Ideile confuze ale „coaliției celor dispuși” să intre în Ucraina

Nu este un secret faptul că Rusia nu va accepta forțe europene de menținere a păcii în Ucraina, dar pentru unele guverne europene aceasta pare să fie o idee de-a dreptul fixă. Iar ideile propuse devin din ce în ce mai nebunești.

Se vorbește despre faptul că „pacificatorii” din Ucraina ar trebui să monitorizeze o încetare a focului. În același timp, statele care cer cel mai tare „pacificatori” europeni sunt și cei mai vehemenți opozanți ai încetării focului.

Cel mai important, Rusia a devenit activă din punct de vedere militar în Ucraina dintr-un singur motiv principal: pentru a împiedica aderarea Ucrainei la NATO și prezența trupelor NATO în Ucraina. Deci, de ce ar accepta Rusia ca trupele europene, adică soldații NATO, să intre în Ucraina după o încetare a focului? Din punctul de vedere al Rusiei, totul ar fi fost în zadar, motiv pentru care Rusia a declarat în mod repetat și fără echivoc că nu va accepta soldați europeni în Ucraina sub nicio formă și sub niciun pretext.

Totuși, dezbaterea privind trimiterea de „forțe de menținere a păcii” în Ucraina continuă în Europa. Fie politicienii europeni nu au înțeles care este miza în Ucraina, fie doresc în mod deliberat să provoace un război cu Rusia.

În ultima vreme, rapoartele pe această temă au devenit din ce în ce mai absurde.

Garanții de securitate americane

Londra dorește să trimită trupe în Ucraina doar cu sprijinul de foc al Washingtonului, a declarat adjunctul ministrului britanic al Apărării, Luke Pollard, la Radio Times, pe 20 martie:

„Prim-ministrul a spus clar că unitatea țărilor europene și a altor aliați din întreaga lume pentru a desfășura forțele care să asigure pacea necesită sprijinul și implicarea SUA. Acesta este aspectul pe care l-a discutat cu președintele în Biroul Oval”.

Întrebat ce ar face Regatul Unit dacă SUA nu ar dori să ofere sprijin, Pollard a declarat că guvernul britanic presupune că SUA vor participa în cele din urmă la desfășurarea de forțe. Prezentatorul radio a concluzionat că nu există niciun plan pentru această eventualitate.

Cei din Europa care se bazează pe sprijinul american pentru „forțele de menținere a păcii” europene nu au înțeles că singurul punct din problema Ucrainei asupra căruia administrațiile Biden și Trump sunt de acord este că SUA nu vor trimite trupe în Ucraina sub nicio formă – ar însemna un risc cert de război mondial. Chiar și administrația Biden a respins întotdeauna ideea atunci când astfel de propuneri au venit din partea Europei. Și este probabil ca Trump să fie chiar mai consecvent decât echipa Biden.

Britanicii forțează ritmul?

Cu toate acestea, pe 20 martie, șefii de stat major din aproximativ 30 de țări din „coaliția celor dispuși” s-au întâlnit la Londra pentru a discuta detaliile operaționale ale desfășurării de trupe în Ucraina după încheierea conflictului. În urma negocierilor, britanicii nu au precizat nimic cu privire la deciziile luate.

În aceeași zi, prim-ministrul britanic Starmer a declarat la Comandamentul operațional comun de peste mări al Royal Air Force că Regatul Unit elaborează planuri pentru operațiuni militare terestre, maritime și aeriene în Ucraina, în ideea de a se asigura că un acord de pace post-conflict va fi respectat. Anterior, presa britanică a raportat că Londra și Parisul sperau să înființeze o „forță de menținere a păcii” de 10.000 până la 30.000 de militari, aparent pentru a asigura un acord de pace în Ucraina. De asemenea, s-a subliniat că, în cadrul acordului, avioanele de luptă ale Forțelor Aeriene Britanice ar putea decola din Polonia și monitoriza spațiul aerian ucrainean.

Polonia ca centru logistic

Forțele militare europene ale țărilor din „coaliția celor dispuși” dezvoltă și discută mai multe opțiuni pentru desfășurarea lor în Ucraina, a declarat șeful Statului Major al Forțelor Armate poloneze, Wieslaw Kukula, pentru agenția PAP. O „operațiune cu mai multe variante este în curs de pregătire, care depinde în mare măsură de cursul negocierilor de pace din Ucraina”, a spus Kukula. Comandamentele armatelor relevante ale țărilor europene vor fi implicate în planificarea opțiunilor.

