Germania – „epicentrul unui aparat digital de control”

Guvernul german sprijină organizații care caută opinii interzise pe internet și pe rețelele de comunicare virtuală

În Germania, aproximativ 325 de organizații se ocupă cu identificarea și raportarea exprimării de opinii „interzise” de pe internet și din rețelele de comunicare virtuală. Majoritatea acestor organizații primesc sprijin financiar din partea guvernului german. Aceasta reiese dintr-un studiu realizat de organizația americană Liber-net, care militează pentru libertatea de exprimare în spațiul digital. Potrivit Liber-net, Germania este „epicentrul” unui aparat de cenzură aflat în continuă extindere în Europa.

Joi, 13 noiembrie, la ora 6 dimineața, soneria a sunat la apartamentul lui Damian N. (pseudonim) din orașul german de mărime medie Ulm. La interfon s-a auzit: „Poliția, vă rugăm să deschideți ușa”. Ofițerii au intrat în apartament, i-au confiscat telefonul mobil și l-au dus la secția de poliție. Acolo, Damian a fost supus unei verificări complete a identității; i-au fost înregistrate datele biometrice și i s-a cerut să ofere o probă de sânge – „pentru ADN-ul dumneavoastră”, i s-a spus. El a refuzat.

De ce era acuzat Damian N.? Potrivit Apollo News, care a relatat cazul, acesta publicase următorul text pe X: „Nu, oamenii care sunt plătiți de stat nu plătesc impozite nete. Ei trăiesc din taxe. Acest fapt este valabil pentru fiecare funcționar public, fiecare politician, fiecare angajat al unei întreprinderi de stat, fiecare persoană subvenționată și finanțată de stat. Niciun singur parazit nu plătește impozite nete.” Din cauza acestei postări, el a fost acuzat de poliție de „instigare la ură” sau „discurs instigator la ură”. Damian a fost lăsat să plece, dar un funcționar l-a avertizat: „Pe viitor, gândiți-vă bine la ce postați pe rețelele de comunicare virtuală. Sunteți supravegheat.”

Cazul lui Damian N. nu este unul izolat. Oricine critică statul în Germania în 2025 riscă să fie arestat. Acest fapt este adesea urmat de amenzi sau chiar pedepse cu închisoarea. Multe proceduri se bazează pe legea NetzDG din 2017, care interzice discursul instigator la ură, insultele la adresa persoanelor, religiilor sau ideologiilor și incitarea la violență, precum și pe articolul 188 din Codul Penal german, care incriminează „insultarea politicienilor”.

Potrivit revistei germane Der Spiegel, există aproximativ 250.000 de raportări anuale privind posibile încălcări ale NetzDG, ceea ce duce la aproximativ 150.000 de urmăriri penale pe an. În plus, conform sistemului central de raportare al Oficiului Federal de Poliție Criminală, peste 3.500 de persoane au fost urmărite penal anul trecut pe baza articolului 188. În practică, NetzDG este acum înlocuit tot mai mult de Actul european privind serviciile digitale (Digital Services Act), care este structurat după o logică similară.

Numărul mare de persoane urmărite penal este explicat prin faptul că, în ultimii ani, în Germania a fost creat un sistem foarte extins de cenzură și raportare. Acest fapt reiese dintr-un nou raport al Liber-net, condus de Andrew Lowenthal, care investigase anterior rețeaua complexă de cenzură din SUA. Liber-net a petrecut șase luni cercetând subiectul împreună cu experți germani și a concluzionat că aproximativ 325 de organizații sunt active în Germania pentru a raporta declarații nedorite pe internet și pe platformele de comunicare virtuală.

Liber-net scrie că, în ultimii zece ani, Germania a devenit „epicentrul unui aparat birocratizat de control digital”. Statul utilizează companii private și ONG-uri ca „brațe investigative”, adesea finanțate de stat. Rezultatul este un sistem de cenzură a cărui rază de acțiune depășește limitele tradiționale ale acțiunii statului.

Ca exemplu practic, raportul menționează programul „Demokratie leben!” („Trăiască democrația!”) al Ministerului Federal pentru Afaceri Familiale, Seniori, Femei și Tineret. Acesta are un buget anual de 200 de milioane de euro și vizează „conținut extremist”, „teorii ale conspirației” și „propagandă pro-rusă”. Un alt exemplu este organizația HateAid, care primește milioane de euro finanțare și utilizează aceste fonduri în principal pentru a sprijini politicieni de stânga care identifică declarații făcute de politicieni din partidul de dreapta AfD și le raportează autorităților.

Printre cele mai cunoscute cazuri de cenzură din ultimii ani, raportul menționează urmărirea penală a satiristului american C. J. Hopkins. În 2023, acesta a publicat tweet-uri satirice în care compara politicile covid ale ministrului Sănătății de atunci, Lauterbach, cu nazismul. Parchetul a considerat acest fapt drept „răspândire de propagandă nazistă”. În 2024, după un proces îndelungat, Hopkins a fost achitat în apel. Însă, cu câteva săptămâni în urmă, pe 26 noiembrie, poliția a revenit la ușa sa, percheziționându-i apartamentul și confiscându-i computerul.

El este din nou acuzat de răspândire de propagandă nazistă – de această dată, parchetul vizează cartea sa Ascensiunea noului Reich normal: Eseuri despre Fabricarea consimțământului, vol. III (2020-2021). La fel ca în tweet-urile sale, el compară în carte politicile covid cu nazismul.

Citiți și:
Cenzura a ajuns să fie considerată o valoare occidentală!
Noul instrument de cenzură al UE

yogaesoteric
21 ianuarie 2026

Also available in: English