Erata CCR pe anularea alegerilor – APADOR-CH explică ce ar fi necesar să se facă după ce Comisia de la Veneţia a confirmat că alegerile prezidenţiale au fost anulate abuziv şi nelegal

„CCR să revină asupra hotărârii de anulare a alegerilor, pe motiv că din actul nou apărut, act care nu exista la data adoptării hotărârii CCR de anulare a alegerilor din 6 decembrie 2024, rezultă că anularea alegerilor s-a făcut cu încălcarea mai multor standarde democratice”

Curtea Constituţională a României este necesar să revizuiască hotărârea 32/2024 prin care a dispus anularea alegerilor, după ce Comisia de la Veneţia a confirmat că alegerile prezidenţiale au fost anulate abuziv şi nelegal. Opinia aparţine organizaţiei APADOR-CH, care, marţi, 28 ianuarie 2025, a dat publicităţii o analiză a raportului Comisiei de la Veneţia privind anularea alegerilor.

Astfel, în analiza intitulată Comisia de la Veneţia opinează că anularea alegerilor prezidenţiale din 2024 s-a făcut cu încălcarea mai multor standarde democratice, APDOR-CH subliniază că revizuirea hotărârii de anulare a alegerilor este cât se poate de posibilă, având în vedere că cei nouă judecători CCR şi-au mai revizuit o hotărâre în acest caz, şi anume cea prin care validaseră turul I al alegerilor prezidenţiale.

Prezentăm analiza APADOR-CH:

Comisia de la Veneţia opinează că anularea alegerilor prezidenţiale din 2024 s-a făcut cu încălcarea mai multor standarde democratice

La data de 27 ianuarie 2025, Comisia de la Veneţia, pe numele său complet Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, a publicat un Raport urgent privind anularea de către Curtea Constituţională a României (CCR) a alegerilor prezidenţiale din România, de la finele anului 2024. Comisia a fost sesizată de preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (nu orice persoană/entitate are dreptul de a sesiza Comisia).

Raportul conţine mai multe constatări şi recomandări. Recomandările nu au, formal, putere obligatorie, ci sunt facultative. Dar, având în vedere că rolul comisiei este de a stabili, prin experţii din compunerea sa (vorbim în principiu despre experţi, nu ne referim la calitatea reprezentanţilor României în Comisie), standardele democratice în materie, este de aşteptat ca ţările membre ale UE să pună în practică recomandările Comisei, ca state care aleg să urmeze calea democratică.

În raport se menţionează că au fost avute în vedere problemele de principiu, şi nu analiza concretă a deciziei CCR[1]. Deci, Comisia nu îşi propune (şi nici nu poate) să anuleze sau să confirme decizia CCR. În raport, Comisia nu neagă posibilitatea ca decizia anulării alegerilor să fie dispusă de o curte constituţională[2] şi nici posibilitatea ca aceasta să se sesizeze din oficiu[3]. Dar aspectele cu care a fost de acord Comisia privind procedura democratică a anulării alegerilor se cam opresc aici. Iată, pe scurt, câteva dintre cele mai importante observaţii ale Comisiei, cu precizarea că este posibil ca fiecare cititor al raportului Comisiei să identifice şi alte probleme:

1. Dreptul unei curţi constituţionale de a acţiona din oficiu şi de a anula alegerile este necesar să fie reglementat clar în lege şi să fie prevăzut numai pentru situaţii excepţionale[4]. Mai mult, Comisia a atras atenţia că, prin practica curţii de a se sesiza din oficiu[5], se produce un efect nedorit, pentru că, prin sesizarea din oficiu, se ajunge la eludarea regulii care prevede că deficienţele în materie electorală nu pot fi sesizate oricând, ci doar într-un termen scurt, pentru ca derularea procesului electoral să nu fie împiedicată[6]. Deoarece sesizarea din oficiu a curţii este posibilă oricând, este posibil ca sesizările tardive să fie luate, indirect, în considerare, deşi ele ar fi cazul să fie respinse pe acest motiv, al tardivităţii. Astfel este eludată regula care prevede că încălcările de lege în materie electorală pot fi invocate numai într-un anumit termen, care este necesar să fie scurt.