Cu toate acestea, Kukula a subliniat încă o dată că Polonia nu va trimite forțe armate în Ucraina ca parte a unei astfel de operațiuni. În același timp, el a recunoscut că o astfel de operațiune nu ar putea fi efectuată fără participarea Poloniei. Generalul a spus că implicarea Poloniei ar putea include sprijin logistic și instruire militară. Planul se potrivește cu ideea britanică de a avea avioane britanice care să decoleze de pe aerodromuri poloneze pentru a monitoriza spațiul aerian ucrainean.

Este puțin probabil ca Rusia să permită aceasta, deoarece ar însemna de facto ca avioanele spion NATO să zboare în jurul Ucrainei. Ceea ce ar putea nu numai să monitorizeze situația din Ucraina, ci și să spioneze adânc în Rusia.

De asemenea, Financial Times a raportat, citând surse, că „coaliția celor dispuși” discută acum despre patrule aeriene și asigurarea securității maritime a Ucrainei, mai degrabă decât despre desfășurarea de trupe. Potrivit lui Jack Watling, cercetător principal la Royal United Services Institute, schimbarea direcției discuțiilor reflectă lipsa de capacitate a forțelor armate britanice de a desfășura un număr mare de trupe în Ucraina odată cu încetarea luptelor.

Sub pretextul forțelor ONU de menținere a păcii

Daily Telegraph a raportat, citând surse, că președintele francez Emmanuel Macron a propus la summitul UE din 20 martie ca trupelor „coaliției celor dispuși” din Ucraina să li se acorde statutul de forțe de menținere a păcii ale ONU.

Aparent, a fost încercarea lui Macron de a câștiga mai multe state UE pentru „coaliția celor dispuși”, deși argumentul nu s-a dovedit a fi prea convingător după ce Ministerul rus de Externe a declarat anterior în mod clar că este „absolut inacceptabil” pentru Rusia să staționeze trupe din țările occidentale în Ucraina „sub orice pavilion”. Chiar și sub pretextul ONU, Rusia nu va fi de acord ca trupele din Ucraina să provină din țări care sunt în mod deschis ostile Moscovei.

Bloomberg a raportat, citând surse, că există multe țări din UE care nu susțin propunerea Regatului Unit și a Franței de a trimite trupe dintr-o „coaliție a celor dispuși” în Ucraina. Premierul italian Giorgia Meloni, de exemplu, s-a pronunțat împotriva desfășurării de „forțe de menținere a păcii” din țările occidentale.

Majoritatea celorlalte state care au participat la reuniunea „coaliției celor dispuși” nu au fost, de asemenea, pregătite să participe direct la desfășurarea de trupe în Ucraina și s-au limitat la a oferi sprijin țărilor care decid să desfășoare trupe acolo. Se pare că nici „coaliția celor dispuși” nu este atât de dispusă pe cât ar dori Londra și Parisul să fie.

Acest fapt este în conformitate cu poziția Poloniei, de exemplu, care a respins categoric până acum desfășurarea de trupe proprii în Ucraina și a oferit în schimb ajutor sub formă de logistică. Deși există declarații publice ale politicienilor din țările europene care susțin ideea, nicio altă țară importantă din UE nu și-a declarat încă disponibilitatea de a trimite ea însăși trupe.

După cum am scris la început, nu este clar ce anume intenționează britanicii și francezii cu ideea lor. Nu recunosc realitatea sau sunt pregătiți să riște un război cu Rusia? Sau își vor retrage cu blândețe promisiunile grandioase dacă nicio altă țară nu li se alătură și dacă SUA refuză, de asemenea, să își protejeze „pacificatorii”?

Citiți și:
Kremlinul amenință cu război total dacă „coaliția celor dispuși” trimite trupe în Ucraina. România, băgată în operațiune fără voie, printr-un locțiitor de președinte fără mandat de la Parlament
Kremlin: UE a devenit un „partid de război”

 

yogaesoteric
4 aprilie 2025