În premieră absolută, un studiu sociologic riguros, de amploare, confirmă discriminarea furibundă a practicanţilor yoga în România

Studiul evidenţiază că discriminarea yoghinilor în România a survenit în special datorită campaniilor mediatice de defăimare a Şcolii de yoga MISA

de Marvin Atudorei

În luna februarie a acestui an (2015), Liga Anti-defăimare Yoga şi Mişcări Spirituale (LAYMS) a făcut publice rezultatele unei cercetări sociologice care a studiat modul în care sunt trataţi în România practicanţii yoga ai Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA) şi care este percepţia publică asupra acestei mişcări. Concluzia principală a studiului LAYMS este că de peste 20 de ani marea majoritate a aspiranţilor Şcolii de yoga MISA au fost în mod continuu şi constant persecutaţi, batjocoriţi prigoniţi, calomniaţi, lipsiţi de unele drepturi fundamentale, fiind marginalizaţi social fără niciun alt motiv decât acela că sunt înscrişi la cursurile Şcolii de yoga MISA.

Din situaţiile dramatice ce sunt menţionate de cei intervievaţi reiese că acest gen de probleme se manifestă nu doar în viaţa de familie şi în cadrul activităţii lor profesionale căci, cel mai grav, tratamentul discriminatoriu şi abuziv este în mod constant prezent în interacţiunea cu anumite instituţii ale statului. Pentru a decela cauzele acestui fenomen îngrijorător prin amploarea şi gravitatea sa, cercetarea ce a fost efectuată de sociologii LAYMS a studiat comparativ percepţia asupra MISA şi asupra yoghinilor pe care o au românii, în funcţie de sursele lor de informare. Astfel, mai ales cei care cunosc această mişcare spirituală doar pe baza informaţiilor ce le sunt furnizate prin mass-media au o părere predominant proastă despre yoghini şi consideră că tot ce se spune în mass-media despre MISA este adevărat; ca urmare, ei îşi exprimă uneori în mod vehement dezaprobarea faţă de yoghini şi consideră că aceştia chiar ar trebui să fie sancţionaţi într-un fel sau altul şi marginalizaţi social. La polul opus, ceilalţi cetăţeni români care îi cunosc direct, suficient de bine, pe yoghini au în general o părere bună sau chiar foarte bună despre ei şi îşi manifestă simpatia şi încrederea în aceştia, considerând că anatema socială care li se aplică este nedreaptă, abuzivă, manipulatoare şi nejustificată. Reiese astfel, fără niciun echivoc, rolul instigator al manipulării mediatice, care se află la originea discriminării practicanţilor yoga.

Aproape toţi practicanţii yoga au fost, într-o anumită măsură, victime ale defăimării şi discriminării

În ultimii ani, mai multe organizații non-guvernamentale atât din România, cât şi din străinătate, au semnalat încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în România. Yoghinii MISA sunt, în viziunea acestor organizaţii, unul dintre grupurile ale căror drepturi cetăţeneşti sunt în mod constant încălcate, ei fiind totodată o ţintă a discriminării. Human Rights Without Frontires, APADOR-CH, Soteria International, LAYMS sunt doar câteva dintre organizaţiile care au semnalat cazul MISA în rapoartele lor şi au adresat memorandumuri, petiții şi scrisori deschise pe această temă forurilor europene. Toate acestea menţionează unele exemple concrete – uneori grave – de violare a drepturilor omului şi de discriminare în cazul MISA.

Este însă pentru prima dată când cazul MISA este abordat în cadrul unui studiu cantitativ de amploare. Asociaţia LAYMS, care a desfăşurat această cercetare sociologică, este un ONG care îşi propune să militeze pentru respectarea libertăţii de convingere a cetăţenilor români şi pentru acceptarea neîngrădită a diversităţii spirituale. Încă de la înfiinţare, LAYMS şi-a exprimat intenţia de a face demersurile necesare pentru ca legislaţia din România să garanteze libertatea de conştiinţă şi religie, prin alinierea acesteia la valorile europene. Din decembrie 2014, LAYMS este membră a Federaţiei Europene pentru Libertatea Credinţei – FOB (European Federation for Freedom of Belief).

Raportul cercetării sociologice a LAYMS privind discriminarea şi defăimarea practicanţilor yoga din cadrul şcolii MISA este publicat integral pe site-ul asociaţiei. Cercetarea constă dintr-o anchetă „internă”, care s-a adresat cursanţilor yoga şi o anchetă „externă”, adresată persoanelor dinafara Şcolii, şi va fi urmată – în curând – de diferite studii de caz, referitoare la situaţiile cele mai grave ce au fost depistate în urma acestei cercetări. În cadrul studiului au fost intervievate peste 3000 de persoane, pentru fiecare categorie de repondenţi fiind în prealabil alese eşantioane reprezentative.

Chestionarele aplicate în cadrul anchetei interne au urmărit să descopere şi să documenteze existenţa şi amploarea tratamentului discriminator la adresa yoghinilor, iar ceea ce a reieşit în final dovedeşte cu prisosinţă că acesta este un veritabil fenomen social, deosebit de îngrijorător.

