Importanţa şi necesitatea folosirii uleiului în procedura de masaj terapeutic

Se ştie că în lumea întreagă nu există două persoane la fel, de aceea când lucrăm cu oamenii trebuie să avem câteva cunoştinţe despre modelele şi tipologiile umane existente, ca astfel, ştiind anumite aspecte de natură subtilă, să putem să abordăm fiecare om în parte pe limbajul lui.

În Ayurveda (ştiinţa vieţii), care își are originile în tradiţia indiană, se cunosc trei tipologii umane pure şi 15 combinaţii între aceste trei tipologii. În acest articol nu putem să facem o prezentare în extenso a acestor tipologii, dar vom oferi câteva repere care sunt de ajutor în abordarea acţiunii de a oferi masaj.

Cele trei tipuri constituţionale din Ayurveda sunt cunoscute sub numele:  VATA, PITTA şi KAPHA. Tipului constituţional VATA îi este caracteristic faptul că este mai uscăţiv, mai sensibil şi cu un trup fizic mai firav. De aceea, abordarea masajului la persoanele cu constituţie tip VATA trebuie făcută cu mai multă grijă, apăsarea trebuie să fie moderată. Fiinţele VATA au o sensibilitate nervoasă mai mare şi pentru ei se potriveşte expresia că sunt „cu nervii la vedere”, de aceea, chiar şi o presiune moderată lor s-ar putea să le declanşeze o senzație de neplăcere. Sunt persoane care o să încerce întotdeauna să converseze cât mai mult şi să ne atragă atenţia în alte direcţii decât vrem noi să o focalizăm. Deci, atunci când realizăm masaj unei fiinţe uscăţive, să fim atenți să nu ne angrenăm verbal excesiv, deoarece aceasta o să diminueze mult focalizarea asupra energiilor vitale subtile pe care le vehiculăm în timpul masajului.

Tipologia PITTA, a doua tipologie ayurvedică, are trupul mai robust, e mai armonios împlinită trupește şi, de asemenea, beneficiază de foarte multă căldură internă. Sunt fiinţe focoase şi pasionale, ştiu foarte bine ce vor şi se pot înfuria foarte uşor dacă nu li se face ceea ce ştiu clar că vor. Vor vrea să dirijeze masajul, astfel că trebuie să avem fermitate şi solaritate în interacțiunea cu ele.

Tipul KAPHA este cel cu o constituţie fizică foarte robustă, chiar masivă, este cel care dă mult de muncă maseurului, deoarece are multă energie stagnantă care trebuie dinamizată. El este însă calm şi îngăduitor şi de aceea îi place de obicei cam tot ceea ce i se face, deoarece el trăieşte intens în plan senzorial şi sentimental. Însă va solicita cel mai mult forţa fizică, deci, maseurul trebuie să aibă suficient de multă vitalitate.

După aceste scurte elemente introductive referitoare la tipologiile umane, abordăm în continuare necesitatea folosirii uleiurilor în timpul masajului și importanța lor.

Există şi masaje care se pot realiza fără ulei: masajul de drenaj limfatic, unde procedura în sine nu necesită folosirea uleiului şi masajul pentru sportivi, care este un masaj ce se realizează în forţă şi rapid, pentru dispersarea contracturilor în urma antrenamentelor sau în urma unor tensiuni musculare. Mai există posibilitatea realizării de masaj cu pudră de talc pentru persoanele care au alergie la ulei. Toate acestea însă sunt cazuri izolate şi separate.

Ce este un ulei?

Conform dicţionarului explicativ al limbii române, uleiul este un lichid gras de provenienţă animală, vegetală, minerală sau sintetică,  care este insolubil în apă şi este folosit în alimentaţie şi în industrie. Din definiţie putem să înţelegem care este provenienţa lui şi modul de folosire, dar nu ni se oferă înţelegerea rolului fundamental pe care îl are în buna funcţionare a organismului.

Tradiţia indiană spune că trupul fiinţelor umane este alcătuit din şapte constituenţi corporali care sunt în mare similari cu ceea ce prezintă medicina clasică: sistemul osos, sângele, limfa, sistemul nervos, musculatura, ţesutul reproducător şi ţesutul adipos.

Ţesutul adipos este în mare parte alcătuit din substanţe grase şi onctuoase şi are un rol important în desfăşurarea vieţii omului. Cu toții știm în mare parte cât este de important sistemul nostru osos, care ne susţine trupul, ce importante sunt sângele şi limfa, care ne hrănesc şi ne ajută să ne purificăm. În societatea actuală, însă, nu se mai acordă o importanţă deosebită ţesutului adipos deoarece nu i se cunoaşte adevăratul rol. Dar este foarte important să conştientizăm rolul lui, deoarece aceasta ne va ajuta foarte mult să apreciem la adevărata valoare folosirea unui ulei, să ştim de ce aplicăm un ulei şi ce va face el în continuare în fiinţa căreia i-l aplicăm.

