Efectele PNNR: Pădurile publice nu mai aparțin românilor, ci devin bunuri ale UE

Conservate pentru UE. 150.000 ha de păduri și parcuri, interzise românilor

Ministerul Mediului a emis un proiect de ordin privind lista zonelor de protecție strictă din parcurile naționale și naturale, care cuprinde aproape 150.000 de hectare de pe teritoriul țării noastre. Protecția strictă înseamnă nu numai interzicerea exploatării comerciale a lemnului și a celorlalte bunuri din aceste zone, ci și interdicția accesului românilor, pe motiv că ar deranja ecosistemul. Măsura ar fi fost prevăzută în același păgubos PNRR și corespunde ordinului dat de UE de refacere a biodiversității..

România va avea 418 zone de protecție strictă care acoperă un procent de circa 0,61% (147.771.19 ha) din suprafața terestră a țării, potrivit unui proiect de ordin al Ministerului Mediului. Acestea cuprind zonele de protecție strictă din parcurile naționale, naturale și din Rezervația Biosferei Delta Dunării, care au planuri de management aprobate, precum și zonele incluse în Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine, care, conform regimului silvic, sunt zone aflate în T1, regim de non-intervenție.

Lista din proiectul de act normativ cuprinde 384 de zone cu păduri virgine și cvasivirgine în care se aplică măsurile specifice pădurilor cu funcții speciale de protecție și în care este interzisă exploatarea lemnului sau a altor produse, 13 zone de protecție strictă din parcuri naționale și naturale și 11 zone cu „Păduri de fag primare și seculare din Carpați și alte regiuni ale Europei” din Situl Patrimoniului Mondial UNESCO.

Potrivit legislației în vigoare, zonele cu protecţie strictă sunt zonele din ariile naturale protejate, de mare importanţă ştiinţifică, ce cuprind zone sălbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. În aceste zone se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management. În mai toate planurile de management, accesul turiștilor este aproape în totalitate interzis, existând, doar în unele parcuri naționale, câteva poteci pe care este permis mersul pe jos fără abatere și sub supravegherea administratorilor.

30% din pământ, sub protecție

Potrivit Ministerului Mediului, România are obligația implementării legislației comunitare în domeniul protecției naturii, respectiv a Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, a Directivei 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice, precum și a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030.

„Pentru refacerea biodiversității până în 2030, statele membre ale Uniunii Europene este necesar să îmbunătățească și să extindă rețeaua de zone protejate, prin protejarea în mod legal a cel puțin 30% din suprafața terestră a UE și 30% din zona maritimă a UE și să integreze coridoare ecologice în cadrul unei veritabile rețele transeuropene pentru natură, să asigure o protecție strictă pentru cel puțin o treime din zonele protejate (cel puțin 10% din suprafața terestră, respectiv marină a UE), inclusiv toate pădurile primare și seculare care mai există în UE, și să gestioneze în mod eficient toate zonele protejate, prin definirea unor obiective și măsuri de conservare clare și prin monitorizarea adecvată a acestora”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordin.

Păduri primare și seculare

În plus, mai arată Ministerul Mediului, ca parte a acestui accent pus pe protecția strictă, va fi esențial să se definească, să se cartografieze, să se monitorizeze și să se protejeze cu strictețe toate pădurile primare și seculare ale UE care încă mai există.

„Zone semnificative constând din alte ecosisteme bogate în carbon, cum ar fi turbăriile, pășunile, zonele umede și câmpurile algale marine, ar fi necesar, de asemenea, să fie protejate în mod strict, ținând seama de modificările anticipate în zonele de vegetație. Pădurile primare și seculare nu numai că se numără printre cele mai bogate ecosisteme forestiere din UE, dar înmagazinează stocuri semnificative de carbon, fiind în același timp de o importanță capitală pentru biodiversitate și pentru furnizarea de servicii ecosistemice esențiale”, se precizează în proiectul de act normativ.

Citiți și:
Crimă ecologică fără precedent în Europa. Pădurile românești
Greenpeace a identificat aproape 300.000 de hectare de păduri virgine ce sunt potențiale

yogaesoteric
20 aprilie 2024