Guvernul a aprobat majorarea sumei gratuite acordate unui azilant. Suma depășește salariul minim net

40.380 0

În timp ce un român muncește o lună pentru un salariu minim net de 777 lei, un solicitant de azil va primi 1.185 lei pentru sezonul rece şi 1.117 de lei pentru sezonul cald

Mai mult, sunt cetăţeni români care dorm pe străzi, fără casă şi fără adăpost, cetăţeni pe care Guvernul „Român” nu i-a ajutat niciodată cu nimic.

Principala investiţie a Guvernului României în următorii ani: construcţia şi amenajarea de noi şi noi centre pentru primirea de imigranţi

La suma gratuită acordată unui solicitant de azil, de 1.185 lei pentru sezonul rece şi de 1.117 de lei pentru sezonul cald, se adaugă şi cazarea gratuită pe care solicitantul de azil o primeşte. Mai mult, dacă locurile de cazare disponibile sunt complet ocupate, guvernul îi va da imigrantului bani suplimentari ca să-şi poată închiria o locuinţă.

Practic, cei care nu sunt cetăţeni ai acestei ţări primesc mai multe drepturi şi mai mulţi bani decât cetăţenii români. Discriminare e puţin spus. E pur şi simplu o bătaie de joc la adresa cetăţenilor români. România e ţara unde cetăţenii români au ajutor social de 142 lei, adică de zece ori mai mic ca necetăţenii care primesc 1185 lei (plus cazare)… În plus, necetăţenilor li se dă şi cazare gratuită în timp ce cetăţenii pot muri de frig în stradă, fără să îi pase nimănui de ei.

Prin această măsură, guvernul recunoaşte implicit că nu se poate trăi nici din ajutorul social şi nici din salariul minim pe economie. Guvernul recunoaşte implicit că îi supune la o înfometare forţată atât pe cei care iau 142 lei ajutor social, cât şi pe pe cei care muncind iau doar 777 lei salariu minim net (1050 brut). Asta ca să nu mai vorbim de cei fără adăpost lăsaţi să moară de frig pe străzi.

Este o imensă bătaie de joc la adresa cetăţenilor români. Prin aceste măsuri, cetăţenii români sunt practic declaraţi oficial „oameni de rangul doi în propria lor țară”, asta deşi sunt cetăţeni ai acestei ţări.

Constituţia României – Nivelul de trai – Articolul 47
„(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.”

Salariul minim pe economie din iulie 2015
RON Valută

Prin urmare, pentru a ca salariatul să fie plătit cu 777 lei, angajatorul cheltuieşte 1292 lei.

Guvernul a aprobat la 7 octombrie 2015 proiectul de lege care instituie cadrul legal pentru majorarea sumei acordate de Statul Român unui solicitant de azil lipsit de mijloace materiale de întreținere, iar la 19 ianuarie 2016 a fost adoptat actul normativ.

Executivul arată, într-un comunicat remis Agerpres, că pe baza unor date comunicate de Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) a fost stabilit un set de valori necesare pentru cheltuielile lunare – hrană, îmbrăcăminte, cazare – pentru un solicitant de azil, adult. Astfel, pentru sezonul cald, cheltuielile lunare totale sunt estimate la 1.117 lei, iar pentru sezonul rece la 1.185 lei. Măsura are în vedere faptul că solicitanții de azil sunt cetățeni străini care din cauza persecuțiilor suferite în țara de origine, pe motive de rasă, religie, naționalitate, opinie politică, apartenență la un grup social, solicită protecția altui stat. Prin urmare, aceştia sunt o categorie aparte de străini care din cauza exilului forțat, în marea lor majoritate, se află într-o situație precară, din punct de vedere fizic, psihic cât şi financiar, ceea ce impune ca, pe perioada analizării cererii de azil, statul român să le asigure condiții decente de cazare şi întreținere în conformitate cu normele Uniunii Europene.

