KARMA YOGA: yoga instantanee a vieţii cotidiene (I)

Textul integral al lucrării KARMA YOGA: yoga instantanee a vieţii cotidiene, de profesor de yoga Gregorian Bivolaru

Motto: „Realizează cât mai detaşat
tot ceea ce este necesar să fie făcut, indiferent ce ar fi
şi nu urmări niciodată însuşirea fructelor acţiunilor tale.”
(Bhagavad Gita)

Karma Yoga este una dintre cele patru mari ramuri Yoga aşa-zis clasice ale Orientului. Cu toate că mulţi cercetători ai gândirii hinduse o consideră, uneori, ca fiind mai puţin veche decât Jnana Yoga şi Raja Yoga, ea reprezintă totuşi un punct de plecare şi o parte esenţială a învăţăturilor cuprinse în Bhagavad Gita, acest aspect conferindu-i o garanţie suficientă de autenticitate.

Ca de altfel toate celelalte forme de yoga, şi Karma Yoga la rândul său are drept țel esenţial şi final, dacă nu unic, uşurarea şi accelerarea evoluţiei spirituale a celui care o practică cu consecvenţă. Ea se diferenţiază însă de celelalte forme de yoga în sensul că, încă de la început, poate fi practicată mai mereu, toată ziua, fiind aplicabilă în toate activităţile specifice omului, în timp ce Bhakti Yoga, la imensa majoritate a oamenilor, nu poate fi abordată decât la un stadiu foarte avansat de practică, iar Jnana Yoga şi Raja Yoga (împreună cu varianta sa de bază, Hatha Yoga) nu pot fi practicate decât într-o anumită perioadă a zilei, un anumit interval de timp. Din această cauză putem vedea în Karma Yoga, pe drept cuvânt, o formă instantanee de yoga a vieţii de zi cu zi.

Definirea sistemului Karma Yoga

Tradiţia ne pune la dispoziţie, cu privire la Karma Yoga, diferite definiţii. Totuşi, cea mai curentă şi, în acelaşi timp, şi una dintre cele mai bune definiri, cu toate că aceasta este departe de a fi completă, este: yoga fuziunii cât mai profunde şi depline cu Dumnezeu prin orice acţiune dezinteresată.

Karma Yoga porneşte, în demersul său, de la constatarea că, în fiecare clipă a existenţei noastre cotidiene, chiar şi atunci când ne simţim constrânşi să facem ceva sau altceva, noi rămânem totuşi liberi să alegem şi avem întreaga responsabilitate a opţiunilor noastre.

Recurgerea la orice disciplină spirituală (yoga sau oricare alte căi spirituale) implică admiterea faptului că omul dispune de un anumit liber-arbitru, atât în orientarea pe care o va da vieţii sale, cât şi în alegerea mijloacelor pe care le va folosi.

Întrebarea „esenţială” la care Karma Yoga ne ajută să răspundem este următoarea: Cum şi în funcţie de ce motive este bine să alegem între două sau mai multe posibilităţi care ni se oferă la un moment dat? De fapt, oricât de neaşteptat ar părea pentru occidentali, practicarea consecventă a sistemului Karma Yoga ne conferă o mai mare libertate.

Numeroşi înţelepţi contemporani, de la Sri Ramakrishna până la Sri Aurobindo, au subliniat că această formă de yoga, Karma Yoga, este foarte bine adaptată epocii noastre, fiind potrivită oricărei fiinţe umane, într-o măsură chiar mai mare decât Bhakti Yoga, care nu se potriveşte decât persoanelor cu înclinaţii accentuat religioase (acestea fiind astăzi din ce în ce mai puţine). Karma Yoga se potriveşte tuturor fiinţelor umane mult mai bine și decât Raja Yoga, care necesită un efort intelectual ce depăşeşte facultăţile omului obişnuit.

Karma Yoga este, de asemenea, mult mai uşor accesibilă decât Jnana Yoga, care necesită o putere considerabilă de concentrare şi interiorizare, toate aceste calităţi întâlnindu-se din ce în ce mai rar la omul modern. La toate cele arătate, putem să mai adăugăm și că ea se potriveşte, cât se poate de bine, occidentalilor întotdeauna nerăbdători să acţioneze şi mai mereu sceptici asupra valorii orientărilor majorităţii disciplinelor spirituale, care te îndepărtează de viaţa practică, într-o lume atât de materialistă. De altfel, este necesar să subliniem că această formă de yoga nu exclude în niciun fel practica simultană a uneia sau a mai multora dintre celelalte forme de yoga, practica acesteia neputând decât să le crească eficacitatea altor forme de yoga, această asociere nefiind însă niciodată obligatorie, deoarece, atunci când este practicată singură, Karma Yoga este suficientă prin sine însăşi.

