Este editarea genetică noua denumire a eugeniei? Intră în joc Bill Gates

Un articol incisiv, bazat pe o cercetare minuțioasă, redactat de F. William Engdahl, publicat pentru prima dată la 24 iunie 2018, cu un an și jumătate înainte de asaltul crizei covid

**********

O nouă tehnologie importantă cunoscută sub numele de editare genetică a atras atenția în ultimele luni. Susținătorii acesteia afirmă că va revoluționa totul, de la producția agricolă până la tratamentul bolilor. Nimeni altul decât Bill Gates tocmai a apărut într-un articol din revista americană de politică externă Foreign Affairs, în care laudă promisiunea editării genice. Cu toate acestea, o investigație mai atentă sugerează că nu totul este atât de ideal în ceea ce privește editarea genetică. Noi studii de specialitate sugerează că ar putea cauza cancer. Întrebarea este dacă această tehnologie, care este foarte controversată, este nimic mai mult decât o modalitate invizibilă de a introduce manipularea genetică de tip OMG prin intermediul unei alte tehnici.

Revista de știință Nature Studies a publicat două studii care sugerează că tehnicile de editare genetică pot slăbi capacitatea unei persoane de a lupta împotriva tumorilor și „ar putea genera cancer, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la siguranța terapiilor genetice bazate pe CRISPR”. Studiile au fost realizate de Institutul Karolinska din Suedia și de firma farmaceutică Novartis. Celulele ale căror genomuri sunt editate cu succes prin CRISPR-Cas9 au potențialul de a genera tumori în interiorul unui pacient, au constatat studiile. Aceasta ar putea face ca unele celule modificate prin CRISPR să devină bombe cu ceas potrivit cercetătorilor de la Institutul Karolinska și unui studiu separat, realizat de către Novartis.

Directorul executiv al CRISPR Therapeutics, Sam Kulkarni, a recunoscut că rezultatele sunt „plauzibile”. La care acesta a adăugat cum că „este ceva la care este necesar să fim atenți, mai ales pe măsură ce CRISPR se extinde la mai multe boli”.

Având în vedere miza, acesta este un răspuns deosebit de nonșalant.

Genele au scăpat din lampă

Problema cu editarea genetică prin tăierea și modificarea ADN-ul unei plante, al unui animal sau, eventual al unei ființe umane, este aceea că nu este nici pe departe suficient de matură și cu atât mai puțin complet testată sau dovedită ca fiind sigură, așa cum sugerează cele două noi studii. CRISPR, de departe cea mai citată tehnologie de editare genetică, a fost dezvoltată abia în anul 2013. În anul 2015, în cadrul unei conferințe TED de la Londra, geneticiana Jennifer Doudna a prezentat ceea ce este cunoscut sub denumirea CRISPR-Cas9, acronim pentru Clustered regularly-interspaced short palindromic repeats (Repetiții palindromice scurte și regulat-interspațiale grupate). Este o platformă de editare genetică care utilizează o proteină de origine bacteriană, Cas9, care se presupune că permite inginerilor geneticieni să țintească și să frângă, pentru prima dată, dublul fir de ADN într-un loc precis dintr-un anumit genom.

Tehnica are, de asemenea, probleme semnificative. S-a demonstrat în repetate rânduri că doar o minoritate restrânsă de celule manipulate prin CRISPR, de obicei printr-un virus, își modifică efectiv genomul așa cum se dorește.

În China, oamenii de știință au folosit embrioni umani, oferiți de către donatori de embrioni care nu ar fi putut duce sarcina până la capăt, pentru a edita o anumită genă. Rezultatele au fost un eșec lamentabil, deoarece celulele testate nu au reușit să conțină materialul genetic dorit, a declarat cercetătorul principal Jungiu Huang pentru Nature.

„De aceea ne-am oprit. Încă mai credem că este prea imatur.”

O formă mai nouă de editare genetică, cunoscută sub numele de gene drive, are un potențial alarmant de a deveni un monstru Frankenstein.

Editarea genetică gene drive, care este puternic finanțată de către DARPA a Pentagonului, urmărește să forțeze o modificare genetică să se răspândească într-o întreagă populație, fie că este vorba de țânțari sau de oameni, în doar câteva generații.

Omul de știință care a sugerat pentru prima dată dezvoltarea tehnologiilor de editare genetică, biologul Kevin Esvelt, de la Harvard, a avertizat public că dezvoltarea editării genetice în combinație cu tehnologiile gene drive au un potențial alarmant de a conduce la dezastre. El remarcă frecvența cu care CRISPR greșește și probabilitatea apariției unor mutații protectoare, ceea ce face agresive chiar și gene drive-urile benigne. Acesta subliniază că:

„Doar câteva organisme modificate ar putea altera irevocabil un ecosistem.”

