Gândirea critică versus „lobotomizarea” chimică și digitală. Evoluția inteligenței umane în ultimii ani, inclusiv în România

În zilele noastre constatăm tot mai des accentuarea diferențelor de opinie în mediile de comunicare virtuală, în grupuri de persoane cu preocupări mai mult sau mai puțin comune și, într-un mod surprinzător, chiar în mijlocul familiei, mediu în care, teoretic, se întâlnesc și se cultivă aceleași valori.

Oare mai gândește omul singur?

Ce însemnă a fi inteligent? A avea cunoaștere? A citi mult? A fi educat? A rezolva probleme complicate? A ști ce se petrece în lume?

După Victor Cherbuliez, romancier și dramaturg, inteligența oferă cea mai profundă înțelegere a tuturor aspectelor și este cea care dezvăluie cel mai bine adevărata lor frumusețe.

Modul de a gândi și a reacționa este dat de convergența dintre educație, moștenire genetică și eforturile de autodepășire și dezvoltare personală.

James Flynn este cercetătorul cu licență în psihologie care a testat, a analizat, studiat și comparat potențialul intelectual uman de la începutul secolului până în zilele noastre. Flynn a observat o tendință interesantă: creșterea coeficientului de inteligență începând cu anul 1900 până în anii 1990, urmată de o perioadă de declin după anul 2000.

Această tendință descendentă a evoluției coeficientului de inteligență a umanității a pus pe gânduri specialiștii care urmăreau să dezlege misterul prin care omul contemporan, în ciuda oportunităților aduse de civilizație, manifestă un declin al inteligenței.

Efectul Flynn se referă la o creștere în secolul XX a scorurilor la testele de inteligență (IQ) în SUA și alte 24 de țări dezvoltate cu 3 până la 7 puncte pentru fiecare deceniu până la sfârșitul anilor 1990 (așa arată cele 73 de studii publicate începând cu anul 1932). Măsurătorile luate în calcul au vizat mai multe generații.

Psihologul Dragoș Iliescu, expert în psihometrie, a efectuat cel mai mare studiu cu privire la efectul Flynn în România. Studiul a fost realizat pe 12.000 de subiecți, pe o perioadă de 80 de ani. Concluziile au fost următoarele: IQ-ul a crescut cu 3,4 puncte pe deceniu, perioada cu cea mai mare creștere a fost 1967-1977, după anul 1990 curba a început o pantă descendentă.

Printre cauzele variației IQ au fost identificate: aportul nutrițional variabil (în perioada intrauterină și în copilărie), creșterea școlarizării în mediul rural (în timpul comunismului, care a dus la creșterea IQ) și fenomenul emigrației masive după anul 1990 (exodul inteligențelor ‒ efect nefavorabil asupra curbei IQ). Cea mai mare creștere ‒ cu 7,7 puncte la deceniu, se descrie în Japonia, în timp ce evoluție nefavorabilă au țările nordice.

Influențe externe asupra inteligenței umane

Cercetătorii identifică o posibilă cauză a alterării inteligenței umane din ultimii ani׃ perturbatorii endocrini.

Aceștia sunt compuși chimici care sunt identificați în proporție tot mai mare în viața de zi cu zi: pesticide, cosmetice, detergenți, produse pentru curățenie, vase de plastic, teflon, medicamente.

Dintre acestea se remarcă cele care afectează chiar sănătatea creierului (au toxicitate asupra neuronilor): pesticide, etilmercur (Thiomersal – adjuvant în vaccinuri), metilmercur (plombe cu amalgam), aluminiu, ftalați (în materiale plastice), tioeter și mercaptan (infecții dentare), neurotoxine (borelii), fluor, paraziți.

Într-o egală măsură și radiațiile electromagnetice pot altera starea psihică producând depresii, tulburări de somn, atacuri de panică.

Richard Brodie (autor al cărții Virusul conștiinței. Cum ne poate fi de folos o știință revoluționară. Memetica) ne ajută să înțelegem cum preluăm dorințe, gânduri și idei din societate.

Memele (virușii din sfera conștiinței) sunt imitații de gândire și comportament pe care le preluăm din memoria colectivă, aceste imitații nu ne aparțin. Acești viruși din sfera conștiinței sunt prețul pe care îl plătim pentru libertatea de a comunica. Cu cât avem mai multă libertate de comunicare, cu atât suntem mai expuși la acest tip de viruși.

Astfel, virușii preiau controlul vieții noastre. Interacțiunile mediate de rețelele de comunicare virtuală sunt un mare rezervor de meme, acestea parazitează conștiința și reduc capacitatea omului de a gândi singur.

De ce viața, în ciuda progresului și a tehnologiei, nu pare să se simplifice?

De fiecare dată când suntem infectați cu un nou virus în sfera conștiinței, aceasta este supusă la mai mult stress și confuzie.

Cultura este alcătuită din meme asemănătoare atomilor. Aceste meme trec ușor de la un om la altul.

Vă supuneți la reguli sau la orice autoritate?