Legea mai prevede că sunt vizați solicitanții de azil aflați într-o situație precară, din punct de vedere fizic, psihic, cât și financiar. Astfel solicitantul de azil beneficiază, la cerere, de hrană în limita sumei de 10 lei/persoană/zi, de îmbrăcăminte în limita sumei de 67 lei/persoană/sezon vară și de 100 lei/persoană/sezon iarnă, la care se adaugă 6 lei/persoană/zi reprezentând cheltuieli cu transport local, servicii culturale, presa, servicii de reparații și cheltuieli pentru igiena personală. În plus, solicitanții de azil cărora Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) nu le poate asigura cazarea în centrele de primire din subordine pot beneficia de asistență materială pentru închirierea unei locuințe, în valoare de 450 lei/persoană/lună, și asistență materială pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere, în valoare de 120 lei/lună/persoană pentru sezonul cald și 155 lei/lună/persoană pentru sezonul rece, potrivit unui comunicat de presă al Executivului.

Actul normativ mai reglementează condițiile în care vor putea fi dispuse examinări medicale, posibilitatea solicitanților de protecție internațională de a beneficia de programele naționale de sănătate, de a avea acces la piața forței de muncă, de a beneficia de măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă, precum și de protecție în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români.

Actul normativ reglementează expres faptul că o cerere de azil nu poate fi respinsă exclusiv pe motiv că aceasta a fost depusă tardiv.

Se vor construi noi şi noi centre pentru primire de imigranţi

Proiectul vizează ca în perioada 2016-2018 să se amenajeze, în incinta actuală a centrelor regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil, spațiile închise, iar începând cu 2019 să se construiască și doteze noi centre.

Actul normativ stipulează că ONG-urile pot vizita centrele regionale de proceduri și cazare, pe bază de protocoale încheiate cu IGI sau a unei autorizări prealabile, iar, în cazul în care se vor constata deficiente vor putea fi sesizat Avocatul Poporului.

Alte prevederi ale legii:

– Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) va avea posibilitatea să folosească servicii specializate furnizate de interpreți şi traducători, să solicite efectuarea de expertize medico-legale sau de altă natură, precum şi să consulte specialişti. De exemplu, în cazul unui solicitant de azil minor neînsoțit se va putea apela la expertiza medico-legală de evaluare a vârstei, care se va efectua cu respectarea demnității individuale a minorului și utilizându-se metodele cele mai puțin invazive. Anterior efectuării expertizei medico-legale, solicitantul de azil minor neînsoțit și reprezentantul său legal (desemnat de autorități în cel mai scurt timp de la sosirea acestuia în țară) vor fi informați cu privire la modalitățile acestei proceduri sau, în cazul unui eventual refuz, cu efectele pe care le implică această decizie.
– stabileşte obligația IGI de informare a minorului neînsoțit care solicită azil în România cu privire la numirea reprezentantului său legal. În această privință este adaptat actualul cadru normativ reprezentat de Legea nr.122/2006, în sensul că această obligație subzistă inclusiv pe perioada derulării procedurii primei țări de azil, a procedurii țării terțe sigure şi a procedurii țării terțe europene sigure, concepte nou introduse prin proiectul de lege;
– Stabileşte obligația de atribuire a unui cod numeric personal tuturor solicitanților de protecție internațională, astfel încât aceştia să beneficieze de condițiile de primire prevăzute de Legea nr.122/2006, o astfel de reglementare fiind stabilită, în prezent, cu titlu facultativ;
– Reglementarea expresă a posibilității ca reprezentanța din România a Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) să poată avea acces la documentele existente în dosarul străinului care a solicitat protecție internațională. Acest drept decurge din misiunea UNHCR de supraveghere pe care i-o conferă articolul 35 din Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților, document la care România a aderat prin Legea nr.46/1991;
– În vederea asigurării depline a dreptului la apărare, sunt instituite măsuri privind accesul la informații procedurale şi la sistemul aferent, în condițiile legislației privind ajutorul public judiciar în materie civilă;
– Va fi reglementată situația exceptării de la procedura accelerată şi de la procedura la frontieră a cererilor de azil depuse de solicitanți cu necesități procedurale speciale (din categoria persoanelor vulnerabile);

O secțiune a legii se referă la modul de exercitare a unor drepturi ale solicitanților de protecție internațională. Unul dintre elementele de noutate este reprezentat de măsura introducerii solicitanților de protecție internațională în spații închise special amenajate, măsură restrictivă ce se va institui de către un organism judiciar, pe baza unei analize individuale, pe o perioadă care în niciun caz nu poate depăşi 60 de zile. Aceasta este o măsură care se va adopta doar în următoarele situații:

– pentru verificarea identității declarate;
– pentru stabilirea elementelor pe care se bazează cererea de protecție internațională, care nu ar putea fi obținute fără a se lua măsura, în special în cazul în care există un risc de sustragere a solicitantului;
– la solicitarea uneia din instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale din care rezultă că solicitantul de protecție internațională prezintă pericol pentru securitatea națională.