Majoritatea covârşitoare a cursanţilor yoga intervievaţi (peste 90%) au declarat că s-au confruntat adeseori cu situaţii ce pot fi încadrate ca defăimare şi discriminare în viaţa lor de zi cu zi. Foarte mulţi dintre repondenţi au mărturisit că în cazul lor s-a ajuns chiar la tensiuni sociale şi familiale grave, fiind respinşi sau excluşi de rude, vecini sau prieteni doar pentru că au aflat că sunt înscrişi la cursurile MISA şi/sau pentru că practică yoga sau pentru că au adoptat un regim lacto-vegetarian. Din aceste motive s-a ajuns adeseori la ruperea relaţiilor cu partenerii de cuplu, despărţire, divorţ, iar unele persoane declară că au suferit chiar acte de violenţă din partea familiei. Mulţi dintre yoghinii Şcolii MISA au avut sau au din această cauză probleme la locul de muncă, unii dintre ei fiind destituiţi ori concediaţi doar pentru că s-a aflat că practică yoga. Unii dintre ei au confirmat că au fost prompt obligaţi să îşi dea demisia atunci când s-a aflat că participă la activităţile MISA (spre exemplu, au fost văzuţi la televizor de către colegii lor de serviciu că participau la spiralele organizate de MISA).

Aproape toţi practicanţii yoga intervievaţi au afirmat că au fost ironizaţi, batjocoriţi şi denigraţi din cauza practicii yoga, iar mai mult de un sfert (27%) dintre ei au afirmat că adeseori au avut parte de un tratament injust sau degradant. Pe baza acestor rezultate, raportul LAYMS menţionează: „Faptul că membrii unui grup social numeros declară fără niciun echivoc, aproape în unanimitate, că, într-o țară ce este considerată oficial democratică nu își pot afirma liber convingerile personale și apartenența la MISA întrucât pentru ei există riscul de a le fi lezată grav viața personală, profesională și socială, demonstrează existenţa unei stări de fapt îngrijorătoare și cu totul ieșită din comun, ce evidenţiază un fenomen de discriminare deosebit de grav”.

Polarizarea în ceea ce priveşte percepţia publică nefavorabilă asupra yoghinilor a fost indusă de mass-media

Ancheta externă a cercetării sociologice a LAYMS a urmărit să obiectiveze percepţia publică asupra celor care practică yoga în cadrul Şcolii MISA. Pe lângă alte aspecte, repondenţii au fost rugaţi să menţioneze dacă şi-au format impresiile despre yoghini prin interacţiune directă cu aceştia sau doar pe baza informaţiilor ce au fost oferite prin mass-media. Această întrebare simplă s-a dovedit în cele din urmă un element esenţial al anchetei, deoarece răspunsurile sunt în mod evident polarizate în două categorii opuse. Astfel, cei care afirmă că „îi cunosc” pe yoghini doar prin mass-media sunt în majoritatea lor covârşitoare (şi adeseori într-un mod vehement) împotriva acestora, ei îşi exprimă o părere proastă despre ei şi consideră că aceştia trebuie să fie marginalizaţi sau chiar excluşi din societate. Pe de altă parte, cei care îi cunosc în mod direct pe unii yoghini au o opinie nu doar mai nuanţată şi mai temperată, ci manifestă în general o impresie favorabilă, exprimându-şi chiar convingea că persecutarea şi defăimarea yoghinilor în societatea românească este nedreaptă, stranie, nejustificată şi că ar trebui să înceteze.

Iată câteva dintre rezultatele semnificative ce au fost evidenţiate în această direcţie: 76% dintre respondenţii care au auzit de MISA doar din ziare, de la radio şi de la televizor sunt cel mai adesea extrem de ostili faţă de practicanţii yoga. Cu toate că nu i-au întâlnit niciodată personal, repondenţii din această categorie sunt de părere că yoghinii nu ar trebui să fie acceptaţi fără restricţii în societate. 28% dintre cei intervievaţi consideră că yoghinii din MISA chiar trebuie să fie marginalizaţi social, iar 14% cred cu tărie că cei din MISA ar trebui să fie scoşi în afara legii. Cei care au auzit câte ceva despre MISA şi despre Gregorian Bivolaru doar din mass-media le asociază acestora termeni nefavorabili precum: „sectă, grupare periculoasă, buni de internat la spitalul de nebuni, depravați, ciudați” (şi uneori apar exprimări chiar mai insultătoare). În consecinţă, în marea lor majoritate, ei declară că nu-şi doresc să aibă niciodată relaţii personale sau profesionale cu yoghini de la Şcoala de yoga MISA.

