Franța lui Macron – complice a regimului hibrid românesc

Există două Franțe: cea despre care generalul de Gaulle avea o anumită idee – demnă, purtătoare de valori universale, eliberatoare a oamenilor și a popoarelor. Ea este patria drepturilor omului, apărătoare a libertății de exprimare, întotdeauna gata să ofere azil celor persecutați pentru ideile lor, de oriunde ar veni.

Și apoi există „Franța-prăvălie”. O întreprindere în stare deplorabilă, achiziționată de un bancher de afaceri care o vinde la bucată, împărțind produsul vânzării cu câțiva răpitori ai castei pe care o servește, plănuind poate următoarea sa achiziție: Europa? Nici vorbă de demnitate în această Franță a domnului Macron: ea practică și promovează cenzura, persecută oameni pentru cuvinte și idei.

Această Franță sapă procesele democratice ale vecinilor săi europeni pentru a servi planurile domnului Macron.

Această Franță a sprijinit și a participat la lovitura de stat judiciară care a doborât tânăra democrație românească. Desigur, nu toată vina cade asupra Parisului, care nu este decât unul dintre complicii europeni ai regimului hibrid¹ aflat în prezent la putere în România – voi reveni asupra fiecăruia dintre acești actori separat.

Și iată că Domnul Macron lansează o nouă ofensivă, agitându-se pentru ca mecanismele europene de cenzură să protejeze (să interfereze) în timpul alegerilor. Cele în curs, ungare, dar și, în mod firesc, cele care vor urma în toată Europa.

Văzând isprăvile domnului Macron în România, nu poți decât să speri că va părăsi puterea înainte de a distruge alte democrații europene.

Rolul Franței în lovitura de stat judiciară românească

Textul care urmează este extras din contribuția mea la raportul privind interferențele Uniunii Europene în alegerile statelor membre, publicat de Mathias Corvinus Collegium.

Implicarea politică franceză în alegerile românești a devenit explicită pe 6 decembrie 2024, cu câteva ore înainte de anularea alegerilor de către Curtea Constituțională română. În acea zi, președintele Emmanuel Macron a purtat un apel video cu candidata la președinție Elena Lasconi, al cărei partid, USR (Uniunea Salvați România), este afiliat grupului Renew Europe. În cadrul acestui dialog, Macron și-a exprimat sprijinul politic legând totodată în mod explicit situația de securitate a României de rezultatul alegerilor. A declarat că desfășurarea militară franceză în România nu reprezintă „un cec în alb” și a avertizat că alegerea unui candidat „ambiguu față de Rusia” ar schimba „total politica de securitate a Europei”.

Semnificația era fără echivoc: sprijinul militar francez era prezentat nu ca un angajament necondiționat față de România, aliată în NATO, ci ca fiind condiționat de rezultatul unor alegeri care țin de politica internă a unui alt stat membru al UE.

Acest tipar s-a repetat cu ocazia celei de-a a doua runde de alegeri prezidențiale, în 2025. Pe 7 mai 2025, Renew Europe a susținut oficial candidatura lui Nicușor Dan (în urma unei secvențe de „trădare” în care USR își retrăsese sprijinul față de Elena Lasconi). Puțin după, Valérie Hayer – președinta grupului Renew Europe și apropiată aliată politică a președintelui Macron – a declarat public că intenționează să „facă totul pe teren” pentru a asigura înfrângerea lui George Simion și victoria lui Dan în turul al doilea din 18 mai. Vorbind la France Info, Hayer a anunțat o „campanie activă” menită să mobilizeze alegătorii români, inclusiv diaspora românească din Franța și din alte țări ale UE.²

Pe 16 mai 2025, cu două zile înainte de turul al doilea, președintele Macron și-a exprimat din nou public sprijinul față de candidatul său în cadrul unui apel video, reluând îndeaproape schema din decembrie 2024.

Privite în ansamblu, aceste acțiuni constituie o campanie transnațională directă desfășurată de lideri politici și structuri de partid dintr-un stat membru al UE, orientată în mod explicit spre influențarea rezultatului alegerilor naționale ale unui alt stat membru.

Raportul VIGINUM și consolidarea narațiunii

Pe 5 februarie 2025, Serviciul de vigilență și protecție împotriva interferențelor digitale străine (VIGINUM), aflat sub autoritatea Ministerului Europei și Afacerilor Externe și a Secretariatului General al Apărării și Securității Naționale (SGDSN), a publicat un raport privind presupusele manipulări ale informației în primul tur al alegerilor prezidențiale române din 2024.

Deși frecvent prezentat ca dovadă a interferenței ruse, raportul recunoaște explicit că sponsorul campaniei pro-Georgescu „rămâne necunoscut” și că implicarea unui stat străin este doar „sugerată de autoritățile române”, fără a fi stabilită. Nu este furnizată nicio atribuire independentă.