La noi, legea nu prevede dreptul CCR de a se sesiza din oficiu pentru anularea alegerilor. De aceea, în hotărârea nr. 32/2004 de anulare a alegerilor, CCR nu a invocat o prevedere legală, pentru a justifica sesizarea sa din oficiu pentru a anula alegerile, ci a invocat doar propria jurisprudenţă, o hotărâre mai veche – adică propria voinţă. Este de menţionat că, potrivit legii de funcţionare a CCR (Legea 47/1992), CCR se poate sesiza din oficiu doar asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei. De asemenea, la noi nu este reglementată prin lege nici procedura anulării alegerilor de către CCR. Mai mult, CCR s-a sesizat din oficiu şi a anulat alegerile după ce au expirat toate termenele prevăzute de lege, în care persoanele nemulţumite puteau depune contestaţii. Deci sub toate aceste aspecte sunt încălcate standardele democratice prezentate în raportul Comisiei.

2. Potrivit raportului Comisiei, în cazul în care urmează ca o curte, inclusiv o curte constituţională, să se pronunţe cu privire la anularea unor alegeri, procedura din faţa curţii este necesar să garanteze respectarea următoarelor drepturi[7]:

a) Dreptul la audiere echitabilă, publică şi transparentă cu privire la problema ce este necesar să fie soluţionată de curte, audiere la care să participe toate părţile (şi partea care cere/susţine anularea alegerilor, şi partea care se opune anulării alegerilor).

La noi un astfel de drept nu este garantat, nici în caz de anulare a alegerilor şi nici în caz de excludere a unui candidat din cursa electorală.

b) Dreptul de a prezenta probe în susţinerea plângerii (în prima instanţă) după depunerea acesteia (insistăm asupra termenului „probe” folosit de Comisie. Comisia se referă explicit la probe, nu la simple informaţii).

La noi, un astfel de drept nu este garantat nici în caz de anulare a alegerilor şi nici în caz de excludere a unui candidat din cursa electorală. Decizia CCR de anulare a alegerilor nu s-a luat pe bază de probe, ci pe baza unor informaţii furnizate de serviciile de informaţii. Pe lângă aceste informaţii, nu au fost oferite şi probe, deşi Comisia a precizat că informaţiile provenite de la serviciile de informaţii sunt doar informaţii contextuale, iar decizia unei curţi de anulare a alegerilor este necesar să facă referire la probe.[8]

c) Dreptul de a contesta decizia de primă instanţă a curţii la o instanţă judecătorească. La noi, un astfel de drept nu este garantat, nici în caz de anulare a alegerilor şi nici în caz de excludere a unui candidat din cursa electorală de către CCR. Hotărârea CCR este inatacabilă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac. Instanţele de judecată, sesizate cu plângeri/contestaţii împotriva hotărârii CCR au stabilit că o hotărâre CCR în materie electorală nu poate fi atacată în instanţă. Or, potrivit standardelor democratice amintite de Comisie în raportul urgent, hotărârea oricărui decident în materie electorală, chiar şi dacă decidentul este o curte constituţională, este necesar să poată fi contestată la o instanţă judecătorească.

Se poate lesne constata că, la noi, sub toate aceste aspecte privind respectarea drepturilor procesuale în cadrul procedurii de anulare a alegerilor, sunt încălcate standardele democratice prezentate în raportul Comisiei.