Pe de altă parte, opinia şi percepţia românilor care au ajuns să îi cunoască personal pe practicanţii yoga din Şcoala MISA diferă radical de concepţia ce este propagată prin mass-media. Astfel, 77% dintre cei care cunosc personal unele persoane din Şcoala de yoga MISA consideră că yoghinii trebuie să fie acceptaţi fără restricţii în societate. 91% sunt de părere că membrii MISA nu trebuie să fie marginalizaţi social, iar 93% dintre ei nu sunt de acord ca yoghinii să fie scoşi în afara legii. Studiul mai arată că 82% dintre persoanele care îi cunosc în mod direct şi suficient de bine pe practicanţii yoga din MISA sunt convinse că mass-media nu reflectă corect realitatea despre MISA şi despre Gregorian Bivolaru. Un procent asemănător (81%) dintre românii care nu sunt la MISA, dar care îi cunosc personal pe yoghini, consideră că mass-media propagă în mod continuu stereotipuri nefaste referitoare la practicanții yoga şi sunt convinşi că există o campanie calomnioasă de defăimare în mass-media împotriva MISA și a lui Gregorian Bivolaru.

Acest studiu sociologic evidenţiază că de fapt mass-media se află la originea fenomenului social de discriminare a yoghinilor în România

Raportul LAYMS evidenţiază faptul că inversările de opinie şi de percepţie între grupul celor care au informaţii despre MISA doar din mass-media şi grupul celor care îi cunosc personal pe yoghini sunt foarte concludente ca fenomene sociale. Mai exact, acestea demonstrează fără niciun fel de dubii că datele „de pe teren” nu corespund cu ceea s-a afirmat în mod constant şi sistematic atât în presă cât şi la diferitele posturi de televiziune despre yoghinii din cadrul MISA. Din această perspectivă se poate spune că raportul LAYMS documentează o dată în plus opinia cercetătorului Gabriel Andreescu, care a caracterizat cazul MISA ca fiind „un uriaş exerciţiu de manipulare”. În lucrarea sa binecunoscută  „MISA – radiografia unei represiuni”, acesta analizează în detaliu rolul ce a fost jucat de serviciile secrete din România cât şi de comanditarii din umbră ai acestei uriaşe campanii de presă.

Percepţia nefavorabilă şi exprimarea adeseori vehementă împotriva MISA nu este, conform studiului LAYMS, deloc surprinzătoare dacă luăm în considerare aceşti factori. De la înfiinţarea MISA, în anul 1990, şi până în prezent au apărut mii de articole şi sute de emisiuni în cadrul cărora opinia publică a fost în mod continuu instigată împotriva MISA şi a profesorului de yoga Gregorian Bivolaru. În cadrul unor astfel de ştiri calomnioase, yoghinii au fost de cele mai multe ori caracterizaţi ca fiind infractori şi persoane imorale. În raport se precizează că dintre cele mai frecvente acuzaţii – complet lipsite de fundament – ce au fost difuzate prin mass-media la adresa MISA se numără acelea de „organizaţie paramilitară”, „reţea de prostituţie”, „reţea de trafic de droguri” sau „reţea de trafic de carne vie”. Cercetarea LAYMS constată că, deşi toate aceste acuzaţii grave nu au fost niciodată susţinute prin probe concludente în faţa vreunei instanţe şi nici demonstrate cu probe prin mass-media, ele au fost totuşi, prin mediatizarea lor repetată, asimilate de populaţie ca fiind adevăruri. Cu alte cuvinte, aceasta înseamnă că de fapt mass-media a exercitat o evidentă şi sistematică manipulare a opiniei publice în cazul MISA/Gregorian Bivolaru.

Toate rezultatele obţinute au arătat, prin urmare, că rolul principal în tratamentul degradant şi discriminator la care au fost supuşi în ultimii 20 de ani yoghinii în România a fost jucat de diversele canale mass-media, care de-a lungul timpului au difuzat constant mesaje false, agresive, generând o imagine nefavorabilă a Școlii de yoga MISA. Canalele mass-media au instigat adeseori în mod făţiş populaţia din România împotriva yoghinilor şi chiar au încurajat acţiunile agresive şi discriminatoare la adresa acestora. Datorită acestei manipulări constante şi furibunde, românii (fie individual, fie diferite asociaţii, fie reprezentanţii autorităţilor) se considerau şi se consideră chiar şi acum civic datori să ia atitudine împotriva yoghinilor – ce sunt sau au fost adesori mediatizaţi ca principalii inamici publici. Acest aspect este cu atât mai grav cu cât toată campania mass-media anti-MISA se bazează cel mai adesea pe minciuni. Cea mai concludentă dovadă în acest sens este dată de faptul că cei care i-au cunoscut sau îi cunosc direct, suficient de bine, pe yoghini şi-au dat, în mare parte, seama că aproape tot ceea ce se spune despre aceştia în mass-media sunt minciuni.

Citiți și:

Raportul asociației Human Rights Without Frontiers Int’l referitor la cazul MISA/Gregorian Bivolaru

Abuzurile împotriva MISA şochează Conferinţa europeană pentru combaterea discriminării 

O altă discriminare incredibilă la care sunt supuși practicanții yoga în România: refuzul unor reprezentanți ai Bisericii de a boteza yoghini!

yogaesoteric
27 aprilie 2015