Geopolitică la coada tigăii și geoeconomie pe lângă covorul roșu

O grămadă de tembeloizi sunt în sevraj maxim, la limita comei, după acordul rușinos pe care l-a semnat pe 12 martie mărețul lor reprezentant de la Cotroceni cu Zelenski. Cele mai agresive sunt „duamnele”, care o ard pă geopolitică mai ceva ca tigaia de clătite doar pentru a-și aplauda mult iubitul conducător. Acești tembeloizi au devenit o mare vulnerabilitate pentru siguranța națională atât prin prostie, cât mai ales prin agresivitate.

Care sunt riscurile pentru România ale acordului de cooperare energetică cu Ucraina de care tembeloizii habar n-au?

Sunt riscuri geopolitice, economice și asupra prețurilor energiei.

1. Riscuri geopolitice pentru România în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina:

a) Creșterea presiunii geopolitice – România devine nod energetic pentru Ucraina, iar infrastructura energetică românească poate deveni mai expusă la atacuri cibernetice, sabotaj, propagandă economică.

b) Noile linii electrice și coridorul de gaz pot deveni infrastructură critică regională, ceea ce implică costuri mari de securitate, protecție militară sau NATO pentru infrastructură.

c) Tensiuni în regiune: România se poziționează clar în sistemul energetic al UE prin sprijinul energetic pentru Ucraina, ceea ce poate accentua tensiunile cu Rusia pe termen lung.

2. Riscuri economice pentru România: Investițiile mari în infrastructură de miliarde de euro vor fi suportate în mare parte de statul român și companiile energetice, ceea ce se va reflecta în tarifele de transport energie/gaz.

3. Impactul asupra prețului electricității – energia ieftină produsă în România va pleca spre export, iar piața internă rămâne cu energie mai scumpă. Acest fenomen s-a văzut deja în piața europeană după 2022.

4. Impactul asupra prețului gazului – Acordul menționează utilizarea gazului din Marea Neagră, în special proiectul Neptun Deep care ar putea transforma România într-un exportator regional. Dacă gazul este exportat masiv, așa cum cere Ucraina, producătorii vor vinde unde prețul este mai mare (piața europeană), iar piața românească poate ajunge să plătească prețuri apropiate de cele europene, chiar dacă gazul este românesc. Aceasta este o dezbatere majoră în politica energetică.

5. Riscul de dependență regională – România ar putea deveni furnizor principal pentru Ucraina și Moldova, dar dacă cererea externă este foarte mare, prioritatea exportului poate afecta consumul intern în perioade de criză energetică.

6. Riscuri tehnice și de securitate – Infrastructura energetică din apropierea frontierei cu Ucraina va fi expusă atacurilor cibernetice și incidentelor legate de război.

Pentru România, riscul acestui acord este creșterea prețurilor interne din cauza exporturilor, costuri mari pentru infrastructură, presiuni geopolitice și riscuri de securitate.

Riscuri există cu nemiluita, dar tembeloizii sunt în sevraj, iar detoxifierea este pentru ei un proces extrem de dificil.

Citiți și:
Slugile preferate ale împăratului
Viktor Orbán, susținut de Grupul Patrioți pentru Europa după amenințările incalificabile ale lui Zelenski: „Niciun alt euro pentru Zelenski și banda lui coruptă! Suntem alături de Ungaria”

yogaesoteric
27 martie 2026