**********

Ce se poate face, urgent sau nu, după acest raport urgent al Comisiei? Două chestiuni ar fi de făcut, dar ambele sunt la fel de improbabile, pe cât de sigur e că trăim pe o corabie care navighează fără cârmă:

1. CCR să revină asupra hotărârii de anulare a alegerilor, pe motiv că din actul nou apărut (în speţă, raportul urgent din 27 ianuarie 2025), act care nu exista la data adoptării hotărârii CCR de anulare a alegerilor din 6 decembrie 2024, rezultă că anularea alegerilor s-a făcut cu încălcarea mai multor standarde democratice. La par. 9 din raportul Comisiei se menţionează că CCR deja şi-a revizuit, la 6 decembrie 2024, o hotărâre anterioară, din 2 decembrie 2024. Deoarece revizuirea este o cale de îndreptare a hotărârilor definitive greşite ale CCR care este deja utilizată de CCR[9], ea ar putea fi utilizată şi pentru revizuirea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile.

2. Parlamentul să modifice de urgenţă legislaţia electorală şi cea privind CCR, pentru a se conforma standardelor democratice prezentate în raportul urgent al Comisiei din 25 ianuarie 2025.

Dacă acestea două, care ar fi de făcut, nu pot fi făcute, mai rămâne doar de reflectat asupra următoarei afirmaţii, care nu se află în raportul urgent al Comisiei: „The answer, my friend, is blowing in the wind…….” („Răspunsul, prietene, e suflare în vânt”)

Note:

[1] Par. 6: „It is not for the Venice Commission to go into the facts of the case, or into the examination of the decision by the Romanian Constitutional Court. The question put to the Venice Commission by the Parliamentary Assembly is of a general nature, and it refers to an analysis of general comparative constitutional law and European and international standards.”

[2] Par. 21: „(…) The attribution of the right to cancel elections to the constitutional court is thus in line with – although not required by – European and international standards and with the legislation in many States (….)”

[3] Par. 26: „International standards do not impose nor prohibit in principle ex officio decisions of constitutional courts”

[4] Par. 27: „If constitutional courts were given the right to act ex officio and to annul elections on their own initiative – this would be an enormous power for which it would be reasonable to demand a clear legal basis. In the view of the Venice Commission, the power of constitutional courts to invalidate elections ex officio – if any – should be limited to exceptional circumstances and clearly regulated, in order to preserve voters’ confidence in the legitimacy of elections.”

[5] În limbajul comun, mai este folosit şi termenul de „autosesizare”.

[6] Par. 26: „Moreover, an extensive ex officio competence of the constitutional court could put in question the value of (mostly rather short and strict) time limits for complaints if the instance reviewing the election was free to act ex officio after the time limit has expired.”

[7] Par. 30: „… the Venice Commission concluded the following in relation to procedural rights in electoral disputes:

47. in terms of procedural rights, the applicants’ right to a hearing involving both parties must be protected. More specifically, the following rights must be guaranteed:

a.  The right to present evidence in support of the complaint [appeal at first instance] after it is filed;

The right to a fair, public, and transparent hearing on the complaint;

The right to appeal the decision on the complaint to a court of law.

The hearing must be public, as the transparency of electoral dispute procedures is very important to ensure trust in the electoral process. Decisions must be well-reasoned and made public.

In the view of the Venice Commission, such procedural requirements (Par. 30) also apply to ex officio decisions that lead to the annulment of the election.”

[8] Par. 59: „In the opinion of the Venice Commission, such decisions should precisely indicate the violations and the evidence, and they must not be based solely on classified intelligence (which may only be used as contextual information), as this would not guarantee the necessary transparency and verifiability.”

[9] Par. 9: „Another specific feature of the Romanian case is that the Constitutional Court’s decision of 6 December 2024 was a revision of its own decision of 2 December 2024 in which it had confirmed the general validity of the elections. This new decision of the Constitutional Court was justified on the basis of new information”

Citiți și:
Se confirmă lovitura de stat! – A sosit Raportul Comisiei de la Veneția: Anularea alegerilor prezidențiale din România „nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate” – Document
Judecătorii CCR, judecați de Curtea Penală Internațională, în dosarul anulării alegerilor prezidențiale

 

yogaesoteric
7 februarie 2025