Importanţa sincronizării cerebrale
Analogia cu ordinatoarele în reţea nu poate fi împinsă prea departe şi rămâne numai o analogie.
Există însă factori naturali care generează interconexiunile de la om la om, cu proese de sincronizare cerebrală, prin fenomene complexe de rezonanţă care depăşesc de fapt funcţionarea fiziologică a creierului.
În lumea fizicii cuantice, de exemplu, particulele prezintă proprietatea de nedeterminare: o particulă poate interacţiona cu o particulă identică, transcenzând legile de transmisie a informaţiei prin spaţiu şi timp (aceasta apare în ceea ce numim experienţa EPR). În plus, particulele par a fi „informate” de stările cuantice ale fiecărei particule din cortegiul electronic ce înconjoară nucleul atomic (în acord cu principiul ecluziunii al lui Pauli), deşi ele nu sunt conectate prin nici o forţă fizică.
Într-o lume a viului, mutaţiile genetice arată o capacitate complexă de adaptare la schimbările mediului şi par într-un anumit fel „formate în interior” de către mediu, în timp ce genotipul este izolat de vicisitudinile care asaltează fenotipul. Iar în lumea conştiinţei, informaţia, aşa cum am spus, se transmite numai deasupra unui prag al percepţiilor senzoriale, iar acest fapt este demonstrat prin experienţele controlate, statistic semnificative, ale unor viziuni la distanţă sau transmiteri de gânduri şi imagini.
Studiul diferitelor cazuri de acest gen au condus la concluzia că ele au o origine comună: în natură, aceste fenomene sunt mai intim legate decât ceea ce ştiinţa pare să accepte de obicei. Un factor de conexiune există în toate domeniile de investigaţie, fizice, biologice, la fel ca şi în cele psihologice.
De fapt, în absenţa unor asemenea „conexiuni apropiate” am vedea în universul nostru fizic altceva decât hidrogen şi heliu; prezenţa sistemelor complexe necesare vieţii nu ar fi atribuite decât unei formidabile şanse. În acelaşi mod, evoluţia sistemelor biologice presupune explicaţii în termenii unui „plan” misterios sau altor factori metafizici, mai degrabă decât ajutorul conceptelor ştiinţifice serioase care se bazează pe proprietăţi observabile ale naturii.
Fiecare dintre fenomenele cele mai remarcabile ale conştiinţei şi spiritului ar trebui să fie legate de domenii extra-ştiinţifice, cum ar fi cele ale psihologiei, misticismului şi spiritualităţii. Întregul univers există, de fapt, printr-o inefabilă armonie. Nici chiar elementele lumii fizice nu şi-ar găsi sensul, în afara Voinţei şi Graţiei Divine.
yogaesoteric
Also available in:
Français