Karma Yoga mai are un mare avantaj pe care celelalte forme de yoga nu îl au. În timp ce Bhakti Yoga, Raja Yoga, Tantra Yoga, Hatha Yoga şi chiar Jnana Yoga, practicate greşit, dincolo de anumite exerciţii preliminare, prezintă grave pericole fizice, psihice şi mentale, dacă sunt practicate fără supraveghere şi îndrumare atentă şi constantă a unui ghid spiritual competent, practic, din punct de vedere psihic şi spiritual, Karma Yoga nu comportă niciodată vreun pericol pentru cel care o practică, chiar bazându-se doar pe unele învăţături scrise.

Swami Vivekananda scrie: „Există, pe calea lui Bhakti Yoga, mari pericole, ca de exemplu: sufletul receptiv ajunge să aprecieze unele emoţii pasagere drept adevărate revelări ale lui Dumnezeu şi consideră banale aspiraţii pasagere drept adevărate aspiraţii spirituale” (Yoga practică).

Referitor la Raja Yoga, tot Vivekananda scrie, subliniind în prefaţa cărţii sale, cu privire la această formă de yoga: „În afară de foarte puţine excepţii, nu putem totuşi să învăţăm Raja Yoga fără pericole, decât sub directa îndrumare a unui ghid spiritual.”

Sri Ramakrishna scrie: „Jnana yoghinul spune: «Eu sunt El» dar, atâta timp cât noi confundăm Sinele nemuritor cu trupul nostru, acest egotism este nefast. El nu ne ajută deloc să progresăm ci, dimpotrivă, ne conduce spre ruină” (Învăţăturile lui Ramakrishna).

Swami Brahmananda, care îi încuraja pe discipolii săi deja lăuntric purificaţi, să practice anumite asana-e şi unele tehnici de pranayama, le spunea mai târziu: „Cât despre practicile Hatha Yoga, evitaţi-le dacă nu vreţi să suportaţi consecinţe penibile. Hatha Yoga este o cale foarte periculoasă atunci când este practicată în necunoaştere de cauză, fără îndrumarea unui ghid spiritual competent” (Disciplinele spirituale).

Mai adăugăm că, şi în cazul unui stadiu avansat, Karma Yoga nu necesită în sine, pentru a fi practicată, ajutorul niciunei discipline fizice şi nici a vreunui regim alimentar special, deşi este evident că şi karma-yoghinul este necesar să facă tot posibilul pentru a rămâne sănătos. În final, mai putem adăuga că sistemul Karma Yoga nu este aproape deloc legat de nicio concepţie metafizică sau religioasă.

Ţelul principal în Karma Yoga

Swami Vivekananda descrie astfel idealul urmărit în Karma Yoga: „Omul ideal este acela care, în mijlocul celei mai profunde tăceri şi a celei mai mari singurătăţi găseşte activitatea cea mai intensă, tot el reuşind ca în mijlocul activităţii celei mai intense să găsească liniştea şi singurătatea deşertului.” Tot Vivekananda consideră util să sublinieze: „Karma-yoghinul nu are nevoie să creadă în nicio doctrină, oricare ar fi ea. El poate nici să nu creadă în Dumnezeu, poate nici să nu se întrebe ce este de fapt sufletul său şi poate să nici nu fie tentat de nicio speculaţie de ordin metafizic” (Yoga practică).

Cu toate acestea, deoarece marii ghizi spirituali ai Orientului, ale căror învăţături ne-au parvenit, sunt toţi profund religioşi, nu este surprinzător faptul că ei interpretează Karma Yoga din această perspectivă. Astfel, Sri Ramakrishna spunea: „Karma Yoga este comuniunea spontană cu Dumnezeu prin acţiune”, interpretând-o atât în sistemul Bhakti Yoga (revelarea Supremului Dumnezeu prin iubire), cât şi în sensul sistemului Jnana Yoga (urmărirea conştientizării Absolutului Dumnezeiesc). El precizează: „Ţelul esenţial în Karma Yoga este acelaşi ca şi în cazul celorlalte forme de yoga: realizarea Supremului Etern sau a Dumnezeirii impersonale.”

La fel, Sri Aurobindo scrie: „Activitatea detaşată, cel mai adesea, nu este decât instrumentul necesar pentru inefabila unire cu Stăpânul Creaţiei.” „A realiza activităţile într-o intimă fuziune şi într-o comuniune profundă cu dumnezeiescul din noi, în armonie profundă cu universalul din jurul nostru şi cu transcendentul de dincolo de noi, a nu ne lăsa limitaţi de mentalul uman, adesea închistat şi separator, a nu fi sclavul imperativelor sale ignorante sau aberante şi a sugestiilor sale înguste, aceasta este Karma Yoga” (Yoga integrală practică).