Ţesutul adipos, MEDA-DHATU în terminologia ayurvedică, la nivel fizic corespunde grăsimii. Grăsimea subcutanată nu este doar acest  MEDA-DHATU. În realitate, ţesutul adipos este un ţesut conjunctiv.

Ţesuturile conjunctive pot fi împărţite în două categorii, în funcţie de rolul îndeplinit în organism:
– ţesuturi conjunctive de hrănire sau trofice;
– ţesuturi conjunctive de susţinere sau de suport (mecanice).
Ţesutul adipos este o formă particulară de ţesut conjunctiv care face parte din categoria ţesuturilor conjunctive trofice sau de hrănire.

Deci avem o primă concluzie – când facem masaj cu ulei realizăm de fapt o primă formă de hrănire a trupului.

Alte roluri pe care acest ţesut le are în trup sunt:
– constituie depozit de grăsimi, are capacitatea de a păstra şi de a face schimburi intercelulare;
– factor izolator termic – este „blăniţa” noastră interioară care ne ajută să ne reglăm temperatura;
– armonizator al şocurilor mecanice pentru unele ţesuturi şi organe, dar în acelaşi timp are rol de amortizor şi pentru şocurile de natură emoţională.
Un masaj cu un ulei bine ales are un rol important în eliminarea stărilor stresante, traumatice.
– rol de legătură; datorită acestui rol pe care îl are există tendinţa de ataşament faţă de cel care masează.

Adipocitele, sau celulele ţesutului adipos, sunt înconjurate de o reţea foarte bogată de vase de sânge şi de ţesut nervos. De altfel, corelaţia dintre ţesutul nervos şi MEDA-DHATU este foarte specială. Anumite forme de lipide joacă un rol important în funcţionarea sistemului nervos şi au rol protectiv al acestuia. Acest ţesut gras se găseşte din abundenţă în mod normal în hipoderm (sub piele) unde formează ceea ce se numeşte reticulul adipos.
 
O altă cheie importantă este faptul că aplicarea unui ulei adecvat pe piele are efect imediat şi asupra ţesutului nervos, generând un efect de relaxare nervoasă, liniştire, îndepărtare a unor probleme de natură nervoasă care au fost generate de stres.

Putem observa că funcţiile pe care le are acest constituent corporal, MEDA-DHATU, sunt acţiuni pe care le realizează o fiinţă umană când iubeşte. A hrăni, a proteja, a susţine şi a lega sunt acţiuni pe care le realizează o fiinţă umană atunci când trăieşte starea de iubire. Însăşi prezenţa acestui constituent corporal într-o fiinţă umană este expresia iubirii ei faţă de viaţă şi faţă de alte fiinţe. Corelat cu aceasta, putem să remarcăm că fiinţele care sunt mai plinuţe, adică beneficiază de mai mult ţesut adipos, sunt mai drăguţe şi mai iubitoare, ceea ce explică importanţa ţesutului adipos în exprimarea sentimentelor de iubire.

De aceea este foarte important să conştientizăm toate efectele pe care le generează masajul cu ulei asupra fiinţelor masate şi să alegem cu înţelepciune un ulei adecvat.

Dintre toate tipurile de ulei – de origine animală, vegetală, minerală şi de sinteză – se recomandă ferm ca pentru masaj să fie evitată folosirea uleiurilor de sinteză şi a celor minerale. De obicei se folosesc în masaj uleiuri de provenienţă vegetală. Ca o singură recomandare de produs de origine animală pentru masaj este menţionată gheea, fiind un produs ce se poate folosi în anumite forme avansate de stres, chiar de natură psihică, datorită capacităţii nutritive benefice specifice pentru sistemul nervos pe care o prezintă, faţă de alte tipuri de uleiuri. Se poate folosi însă numai pentru persoanele foarte slăbuţe de natură  VATA şi pentru terapie când chiar este necesară eliminarea unor probleme de natură psihică, altfel, având o consistenţă grasă, gheea nu este recomandată.

