Guvernul pregătește excluderea firmelor românești de la achizițiile publice

Executivul, prin Ministerul Finanțelor, vrea să încredințeze toate achizițiile Sistemului național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat către Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), pe motiv că, prin centralizare, s-ar face economii din banii publici. Pe de altă parte, însă, oficiul cu pricina este cel care, în perioada stării de urgență, a favorizat flagrant firmele străine la licitații, penalizându-le, din start, pe cele românești.

Ministerul Finanțelor vrea ca ONAC să preia toate licitațiile pentru cumpărarea de produse necesare Sistemului național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat (SNAMUPAC). Motivul ar fi ineficiența realizării achizițiilor produselor medicale destinate SNAMUPAC în mod separat de către fiecare spital având în structură unități de primiri urgențe/compartimente de primiri urgențe, respectiv serviciu de ambulanță județean.

„Pentru eficientizarea realizării achizițiilor de produse medicale destinate SNAMUPAC este necesară realizarea acestor achiziții de către o entitate specializată în efectuarea de achiziții centralizate, cu personal corespunzător și expertiză specializată, având capacitatea necesară pentru realizarea de achiziții de volume mari pentru un număr semnificativ de autorități contractante. Mandatarea ONAC de a realiza achizițiile publice de produse medicale destinate SNAMUPAC este de natură să conducă la realizarea unor achiziții de calitate și în condiții de eficiență economică”, susține Ministerul Finanțelor.

Totodată, în vederea desfășurării activităților sale în legătură cu organizarea procedurilor de atribuire centralizate pentru produsele medicale, ONAC va solicita Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății centralizatorul necesităților, precum și orice alte date și informații necesare în legătură cu acestea.

Apucături antinaționale

Raportul Curții de Conturi privind achizițiile din perioada stării de urgență a relevat nerespectarea principiilor „tratamentului egal” și al „nediscriminării” în cazul ONAC. Inspectorii au constatat că oficiul, aflat în subordinea Ministerului Finanțelor, a avut o abordare diferențiată a nivelului garanției și a nivelului penalității impuse operatorilor economici prin acordurile-cadru.

Astfel, operatorii economici străini au beneficiat de un cuantum al procentului de garanție de 0,5% din valoarea contractului și de un cuantum al procentului de penalitate de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, existând situații în care li s-a decontat suplimentar și costul transportului, în timp ce operatorilor români li s-a solicitat garanția de bună execuție în procent de 5% din valoarea contractului, iar penalitățile au fost stabilite la 1% pentru fiecare zi de întârziere. În aceste condiții, au fost declarate câștigătoare ofertele unor operatori economici străini, care conțineau propuneri de modificare a clauzelor contractuale stabilite în cadrul documentației de atribuire, clauze dezavantajoase pentru autoritatea contractantă, întrucât se referă la cuantumul garanției de bună execuție ce poate fi redusă de la 5% la 0,5%, iar penalitatea pentru nelivrarea la termen a fost redusă de la 1%/zi la 0,1%/zi.

Atribuiri oneroase

ONAC nu a declarat inacceptabilă oferta prezentată de SC Romwine&Coffee SRL pentru achiziționarea de măști de protecție tip FFP2 și FFP3, care nu a depus Certificatul constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului odată cu depunerea ofertei, condiție de respingere a acesteia, se arată în raportul Curții de Conturi. Inspectorii au semnalat că, în cazul procedurii de atribuire a Acordului-cadru nr. 1841/17.03.2020 încheiat cu Romwine&Coffee SRL, ONAC a stabilit oferta câștigătoare fără a fi respectată condiția legală ca operatorul economic desemnat câștigător pentru loturile 3 și 4 să îndeplinească criteriile privind calificarea deoarece, potrivit informațiilor conținute în certificatul constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului, depus ulterior, singurele activități autorizate ale operatorului economic erau „Comerț cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor și produselor din tutun efectuat prin standuri, chioșcuri și piețe” (cod CAEN 4781), „Activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor” (cod CAEN 8230) și „Activități de alimentație (catering) pentru evenimente” (cod CAEN 5621).

„Prin urmare, operatorul economic nu avea calificarea necesară, capacitatea profesională și nici experiența de a furniza produse din domeniul sănătății. Gestionarea unui contract în valoare de aproximativ 10 milioane de euro este dificilă pentru o firmă lipsită de experiență, fiind înființată în data de 14.03.2019 (de aproximativ un an), cu o cifră de afaceri pe anul 2019 de 47.870 lei (aproximativ 10.000 de euro) și un singur salariat”, se mai preciza în raportul Curții de Conturi.

Citiți și:
George Simion: Firmele româneşti plătesc un impozit de şase ori mai mare decât companiile străine
Invazia recuperatorilor străini. Aproape 100 de companii se bat să execute silit firmele românești

yogaesoteric
6 martie 2024