se prăbușească. De asemenea, acestea ar putea pune în pericol redresarea sectorului imobiliar și ar putea descuraja companiile să investească.

De asemenea, mulți analiști financiari consideră că iminenta reactivare a împrumuturilor federale pentru studenți, după încheierea unui îngheț pandemic de 3 ani și jumătate, reprezintă un potențial șoc pentru economie. Aproape 44 de milioane de debitori vor începe să plătească în medie 393 de dolari. Inevitabil, aceasta va însemna mai puține cheltuieli în altă parte, cel puțin pentru unele gospodării.

De altfel, din 15 septembrie, sindicatul United Auto Workers a fost angajat într-o grevă istorică împotriva celor trei mari producători auto din Detroit: Ford, GM și Stellantis N.V., care, potrivit unui studiu realizat de Anderson Group, în doar o săptămână, a costat economia americană peste 1,6 miliarde de dolari.

În același timp, de-a lungul istoriei SUA, crizele prețului petrolului au contribuit, de obicei, la declanșarea recesiunilor. Cu alte cuvinte, crizele prețurilor petrolului au fost urmate de o recesiune. Prețurile ridicate ale aurului negru cresc costurile pentru o gamă largă de companii și pun presiune asupra bugetelor consumatorilor, ceea ce duce la o inflație mai mare și la scăderea cheltuielilor de consum. Este o rețetă pentru un dezastru economic cu care lumea este chemată să se confrunte din nou.

De asemenea, este de remarcat faptul că prețurile petrolului au crescut vertiginos începând cu luna iunie, datorită reducerilor de producție ale celor mai mari producători de țiței din lume (OPEC+, care include Rusia și Arabia Saudită). Prețul internațional de referință al petrolului Brent a crescut cu 28% de la minimul din 11 iunie, de 74 de dolari pe baril, la peste 95 de dolari pe baril, accelerând spre 100 de dolari pe baril.

În același timp, crizele prețului petrolului au contribuit de obicei, de-a lungul istoriei SUA, la declanșarea recesiunilor. Cu alte cuvinte, crizele prețului petrolului au fost urmate de o recesiune. Prețurile ridicate ale aurului negru cresc costurile pentru o gamă largă de companii și încordează bugetele consumatorilor, ceea ce duce la o inflație mai mare și la reducerea cheltuielilor consumatorilor. Este o rețetă pentru dezastrul economic cu care lumea este rugată să se confrunte încă o dată.

Dar evenimentele din restul lumii ar putea, de asemenea, să tragă SUA pe o traiectorie descendentă. Cea de-a doua economie a lumii, China, este împotmolită într-o criză imobiliară. În zona euro, creditarea se contractă într-un ritm mai rapid decât la apogeul crizei datoriilor suverane, un semn că o creștere deja stagnantă este pe cale să se reducă.

În încheiere, subliniem faptul că orizontul economiei americane și al piețelor devine din ce în ce mai întunecat. Norii negri de pe cerul financiar se îngroașă, provocând, în mod firesc, îngrijorare și teamă și prevestirea faptului că, din păcate, furtuna nu va întârzia să apară.

Citiți și:
Dedolarizarea economiei mondiale s-a accelerat de 10 ori de când a început operațiunea specială
Noua amenințare asupra economiei mondiale
G20 – un eșec pe linie al SUA

yogaesoteric
9 noiembrie 2023