Tipurile de uleiuri vegetale pe care le putem procura mai uşor de pe piaţă şi care au cât de cât preţuri accesibile sunt următoarele:
– ulei de floarea soarelui presat la rece;
– ulei de măsline extravirgin;
– ulei de măsline obţinut din turte (calitate slabă);
– ulei de migdale;
– ulei de porumb;
– ulei de germeni de grâu;
– ulei de orez;
– ulei de sâmburi de struguri;
– ulei de cânepă;
– ulei de in;
– ulei de rapiţă;
– ulei de nuci;
– ulei de macadamia;
– ulei de seminţe de dovleac;
– ulei de cătină;
– ulei de susan;
– ulei de seminţe de ridichie;
– ulei de cocos;
– ulei de avocado;
– ulei de muştar.

Este indicat ca uleiurile pe care le folosim să fie de cât mai bună calitate, uleiuri care sunt obţinute prin presare la rece şi nu prin rafinare.

Pentru o fiinţă mai firavă, cu o sensibilitate nervoasă mai mare este recomandat, de obicei, să se folosească un amestec de uleiuri obţinut dintr-un ulei foarte hrănitor, cum ar fi: uleiul de susan, de cânepă, de in, de cătină, de nuci, de macadamia (care au o componentă mai vâscoasă, deci nu sunt uşor de modelat şi folosit la masaj), și un ulei mai puţin vâscos, cum ar fi: uleiul de măsline, uleiul de sâmburi de struguri, sau chiar ulei de migdale dulci.

La aceste amestecuri de uleiuri se recomandă să se adauge și anumite esenţe volatile. Deoarece contactul dintre pielea persoanei masate şi pielea celui care masează este destul de mare şi are o durată mare de timp, este de preferat să se folosească şi esenţe volatile care au rol protector. Dintre cele care au rol antibiotic, cel mai cunoscut este uleiul volatil de tea tree, care se poate folosi cu succes deoarece nu are o componentă caustică care să dea senzaţie de arsură la nivelul pielii, aşa cum are uleiul volatil de cimbru. În plus, uleiul de tea tree are şi un miros uşor de suportat şi uşor de îndepărtat de pe piele ulterior, nefiind un ulei volatil cu miros intens.

Un alt ulei volatil care poate fi folosit pentru protecţie este uleiul volatil de bergamotă, care are şi proprietăţi antifungice şi antibacteriene, dar este şi regenerator cutanat, ceea ce ajută la menţinerea pielii în stare bună de funcţionare. Ceea ce este mai puţin plăcut la acest ulei este mirosul foarte intens şi persistent, care nu dispare, şi faptul că este, de asemenea, fotosensibilizant (nu trebuie să ne expunem la soare imediat după ce am folosit acest ulei, ci doar după trei ore).

Uleiuri volatile care au efect benefic asupra pielii şi totodată au şi efect protector sunt și uleiul de smirnă, de tămâie, de neroli, de trandafir, de santal şi de iasomie. Tămâia şi smirna pot fi folosite ca protector subtil datorită capacităţilor lor subtile speciale. Celelalte sunt folosite mai mult datorită proprietăţilor lor fizice şi datorită mirosurilor speciale pe care le oferă. Trandafirul poate fi folosit atunci când ne confruntăm cu închistare afectivă, deoarece el are capacitatea de a deschide sufletul. Iar iasomia şi santalul, dacă dorim să imprimăm o atmosferă misterioasă.

Dintre uleiurile volatile trebuie evitate uleiurile foarte intense care au putere corozivă, cum ar fi: scorţişoara, cuişoarele, cimbrul, rozmarinul, oregano.

Menta, deşi este un ulei volatil foarte special care produce deschidere afectivă, aplicat în uleiurile de masaj produce un efect de răcorire intensă la nivelul pielii şi de aceea nu trebuie folosit pentru a nu avea surpriza ca cel care este masat să nu mai poată sta din cauza senzaţiei de frig.

Revenind la tipurile de uleiuri ce sunt recomandate pentru diferitele tipuri constituţionale, pentru tipologia PITTA, care este o tipologie de foc, plină de pasiune şi forţă de convingere, este recomandat doar un singur tip de ulei – un ulei care răcoreşte fiinţa, o calmează şi o face să se destindă din toate punctele de vedere. Acest ulei miraculos este uleiul de cocos. El este unul dintre uleiurile care au putere activă răcoritoare, adică face ca, deşi în urma contactului intens prin frecare care se realizează pe piele, senzorii din creier să resimtă o răcoare şi o destindere, nu o încălzire şi o dinamizare ca la toate celelalte tipuri de ulei.

În Ayurveda se vorbeşte de puterea activă pe care o are o substanţă. Această putere activă poate fi de răcorire sau de încălzire. Majoritatea uleiurilor au puterea activă de a încălzi, de a înfierbânta fiinţa, pe când uleiul extravirgin de cocos are această putere de a da senzaţia de răcorire. Pentru persoanele mai „focoase”, pe termen lung nu este recomandat să li se realizeze masaj cu un ulei încălzitor gen ulei de migdale sau de măsline, deoarece este posibil să apară pe pielea lor erupţii cutanate deranjante, care să genereze nervozitate şi să îi determine să nu mai recurgă la masaj. De aceea, pentru ei folosirea uleiului de cocos, chiar fără alte adaosuri, este necesară.

