Facultățile de Istorie critică reducerea orelor de Istorie propusă în noile planuri – cadru. Reacție tranșantă a academicianului Ioan Bolovan: „Păi propuneți atunci și scoaterea limbii române de la liceu”

Facultatea de Istorie a Universității din București a criticat reducerea orelor de istorie în noile planuri-cadru și a avertizat că „vor avea un impact nefavorabil asupra formării civice a tinerilor și asupra dezvoltării gândirii critice”.

Redăm comunicatul instituției:

„Aceste modificări vor avea un impact nefavorabil asupra formării civice a tinerilor, asupra dezvoltării gândirii critice și consolidării unei societăți democratice responsabile. De asemenea, vor adânci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afectează societatea: abandonarea gândirii raționale, vulnerabilitatea în fața pseudo-științei, succesul teoriilor xenofobe și conspiraționiste.

(…)

O singură oră pe săptămână în clasele a IX-a și a X-a, așa cum prevede propunerea prezentată, este deja insuficientă pentru a asigura o pregătire adecvată în acest domeniu complex. Întreaga experiență și expertiză pe care o avem în domeniu ne arată că tinerii vor fi, în fapt, supuși riscului de a deveni analfabeți funcțional din perspectiva gândirii istorice, rămânând cu o perspectivă superficială și disfuncțională asupra trecutului. Orele de istorie din învățământul liceal au rolul de a consolida informațiile și competențele dobândite anterior, de a corela trecutul cu prezentul și viitorul, de a oferi fiecărei persoane instrumente de gândire care să-i permită să interpreteze rațional realitatea socială înconjurătoare. Este imposibil ca parcurgerea istoriei românilor și a istoriei universale să fie eficientă în numai doi ani de învățământ liceal, cu o singură oră de istorie pe săptămână, așa cum se prefigurează în proiectul planului-cadru prezentat de Ministerul Educației și Cercetării.

(…)

Gândirea și cunoașterea istorică fac parte din nucleul solid al educației umaniste europene de secole, sunt fundamentul concepției noastre despre lume, societate și cultură. Subminând importanța lor în formarea unui cetățean responsabil și informat, capabil să înțeleagă complexitatea societății contemporane, contribuim la destrămarea unui model cultural care ne face români, europeni, oameni moderni!

(…)

Limitarea serioasă a cunoștințelor și a educației istorice propusă în actualul proiect fragilizează tinerii cetățeni ai acestei țări, diminuându-le capacitatea de a distinge între adevăr și fals, limitându-le capacitatea de a participa în mod critic și informat la viața democratică. Într-o lume unde bombardamentul informațional este dublat de proliferarea falsurilor de tot felul, inclusiv a celor care privesc trecutul, studiul istoriei este esențial pentru dezvoltarea discernământului critic, a capacității de analiză a informațiilor și a înțelegerii perspectivelor socio-culturale multiple.

(…)

Istoria ne învață despre trecutul comunității din care facem parte și este o componentă esențială în formarea identității naționale. Acest rol este extrem de important, deoarece fiecare persoană și grup uman are nevoie de «ancore identitare» care să-l ajute să se orienteze într-o lume din ce în ce mai complexă; pe de altă parte, excesele în definirea identitară au alimentat de-a lungul timpului destule derapaje, fenomene de xenofobie și chiar conflicte politice și/sau militare. Prin planul-cadru propus, educația națională îi abandonează pe tineri, expunându-i fără instrumente de analiză și evaluare în fața discursurilor identitare ireale, xenofobe, rasiste, bazate pe falsuri și irațional.

