Gheorghe Piperea: Bayer + Monsanto = farmacie + agricultură = love
Concernul german Bayer (producător de medicamente, cu o divizie pentru agricultură – locul doi pe piața mondială a erbicidelor) a cumpărat concernul american Monsanto (agricultură bazată în special pe seminţe de plante modificate genetic – locul I mondial – erbicide, fungicide etc.) pe o sumă colosală: 66 miliarde de dolari. Astfel, o firmă din Uniunea Europeană va ajunge să controleze o afacere îndelung criticată și blocată la Bruxelles. Cel puțin până acum.
Bayer + Monsanto = love.
Farmacie + agricultură = love.
Toate dezvăluirile conspiraţioniste din ultimii 100 de ani se adeveresc. Agricultura industrială e farmacie. Mâncăm din ce în ce mai mult plastic, hibrizi şi monstruleţi rezultaţi din rearanjarea chimică a moleculelor în interiorul seminţelor. Şi, totuşi, ne mai mirăm de creşterea numărului de cazuri de cancer. Şi de rezistenţa microbilor la mai toate antibioticele şi vaccinurile rămase pe piaţă.
I. G. Farben, concernul german interbelic din care s-a desprins Bayer, şi care a fost principalul finanţator al Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial (istoria, ocultată de main stream-ul jurnalistic şi de ştiinţa canonică, de premiul Nobel, ne arată că I. G. Farben a fost chiar instigatorul şi beneficiarul acestui război – principala sa fabrică germană era la doi paşi de Auschwitz, iar în fabrică era utilizată munca forţată a duşmanilor rasei ariene) a avut un plan – iar planul aproape că e gata. Cu banii noştri.
Vă surprinde? Nu am terminat mirările şi nici surprizele.
În ziarul Bursa din 24 iulie, domnul Călin Rechea spunea că un număr de 15-20 de mari corporaţii europene au beneficiat masiv de programul quantitative easing (emisie de bani suplimentari faţă de masa monetară naturală, bani aruncaţi din elicopter în ograda beneficiarilor) al Băncii Centrale Europene. Cu aceşti bani, BCE a achiziţionat obligaţiuni emise de corporaţii ca Glencore (care, în acest fel, s-a salvat de la un faliment iminent, generat de scăderea abruptă a preţului ţiţeiului, dar şi de fraude masive ale managementului) sau Volkswagen AG („titulara” neonorabilă a scandalului Dieselgate de anul trecut, cel cu falsificarea testelor de emisii de oxizi de azot ale motoarelor diesel VW).
Având în vedere că Bayer nu a cumpărat cu bani cash Monsanto, ci printr-o operaţiune de tip leveraged buyout (LBO), adică prin emisie de obligaţiuni şi credit bancar, sunt convins că şi Bayer a beneficiat de banii aruncaţi din elicopter de domnul Draghi, şeful BCE. Iar suma implicată este cca 60 de miliarde de euro. Puteau să fie şi 80 de miliarde – nu era nicio problemă de finanţare, căci programul de quantitive easing (QE) al BC este de 12.000 de miliarde. Dacă cineva ar fi intenţionat să concureze cu Bayer, spre exemplu, dacă rivala americană a Monsanto, mă refer la Du Pont, ar fi vrut să cumpere, nu ar fi avut nicio şansă. E minunată concurenţa asta, nu? La fel şi jocul cererii şi ofertei, „mâna invizibilă” de care vorbea Adam Smith. O plăcere să înveţi la şcoală despre ele. Doar că, în viaţă (care e complicată şi are multe aspecte, ca în Filantropica), ele există doar pentru căţei, nu şi pentru hiper-dulăi. Eu, spre exemplu, la Oltchim, nu am putut să mă împrumut nici măcar 15 milioane de lei la CEC sau la Eximbank, pe motiv că ar fi fost ajutor de stat…
În altă ordine de idei, în acţionariatul Monsanto se regăseşte onorabilul Bill Gates, patronul ultra-notoriului Microsoft, firma care a dat numele unui dosar de corupţie aflat în ograda DNA-ului românesc. Or, ce ştim noi despre dl Bill Gates? Că, printre altele, a declarat că o populaţie de maxim 10% din cea actuală ar fi optimă pentru Pământ. Cam asta scrie şi pe pietrele din Georgia (Georgia Stones). Că trebuie să fim doar 500 de milioane, nu mai mulţi. Faţă de această cifră, globaliştii, neo-liberalii şi hipsterii ar putea avea frisoane: cine o să mai mănânce tot ce va fi produs de Monsanto şi Du Pont? Cine o să mai muncească pentru ei şi pentru ceilalţi „overlorzi”? Cine o să se mai împrumute la bănci pentru a susţine cu noi datorii criza de supra-îndatorare?
Citiţi şi:
Industria farmaceutică (I). De la imaginea de sprijin al sănătăţii oamenilor la… realitate
Organismele modificate genetic sunt de 125 de ori mai periculoase decât se ştia
Adevărul zguduitor despre intențiile și mentalitatea celor aflați la putere pe această planetă, așa cum reiese din propriile lor declarații
yogaesoteric
14 octombrie 2016