Pentru tipologiile mai plinuţe, care au deja mult sebum în piele şi la care mâna alunecă chiar şi dacă nu am aplicat niciun fel de ulei, cel mai recomandat masaj este cel cu pudră. Dar, pentru că pudra nu are un efect benefic de hrănire la nivelul pielii, este bine să se folosească o cantitate mai mică de ulei şi, de asemenea, să se utilizeze un ulei care nu este foarte gras. Tradiţia ayurvedică recomandă pentru structurile grele, în care energia nu circulă, să se folosească ulei de muştar, un ulei care antrenează circulaţia sanguină şi fluidifică depunerile de reziduuri. Acest ulei nu poate fi folosit singur, atât din motive comerciale, cât şi pentru că este un ulei foarte iute, care nu trebuie folosit în jurul orificiilor corporale sensibile (nas, ochi, gură, vagin, uretră, orificiu anal). Îl putem folosi în combinaţie cu alte uleiuri, de exemplu, în amestec cu ulei de sâmburi de struguri, care are şi el o consistenţă mai puţin onctuoasă, cu ulei de migdale dulci, cu ulei de porumb (compus din grăsimi mononesaturate care elimină colesterolul rău din organism), sau cu ude orez, cu un adaos de ulei volatil de tea tree sau de iasomie. Tipologiilor mai plinuţe nu le displac nici mirosurile frumoase ale uleiurilor volatile, spre deosebire de tipologiile mai firave şi mai guralive care găsesc întotdeauna câte ceva de comentat despre orice.

În Ayurveda se recomandă şi folosirea unor pulberi de plante medicinale care sunt adăugate în ulei.

O recomandare specială este aceea de a păstra uleiurile deja preparate în sticle sau recipiente colorate specific pentru ca uleiul respectiv să preia din proprietăţile culorii sticlei. Culoarea verde este benefică pentru regenerare şi pentru dezechilibrele specifice tipologiei VATA; portocaliul este un reîntineritor şi se aplică cu succes persoanelor mai în vârstă; galbenul se poate folosi la fiinţele dezorientate care au nevoie de focalizare, iar albastrul şi indigoul pentru persoanele care au prea mult foc în structura lor.

Câteva reţete faimoase

Pentru copii şi femei se poate aplica masaj cu un amestec format din:
– 4 ceşti de ulei de susan;
– 6 linguri de ulei de santal care este ţinut în sticle verzi şi energizat la soare timp de 40 de zile.
Acest amestec fortifică trupul şi îl face să crească şi să fie sănătos.

Pentru bărbaţii proaspăt căsătoriţi se poate folosi un amestec format din:
– 4 ceşti de ulei de susan negru;
– 2 linguri de ulei de migdale;
– 1 lingură de ulei de germeni de grâu.

Amestecuri specifice fiecărui anotimp

Deoarece anotimpurile influenţează foarte mult structura fizică şi psihică, este bine de ştiut ce tipuri de amestecuri de uleiuri pot fi folosite în cele 4 anotimpuri.

Iarna

Predomină frigul şi umezeala; se poate folosi următorul amestec:
– 2 ceşti de ulei de măsline;
– 2 linguri de ulei de germeni de grâu.

Primăvara
Predomină umezeala, dar totodată încep să apară şi primele manifestări ale căldurii; se foloseşte amestecul format din:
– 2 ceşti de ulei de susan;
– 2 linguri de ulei de porumb şi ulei de seminţe de dovleac.

Vara

Căldura este excesivă; se foloseşte cu succes uleiul de cocos în amestec cu ulei de germeni de grâu şi cu ulei de santal.

Toamna

Căldura a plecat şi începe să se instaleze vântul şi răcoarea; se foloseşte amestecul din:
– 2 ceşti de ulei de migdale;
– 2 linguriţe de ulei de trandafir;
– puţin ulei de ricin.

Articol preluat din revista Lohanul.

Citiţi şi:

Ştiinţa magică a aromoterapiei de-a lungul veacurilor (1)

Uleiurile volatile naturale, un minunat mijloc de susţinere, îmbunătățire şi ajutorare a sănătăţii (1)

Scurtă introducere în arta mângâierilor (II)

Descoperiţi-vă propriul trup împreună cu fiinţa iubită!


 

yogaesoteric
7 august 2015