Exerciţiile fizice şi bolile coronare
Ateroscleroza arterei coronare are origine multi-factorială, dintre care lipsa activităţii fizice şi supra-greutatea (care sunt strâns corelate) sunt factori foarte importanţi.
Un studiu comparativ realizat asupra unor comunităţi care aveau aceeaşi alimentaţie şi acelaşi mod de viaţă, pentru toţi membri, a arătat că cei care aveau obiceiuri preponderent sedentare au prezentat o incidenţă de 3-4 ori mai mare a bolilor coronare, comparativ cu oamenii predominant activi.
Studiile cercetătorului Framingham au arătat că activitatea fizică creşte HDL-ul (lipoproteinele de densitate mare), care au un important rol protector împotriva leziunilor aterosclerotice. S-a descoperit că nivelele de HDL sub 30 mg/l sau peste 60 mg/l sunt asociate cu un risc dublu al infarctului miocardic (atac de cord).
Odihnă sau mişcare?
Nu cu mulţi ani în urmă bolnavii de infarct miocardic erau sfătuiţi să se odihnească bine şi să aibă o viaţă oarecum resemnată din punct de vedere al activităţii fizice. Astăzi însă recomandările tind să fie opuse. O activitate fizică realizată în mod controlat este de preferat să fie recomandată pacienţilor care s-au refăcut după un infarct miocardic.
De exemplu, s-a constatat că participarea unor astfel de bolnavi la proba de maraton (care probabil reprezintă cea mai grea probă de rezistenţă) a dovedit uluitoarea capacitate potenţială de refacere rapidă a corpului în cazul solicitării fizice, însă numai dacă efortul fizic este efectuat sub o atentă supraveghere de specialitate.
Pe de altă parte, o exagerare nesupravegheată a efortului fizic, a alergatului, de către cei necumpătaţi a dus chiar la moarte fulgerătoare.
De aceea este importantă examinarea justă şi evaluarea exactă a contribuţiei pe care o are efortul fizic controlat asupra sănătăţii pacienţilor coronari. Prin faptul că induc nivele crescute de HDL, exerciţiile fizice dinamice pot contribui eficient la regresia leziunilor coronare.
De asemenea, controlul hipertensiunii şi stoparea completă a fumatului sunt alţi doi factori care contribuie la regresia leziunilor. Este important de reţinut faptul că până acum am luat în considerare numai tipul exerciţiului fizic dinamic, de amplitudine şi de durată suficiente. Într-adevăr, în timpul unui asemenea exerciţiu fizic pulsul trebuie să crească cel puţin cu 70% din maxim, în funcţie de vârstă şi sex (peste 120 pe minut la un bărbat de 55 de ani), pe o durată de cel puţin 30 minute, cel puţin 3 zile pe săptămână, de preferat în zile care nu sunt succesive, pentru a se obţine rezultate optime. Mersul pe jos mai vioi, alergatul, mersul pe bicicletă, înotul, sunt exemple de exerciţii fizice dinamice, adecvate acestei situaţii.
Practica Yoga
Însă nu doar exerciţiile fizice dinamice produc o îmbunătăţire considerabilă a acestei condiţii de boală. Pe parcursul unei perioade de 10 ani, un medic indian a examinat peste 5000 de persoane sănătoase de vârstă mijlocie, întrebându-i cum îi ajută exerciţiile fizice să îşi păstreze sănătatea. Mulţi dintre cei examinaţi au răspuns că în fiecare zi practică între 15 şi 30 de minute de exerciţii yoga.
Modificările hemodinamice şi metabolice asociate cu 45 de minute de exerciţii musculare dinamice diferă de 20 minute de practică yoga. Practica yoga aduce beneficii pentru sănătate prin alte mecanisme decât exerciţiile fizice dinamice. Creşterea activităţii adrenergice este un factor important, în special în declanşarea aritmiilor. Practica Yoga şi în special meditaţia, conduce la reducerea activităţii adrenergice, reducând astfel riscul problemelor coronare.
Astfel că, motivaţia şi atitudinea către un comportament sănătos, realizată prin abţinerea de la fumat, controlul aportului caloric, alergatul uşor, mersul pe bicicletă, practica posturilor corporale din Yoga(Asana), cultivarea unei atitudini mult mai relaxate, ce poate fi obţinută prin practicarea zilnică posturii de relaxare (Shavasana) şi a meditaţiei, pot fi de mare folos unei persoane care este conştientă de necesitatea unei modificări benefice de atitudine şi stil de viaţă. Toate acestea pot constitui mijloace simple şi naturale de promovare a unei stări de sănătate înfloritoare.
Citiţi şi:
Rolul exerciţiilor fizice în menţinerea stării de sănătate
Exerciţiile fizice şi tratamentul natural al diabetului