Raportul se bazează în principal pe surse românești deja publicate: documente ale serviciilor de informații parțial declasificate (care nu aduc dovezi), analize produse de un ONG problematic, Expert Forum (legat de lobby-ul petrolier și de diplomația americană din era Biden prin intermediul obișnuitelor fundații), și investigații publicate de media românești. Contribuția originală a VIGINUM se limitează la cartografierea unor legături tehnice între o agenție de marketing, un grup media polonez și o societate ucraineană de marketing digital. Aceste legături duc la un antreprenor ucrainean care și-a exprimat public sprijinul pentru Ucraina împotriva Rusiei – un element care slăbește, mai degrabă decât susține, teza rusă.

Mai semnificativ, VIGINUM omite să menționeze concluziile unor investigații care demonstrează cum campania „echilibru și verticalitate” – invocată de autoritățile române ca dovadă de manipulare – a fost finanțată intern de Partidul Național Liberal român prin intermediul unei firme private de marketing, Kensington SRL. Această omisiune șterge un element-cheie care indică spre o competiție politică internă, mai degrabă decât spre o interferență străină.

În pofida acestor limite, documentul a devenit rapid un punct de referință în discursul politic european. Oficiali români și străini l-au citat ca pe o confirmare a interferenței ruse, adesea fără a recunoaște absența atribuirii pe care raportul însuși o admite. Acoperirea mediatică a menționat în diverse ocazii numele acestui raport, bazându-se totodată pe surse instituționale românești ele însele deja citate în cuprinsul său, producând un efect de consolidare narativă circulară, fără a aduce elemente noi.

Poziționare diplomatică și proximitate instituțională

Alături de semnalele politice și de producția de narațiuni, angajamentul diplomatic francez a rămas neobișnuit de vizibil pe tot parcursul perioadei electorale și post-electorale.

Pe 5 februarie 2025 – chiar în ziua publicării raportului VIGINUM – a avut loc o întâlnire bilaterală între ministrul român al Afacerilor Externe și ministrul delegat francez pentru Afaceri Europene. Acoperirea mediatică română ulterioară a făcut referire la raportul francez citând totodată surse românești deja incluse în acesta, consolidând percepția unei validări externe.

Pe 5 martie 2025, ambasadorul Franței în România s-a deplasat la Curtea Constituțională română. Întâlnirea a fost prezentată oficial drept un gest de sprijin în pregătirea unui viitor congres al curților constituționale francofone. Calendarul este notabil: vizita a avut loc cu patru zile înainte ca Biroul Electoral Central să respingă candidatura lui Călin Georgescu pentru turul al doilea prezidențial și cu șase zile înainte de validarea respingerii de către Curtea Constituțională. Chiar dacă nicio legătură formală nu a fost stabilită între angajamentul diplomatic și procesul decizional judiciar, secvența ridică întrebări cu privire la distanța cuvenită între actorii diplomatici străini și deciziile judiciare naționale în plină dispută electorală.

Pe 18 mai 2025, directorul executiv al Telegram, Pavel Durov, a susținut public că șeful serviciilor de informații franceze solicitase interzicerea unor voci conservatoare în România înaintea alegerilor. Afirmația a fost rapid dezmințită de Ministerul francez al Europei și Afacerilor Externe și transmisă ca atare de Ambasada Franței în România. Deși neverificată, episodul ilustrează în ce măsură procesul electoral român ajunsese să fie implicat într-un discurs mai larg legat de politica externă și de serviciile de informații.

Poziționarea diplomatică franceză a continuat după alegeri. În iulie 2025, ambasadorul Franței a reafirmat într-un interviu public acordat secției române a Radio France Internationale că interferența rusă în România fusese demonstrată de raportul VIGINUM și atribuită de președintele român Rusiei. Două minciuni.³

Autor: Stéphane Luçon

Note:

1. The Economist a retrogradat România la rangul de „regim hibrid” în Indicele Democrației 2024, în principal ca urmare a anulării alegerilor prezidențiale fără temei valabil.

2. Carl Deconinck, „Romania: Renew President Hayer Accused of Meddling in Presidential Elections”, Brussels Signal, 14 mai 2025.

3. Luçon et Clérotte, „French Tango in Bucharest”

Citiți și:
Stéphane Luçon: Anne Applebaum în România. Trei întrebări despre cea mai reușită „operațiune” a regimului hibrid: Cum s-a pregătit terenul pentru anularea alegerilor
Stéphane Luçon: CNA și noua arhitectură a cenzurii din România

 

yogaesoteric
2 aprilie 2026