Această măsură reflectă necesitatea justificată a statului de a stabili dacă persoana este un solicitant de azil care are nevoie de protecție internațională sau că persoana în cauză constituie o amenințare la adresa securității naționale. Pentru asigurarea managementului spațiilor închise pentru cazarea solicitanților de protecție internațională cu respectarea drepturilor procedurale şi standardelor impuse de legislația națională şi internațională în materie, se are în vedere, în perioada 2016-2018, amenajarea, în incinta actuală a centrelor regionale de proceduri şi cazare a solicitanților de azil, a spațiilor închise special amenajate, dotarea lor specifică și asigurarea personalului necesar. În următoarea etapă, începând cu 2019, se are în vedere construirea și dotarea de noi centre.

Legea include măsuri pentru asigurarea unei mai mari transparențe în ceea ce priveşte beneficiul condițiilor de primire, în sensul instituirii posibilității monitorizării, de către organizații şi organisme neguvernamentale naționale sau internaționale cu atribuții în domeniul migrației sau al respectării drepturilor omului, a respectivelor condiții. ONG-urile pot vizita centrele regionale de proceduri şi cazare, pe bază de protocoale încheiate cu IGI sau a unei autorizări prealabile, iar, în cazul în care se vor constata deficiențe vor putea fi sesizat Avocatul Poporului.

Ajutorul social în România – un fel de venit minim garantat pentru cetăţenii români – este de 142 lei pentru o persoană şi nici măcar nu este 142 lei x 2 pentru 2 persoane. Practic, ajutorul social este de 10 ori mai mic decât ajutorul pe care îl primesc imigranţii care în plus mai primesc şi cazare gratuită.

Acordarea ajutorului social familiilor şi persoanelor singure, precum şi persoanelor fără locuinţă aflate în situaţie de nevoie, care trăiesc în adăposturi improvizate.

Beneficiari

Familiile şi persoanele singure ale căror venituri se situează sub nivelul lunar al venitului minim garantat stabilit prin ordonanţa de urgenţă. Cuantumul lunar al venitului minim garantat (VMG) este stabilit prin raportare la indicatorul social de referinţă ISR a cărui valoare este stabilită prin lege la 500 lei.

Nivelurile pentru VMG sunt următoarele:
Persoana singură = 0.283 x ISR = 142 lei
Familia formată din 2 persoane = 0.510 x ISR = 255 lei
Familia formată din 3 persoane = 0.714 x ISR = 357 lei
Familia formată din 4 persoane = 0.884 x ISR = 442 lei
Familia formată din 5 persoane = 1.054 x ISR = 527 lei

Pentru fiecare altă persoană peste numărul de 5 persoane, ajutorul social se măreşte cu 0.073 x ISR.

Cuantumul ajutorului social se stabileşte că diferenţa între nivelurile menţionate mai sus şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Ca o glumă amară, dar care reflectă perfect realitatea, un site web le cere tuturor cetăţenilor români să ceară azil politic în România, pentru că sunt discriminaţi la ei în ţară, şi să devină azilanţi, caz în care vor primi şi cazare gratuită şi 1185 lei ajutor gratuit lunar.

Citiți și:

O nouă ipoteză incendiară. Criza refugiaţilor este o invazie musulmană organizată?

Serviciile secrete austriece acuză: SUA şi George Soros finanţează fuga imigranţilor spre Europa
Legea 217 reîntemeiază instrumentele de presiune şi cenzură. Scrisoare deschisă a numeroşi oameni de cultură

yogaesoteric
7 februarie 2016