(…)

Analizând proiectul planurilor-cadru prezentate de Ministerul Educației considerăm că acestea nu răspund necesităților și transformărilor cu care ne confruntăm, puse în evidență de fenomenele sociale și culturale actuale. Din cele enumerate mai sus putem înțelege ce rol nou și indispensabil joacă, în societatea de astăzi, cunoașterea istorică: aceasta participă la educarea oamenilor pentru a distinge între realitatea faptelor și ficțiune, între adevăr și fals, între valorile și modelele politice și civice constructive, participative și umaniste și ideologiile sau regimurile politice violente, liberticide și genocidare. Fenomenul fake-news este una din marile probleme ale lumii contemporane. Abundența informațională și goana după senzațional a multor mijloace mass-media face ca știrile neverificate, unele produse cu intenție, altele cauzate doar de neînțelegeri și comoditate intelectuală, să inunde spațiul public și să genereze numeroase confuzii în societate. Prin sporirea capacității de a distinge adevărul de fals, prin cultivarea multiperspectivității și a respectului pentru diversitate, prin educarea simțului complexității și a sensibilității pentru dimensiunea temporală, cat și prin dezvoltarea sentimentelor de solidaritate socială, cunoașterea istorică este un element ce ridică nivelul de competență civică și contribuie la consolidarea societății democratice”, se arată în comunicat.

La rândul său, Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a făcut apel la solidaritate către profesorii de specialitate, inspectorii școlari, cercetătorii și muzeografii din țară: „O Românie educată nu poate exista fără învățarea disciplinei Istorie în fiecare an de studiu”, afirmă reprezentanții instituției.

„Istoria reprezintă atât una dintre garanțiile formării personale a viitorilor cetățeni ai acestei țări, cât și un element fundamental al identității naționale. O Românie educată nu poate exista fără învățarea disciplinei Istorie în fiecare an de studiu și în cadrul fiecărei specializări sau profil, iar istoriile ca experiențe dureroase, din care este necesar să tragem învățăminte, nu pot fi înțelese și aprofundate fără o încadrare în contextul mai larg pe care îl constituie Istoria”, scrie Facultatea pe rețeaua de comunicare virtuală.

„Facem apel la facultățile de profil din țară, la inspectoratele de specialitate, la toți profesorii, cercetătorii, muzeografii, arhiviștii și absolvenții de Istorie la solidaritate și la acțiunea comună pentru un memoriu pe care să-l prezentăm Ministerului Educației”, continuă mesajul facultății.

Și Facultatea de Istorie a Universității din București (FI-UB) a atras atenția că este imposibil ca istoria românilor și cea universală să fie parcurse în doar doi ani, cu o singură oră de istorie pe săptămână. Instituția din Capitală a făcut publică duminică, 2 februarie, o analiză pe noile planuri-cadru propuse în dezbatere, potrivit căreia „elevii vor risca să devină analfabeți funcțional din punct de vedere istoric”.

De la Cluj a venit doar o reacție notabilă, a profesorului Ioan Bolovan, directorul Institutului de Istorie George Barițiu, membru corespondent al Academiei Române.

„Oare cei care lucrează la Centrul de politici educaționale de pe lângă Ministerul Educației de pe ce planetă au venit? Cine sunt acești experți care propun scoaterea istoriei și a geografiei din trunchiul comun? Cine-i plătește? Statul român din banii noștri? Sau alte state/entități? Păi propuneți atunci și scoaterea limbii române de la liceu. Acest Centru care lucrează se pare de ani buni pentru a arunca și mai mult în derizoriu învățământul românesc este o mare ciudățenie!!!! Dar nu mă mai miră nimic…….”, a transmis Ioan Bolovan, profesor de istorie modernă la Facultatea de Istorie a UBB.

„E clar ca nu sunt plătiți din Europa «experții» de la Centrul de politici educaționale de pe lângă Ministerul Educației! Cum spuneam în comentariul anterior, de pe altă planetă sau continent primesc solda/directiva!!!!!”, a mai subliniat acesta.

Citiți și:
Ioan Aurel Pop: Introducerea abuzivă în școală a unor noi materii se face, de regulă, în detrimentul orelor de română, istorie, geografie etc., ceea ce conduce la degradarea existenței noastre ca persoane și ca popor
Mihai Tîrnoveanu: Eu nu incit la ură, ci la adevăr. Incit împotriva lui 2+2 = 5, revoluția neobolșevică a corectitudinii politice

yogaesoteric
13 februarie 2025