Eficacitatea sistemului Karma Yoga

Oricare ar fi modul prin care ne reprezentăm ţelul spiritual, acesta va fi atins printr-o formă sau alta de yoga; oricare ar fi forma pe care o îmbracă comuniunea cu Dumnezeu, atingerea nivelului de conştiinţă al Absolutului, priza conştiinţei asupra Adevărului Ultim sau chiar o mai mare libertate în viaţă, toate aceste ţeluri pe care hindusul le indică prin termenul fundamental de „Eliberare” (moksha), Karma Yoga, la rândul său, conduce la aceleaşi realizări la fel de bine ca oricare altă formă de yoga şi, deseori, chiar foarte uşor. Referitor la această formă de yoga, Swami Sivananda spune: „Mulţi cred că sistemul Karma Yoga este un tip inferior de yoga. Aceasta este o mare eroare.”

Rabindranath Tagore a scris despre Karma Yoga: „Mulţi dintre compatrioţii noştri îşi imaginează în mod greşit că acţiunea este contrară libertăţii” sau „Nu vom obţine niciodată vreun rezultat considerabil dacă vom urmări să atingem infinitul doar în afara domeniului acţiunii.” El mai adaugă: „Dacă declarăm că dorim să-L realizăm pe Brahman (Supremul Dumnezeu) numai prin introspecţie, lăsându-L, în restul timpului, în afara activităţii noastre exterioare, susţinând că vrem să beneficiem de prezenţa Sa doar prin iubirea din inima noastră, fără a-L mai adora altfel, prin alte modalităţi exterioare, sau dacă vom considera că numai contrariul este adevărat, ne îngreunăm activitatea în lungul nostru drum spre Adevăr şi ne vom îndrepta probabil spre un eşec lamentabil.” (Sadhana).

Sri Ramakrishna spunea: „Dacă este realizată fără ataşament, acţiunea sau activitatea devine o cale uşoară de atingere a țelului real al vieţii, care este Dumnezeu.”

Swami Vivekananda spunea: „Prin simpla activitate detaşată, omul poate ajunge lesne acolo unde Buddha a ajuns numai prin meditaţie, iar Iisus Hristos prin dragoste şi rugăciune” (Yoga practică). Chiar dacă această formulare poate să-i şocheze pe unii creştini, ea arată totuşi că, pentru Swami Vivekananda, Karma Yoga este la fel de eficientă ca Raja Yoga sau Bhakti Yoga practicate la cea mai înaltă treaptă.

Ma Ananda Moyi afirmă că: „Acela care practică perseverent Karma Yoga îl va realiza destul de repede pe Brahman (Supremul) ca fiind Conştiinţă Absolută şi va primi de asemenea graţia Mamei Dumnezeiești” (Învăţăturile lui Ma Ananda Moyi). Pentru cel care studiază cu atenţie spiritualitatea hindusă, apare evident că acestea sunt ţeluri obiective care se propun spre realizare atât în Jnana Yoga, cât şi în Bhakti Yoga.

Swami Ramadas, care a atins eliberarea numai pe calea lui Bhakti Yoga, constată ulterior că: „Fără să ne încetăm deloc activitatea, acţionând însă complet detaşat, putem să atingem cu uşurinţă starea supremă de beatitudine şi eliberare” (Scrisori).

Swami Brahmananda, „fiul spiritual” al lui Sri Ramakrishna, le spunea discipolilor săi: „Putem să atingem Cunoaşterea Supremă chiar şi numai prin angrenarea perseverentă în felurite activităţi consacrate lui Dumnezeu” (Disciplinele monahice).

Marele înţelept Ramana Maharishi, intransigentul jnana-yoghin, spune: „Acţiunea fără dorinţă, cât mai detaşată de fructele ei, este net superioară Cunoaşterii îmbinate cu practica” (Învăţăturile lui Ramana Maharishi). Tot el constată cu simplitate că: „Starea în care realizarea acţiunii este detaşată de dorinţe este calea ce conduce cu uşurinţă la Eliberare.”

Din cele arătate până aici rezultă că, dacă este realizată în spiritul specific Karma Yoga, orice acţiune, oricât de insignifiantă ar fi, ne poate ajuta să facem cu uşurinţă un pas înainte pe calea Eliberării.

(va urma)

Citiți și:
Şapte motive pentru ca să practicaţi KARMA YOGA
Călugării fac karma yoga? O comparaţie între karma yoga şi munca pentru obşte a călugărilor ortodocşi

 

yogaesoteric
9 ianuarie 2024

 

Also available in: English