În SUA are loc o uimitoare „trezire spirituală” în jurul ortodoxiei. Din ce în ce mai mulți tineri se convertesc la creștinismul răsăritean

De câțiva ani, numeroși tineri nord-americani, în majoritate provenind din protestantism sau catolicism, se convertesc la ortodoxie. Dar care sunt motivele acestei fascinații pentru creștinismul răsăritean?

„Acolo am înțeles că voi găsi ceea ce căutam”

Marcus își amintește acea duminică dimineață din 2023, când adevărul l-a lovit „ca o palmă”. Aflat în vacanță la părinții săi, participa la slujba din parohia metodistă a familiei sale din Oregon, pe coasta de vest a Statelor Unite. „Predica pastorului mi s-a părut extrem de superficială, plină de mesaje la limita dezvoltării personale: chemând la acceptarea de sine așa cum suntem, la iertarea propriilor greșeli. Am ajuns să mă întreb ce căutam acolo”, a spus el.

La 26 de ani, acest tânăr inginer nu mai găsește în credința din copilărie profunzimea teologică la care aspiră, scrie La Croix.

Pentru a compensa această lipsă, Marcus a început să vizioneze conferințe online și să citească scrierile Părinților Bisericii. La sfatul unui prieten, a participat la prima liturghie într-o parohie ortodoxă greacă din vecinătate: „Acolo am înțeles că voi găsi ceea ce căutam”.

O căutare spirituală izolată? Nu chiar, după cum semnalează observatorii: o tendință emergentă în peisajul religios nord-american.

De la California la Quebec, de la Canada anglofonă la New York, o generație de tineri protestanți și catolici manifestă, de câțiva ani, un interes crescând pentru ortodoxie și bisericile bizantine – percepute ca purtătoare ale unei forme mai „autentice” de creștinism.

Creștere spectaculoasă a numărului de convertiți

Creșterea numărului de catehumeni, a frecventării slujbelor, a consultării resurselor digitale. Fără date centralizate privind numărul anual de botezuri, în biserici care aparțin de jurisdicții diferite, fenomenul rămâne dificil de măsurat statistic. „Evanghelicii și catolicii sunt cei care au cei mai mulți convertiți”, subliniază cercetătoarea Marie Gayte, specialistă în relațiile dintre politică și religie în Statele Unite, într-un interviu acordat La Croix. „Fără a exagera, asistăm la o renaștere a liturghiei în latină, la o revenire la tradiții și la frumusețea liturghiei și a cântării gregoriene. Atracția pentru ortodoxie se înscrie, fără îndoială, în această nevoie de exigență”, afirmă ea.

„Proporția adulților americani care se declară creștini ortodocși nu a înregistrat modificări masive în ultimele decenii. Totuși, în 2023-2024, procentul era de 0,7%, față de 0,6% în 2007”, confirmă cercetătorul Gregory A. Smith, specialist în schimbări religioase la Pew Research Center. „Cifrele naționale nu permit, în acest stadiu, confirmarea unei mișcări masive către ortodoxie, dar asta nu înseamnă că nu există comunități în țară în care aceasta se produce.”

Pe teren, episcopii, preoții și enoriașii semnalează semne tangibile în acest sens. Potrivit unui sondaj publicat în 2023 de Institutul de Studii Ortodoxe pe un eșantion de 20 de parohii americane, numărul convertiților a crescut cu 60-80% în 2022 (adică aproximativ 175 de persoane), comparativ cu nivelurile dinaintea pandemiei de covid-19.

Din Quebec, Jordan Roy, director regional al Societății Biblice Canadiene, mărturisește că a fost impresionat de sosirea recentă a mai multor familii tinere în parohia francofonă Saint-Hilaire-de-Poitiers. „La această scară, aceasta marchează o creștere explozivă. Până la punctul în care chiar le este greu să găsească nași și nașe!”, susține el. Fost baptist, el însuși s-a convertit acum cinci ani la ortodoxie și s-a alăturat unei parohii de tradiție română.

O „cerință spirituală” care atrage

Care sunt motivele acestui boom care nu vizează doar credincioșii proveniți din țări tradițional ortodoxe? În cadrul publicației La Croix, neofiții avansează mai multe motive. Pentru Jordan Roy, este în primul rând sentimentul de a fi găsit o coerență teologică, acolo unde nu mai era satisfăcut de „răspunsurile vagi sau inexistente” ale evanghelicilor.

„Și apoi, viața noastră creștină anterioară era foarte cerebrală, aproape dezincarnată: dintr-o dată, am trăit o nouă experiență care ne-a solicitat toate simțurile: simțim tămâia, vedem icoanele, auzim cântările, îngenunchem.”

Cu liturghii care durează de obicei aproape trei ore sau cu Postul Mare de 40 de zile, ortodoxia seduce prin „exigența sa spirituală”.

Preot al parohiei greco-ortodoxe Saint-Eleftherios din cartierul Manhattan, New York, părintele Nicolas Kazarian identifică și alți factori care contribuie la acest succes. Dincolo de o „ancorare” mai puternică în tradiție sau de atracția pentru estetica celebrărilor, „sensul sacrului, misterul viu, continuitatea ritualică umplu un vid spiritual pe care mulți îl resimt în formele creștine mai raționalizate sau «simplificate»”, explică cel pentru care ortodoxia oferă „un răspuns clar și pastoral” la întrebările privind identitatea și căutarea sensului, într-o societate marcată de un relativism ambiant.

Jonathan Pageau și Rob Dreher, figuri conservatoare de prim rang

De cealaltă parte a Atlanticului, mai multe personalități mediatice au contribuit la punerea în lumină a acestui fenomen. În fruntea acestora se află Rod Dreher, autorul best-sellerului Cum să fii creștin într-o lume care nu mai este creștină. Pariul benedictin.

Obosit de ani de anchete privind scandalurile sexuale din Biserica Catolică, acest eseist conservator, apropiat al vicepreședintelui J.D. Vance, și-a justificat în 2006 trecerea la ortodoxie printr-o „epuizare” față de „corupția liturghiei și a catehismului în atât de multe parohii”.

Pe rețelele de comunicare virtuală, Jonathan Pageau, sculptor iconar din Quebec, provenit din mediul baptist, este o altă figură emblematică a acestei noi generații. Cu peste 200.000 de abonați, canalul său „The Symbolic World” – prin care popularizează o interpretare simbolică a lumii, în fața „crizei civilizaționale” care, potrivit lui, afectează Occidentul – cunoaște un succes crescând.

Conform studiilor, profilul tipic al noului convertit este acela al unui bărbat alb, în jur de 30 de ani, adesea deziluzionat de o anumită „feminizare” a bisericilor protestante sau dezamăgit de catolicismul post-Vatican II.

Citiți și:
Rod Dreher: Nu m-am simțit niciodată mai aproape de Dumnezeu ca în Ortodoxie
Opțiunea Benedict: Trezirea
SUA se întoarce la credință în instituțiile publice: Trump susține rugăciunile în școli prin inițiativa ”America se roagă” și protejează elevii creștini de îndoctrinarea LGBT

 

yogaesoteric
4 octombrie 2025