Soluția este să puneți la îndoială orice autoritate.

Este important să înțelegeți că sunt meme care vă pot afecta starea de sănătate și că este în puterea voastră să vă reprogramați. Folosirea excesivă a tehnologiei informaționale, accesul facil, fară efortul personal de cercetare, de analiză, de integrare a informației, deși aparent conferă un beneficiu clar, aduce drept consecință pierderea unor abilități privind realizarea de conexiuni în procesele cognitive, privind stabilirea unor relații de cauzalitate și de integrare complexă a informației.

O altă viziune asupra educației și concluzia

John Taylor Gatto, profesor, autor al cărții Cum suntem imbecilizați, curriculumul ascuns al școlarizării obligatorii, expune aspecte oculte ale educației care din păcate nu stimulează creativitatea, independența, curiozitatea și motivarea elevilor.

John Taylor Gatto, profesor newyorkez, premiat în anul 1990 ‒ Profesorul anului ‒, a recunoscut că școala nu face altceva decât să învețe copiii cele 7 lecții. Remarcați aspectul ironic dar în egală măsură profund.

Cele 7 lecții sunt: confuzia, încadrarea pe clase, indiferența, dependența emoțională (dorești să fii apreciat), dependența intelectuală (numai ce spune profesorul este corect), respectul de sine provizoriu (numai dacă iei note bune), „Nu te poți ascunde!” (orice ai face, ești văzut).

Însă viața nu se rezumă doar la aceste lecții, viața însemnă și asumare, libertatea de a alege, interacțiune cu semenii cu toate grupele de vârstă și multe altele. Segregarea pe vârste, supravegherea constantă, lipsa unei vieți private și oprirea de la inițiative private îi conduce pe copii la dependență și comportament subordonat.

Factorii cheie în formarea unei persoane sunt: viața privată, posibilitatea de a alege, lipsa supravegherii continue, experimentarea unor game largi de situații și a mai multor tipuri de relații umane.

Copiii și tinerii zilelor noastre au un comportament agresiv, sunt plictisiți, nemotivați, nu au proiecte de viitor, nu au raporturi sociale sănătoase, au un simț slab asupra valorii timpului, sunt materialiști, egoiști, dependenți.

Ce sugerează profesorul Gatto?

Copiii/tinerii să înceapă și să continue procesul cunoașterii de sine, să trăiască mai mult în lumea reală decât în cea virtuală, să învețe să fie responsabili, să fie generoși în comunitate, să se simtă utili.

Ce avem de făcut?

Să învățam copiii/tinerii dar și noi, adulții, să redescoperim gândirea critică!

Sfaturi utile:

1. Orice informație este necesar să fie privită cu circumspecție
2. Este important să fie verificată sursa informației. Este o sursă de încredere?
3. Consideră că pot exista mai multe puncte de vedere.
4. Practică ascultarea activă, caută să ajungi la o înțelegere mai profundă a problemei.
5. Caută informații în detaliu despre problemă. Manifestă curiozitate, pune întrebări. Cum? De ce? Cine?
6. Găsește sursele tale de informație.
7. Urmărește să descoperi știrile cu adevărat false, nu te lasă amăgit!
8. Descoperă informațiile bias (prejudecăți, tendințe).
9. Formează-ți propria opinie.
10. Lucrează continuu la îmbunătățirea gândirii critice.

În concluzie: Care sunt însușirile unui om inteligent?

Un om inteligent este curios, creativ, original, are rapiditate în analizarea și caracterizarea unei situații, are capacitate de abstractizare și vizualizare, își păstrează calmul în orice situație, își cunoaște valoarea, își recunoaște greșelile, poate fi reticent în relațiile cu cei din jur, are simțul umorului mai accentuat, are tendință de a amâna activitățile de rutină, viața socială bogată îl obosește, prețuiește relațiile cu ceilalți dar este selectiv.

Rămâneți inteligenți pentru că un om inteligent nu va putea fi amăgit sau păcălit!

„Legătura umanității noastre este mai puternică decât divizarea temerilor și a prejudecaților noastre.” (Jimmy Carter)

„Mi-e dor de medicina de altădată, când medicul şi pacientul aveau o relaţie sacră, erau în acea comuniune sufletească în care construiau nu doar sănătate, ci împlinirea sufletelor!

Este momentul ca medicina să redevină blândă, să nu mai facă rău, să nu mai fie actorul cu o mie de fețe: când salvator, când agresor, când jucător de ruletă rusească. Aşa să ne ajute Dumnezeu!” (dr. Carmen Oțelea, medic radiolog, terapeut craniosacral)

Citiți și:
Unui trib amazonian izolat i s-a oferit acces gratuit la internet. În DOAR 9 luni, tinerii au devenit dependenți de pornografie și jocuri violente
77% dintre tinerii americani sunt prea grași, bolnavi psihic sau drogați, nefiind apți pentru a se înrola în armată, potrivit unui studiu al Pentagonului

 

yogaesoteric
11 iulie 2024