Simulările computerizate ale lui Esvelt au calculat că o genă modificată rezultată „se poate răspândi la 99% din populație în doar 10 generații și poate persista timp de peste 200 de generații”.

În ciuda acestor avertismente și probleme, Departamentul american al Agriculturii a aprobat editarea de gene, fără niciun test special, pentru utilizarea în culturile agricole. Departamentul Agriculturii a decis că plantele editate genetic sunt la fel ca plantele cu mutații naturale și, prin urmare, nu necesită reglementări speciale și nu ridică probleme speciale de siguranță, în ciuda tuturor indicațiilor contrare. Iar DARPA a Pentagonului cheltuiește milioane de dolari pentru a face cercetări în acest sens.

Intră în joc Bill Gates

Cel mai recent, fondatorul Microsoft, Bill Gates, un susținător tradițional al eugeniei, al controlului populației și al OMG-urilor, a susținut cu tărie editarea genetică. Într-un articol publicat în revista Foreign Affairs a Consiliului pentru Relații Externe din New York din mai/iunie 2018, Gates salută tehnologiile de editare genetică, în mod explicit CRISPR. În articol, Gates susține că CRISPR și alte tehnici de editare a genelor ar fi indicat să fie utilizate la nivel global pentru a satisface cererea tot mai mare de alimente și pentru a îmbunătăți prevenirea bolilor, în special a malariei.

„Ar fi o tragedie să ratăm această oportunitate”, a scris el.

De fapt, Fundația Bill și Melinda Gates, care, printre alte proiecte, lucrează pentru a răspândi plantele modificate genetic în agricultura africană și care este un acționar majoritar al Monsanto, în prezent Bayer AG, a finanțat proiecte de editare genetică timp de un deceniu.

Gates și fundația sa nu sunt deloc neutre în domeniul editării genetice și, cu siguranță, nici în ceea ce privește aplicațiile conexe foarte controversate ale gene drive. În decembrie 2016, la Cancun, Mexic, în cadrul Conferinței ONU privind biodiversitatea, peste 170 de ONG-uri din întreaga lume, printre care fundația germană Heinrich-Böll Stiftung, Friends of the Earth, La Via Campesina și altele, au solicitat un moratoriu asupra cercetării în domeniul gene drive.

Cu toate acestea, în cadrul ONU, pe site-ul lor dedicat, discuția online este dominată de ceva numit Ad Hoc Technical Expert Group on Synthetic Biology (AHTEG), un „grup de experți” aprobat de ONU în domeniul biologiei sintetice. AHTEG este finanțat indirect de Fundația Bill & Melinda Gates prin intermediul companiei de PR, Emerging Ag, care desfășoară o campanie intensă de lobby pro-gene drive în cadrul ONU. Emerging Ag a recrutat aproximativ 60 de cercetători în domeniul biologiei, inclusiv de la Bayer Crop Sciences, pentru a promova tehnologia de mare risc a gene drive. Aceștia pledează pentru nereglementarea la nivel american a editării genice și a gene drive, la fel ca Gates, și se opun cu fermitate oricărui moratoriu.

În articolul său din Foreign Affairs, Gates argumentează:

„Editarea genetică pentru a face culturile mai abundente și mai rezistente ar putea fi o soluție salvatoare de vieți pe scară largă. De un deceniu, Fundația Bill & Melinda Gates susține cercetarea privind utilizarea editării genetice în agricultură.”

La care adăuga, fără să prezinte nicio dovadă:

„Sunt motive să fim optimiști cu privire la faptul că producerea de gene drive în țânțarii care răspândesc malaria nu va dăuna prea mult, dacă nu chiar deloc, mediului înconjurător.”

În contextul în care Fundația Bill & Melinda Gates, USDA și DARPA sunt toate implicate în avansarea energică a editării genetice și, în special, a aplicațiilor extrem de riscante ale gene drive la specii precum țânțarii, este necesar să ne întrebăm dacă editarea genetică devine noul nume al eugeniei, având în vedere faptul că tehnologiile OMG au fost combătute atât de energic de către grupuri de cetățeni din întreaga lume.

Cercetarea științifică onestă este, desigur, legitimă și necesară. Dar experimentarea nereglementată cu tehnologii care ar putea distruge specii întregi nu este cu siguranță la fel cu plantarea unui soi hibrid de porumb.

Citiți și:
Scenarii infernale prezentate de Pentagon: războiul bazat pe biotehnologie (crearea de molime prin agenți patogeni modificați), internetul trupurilor și editarea genetică
Prof. dr. Vasile Astărăstoae: Editarea genomului – între panaceu, eugenie și transumanism (I)

 

yogaesoteric
29 martie 2024