Inamicul public nr. 1 – radicalii liberi şi antidotul împotriva acestora – antioxidanţii naturali

În anul 1956, medicul Denham Harman de la Universitatea din Nebraska a prezentat pentru prima dată ceea ce astăzi este cunoscut sub numele de „teoria radicalilor liberi în procesul îmbătrânirii”. Acest mare pas în cunoaşterea medicală a fost, bineînţeles, ignorat timp de două decenii de comunitatea medicală, până când dovezile în sprijinul acestei teorii au devenit evidente, astfel încât ea nu a mai putut fi negată, devenind un fapt incontestabil.

Radicalii liberi sunt molecule înalt reactive cu un electron impar (sau „liber”) pe orbitalul extern, condiţie de dezechilibru care transformă aceste molecule fragmentate în agenţi foarte instabili şi periculoşi din punct de vedere biochimic. Compuşii chimici complecşi, cum sunt cei din structura fiinţei umane, dobândesc stabilitatea prin paritatea electronilor moleculelor. Atunci când o moleculă pierde un electron, ea devine dezechilibrată din punct de vedere electrochimic, instabilă biochimic şi extrem reactivă, căutând să-şi recapete stabilitatea prin sustragerea violentă a unui electron de la altă moleculă.

Radicalii liberi din trupul nostru provin în primul rând de la procesele de oxidare derulate în organism pe fond de stres şi stări emoţionale negative, dar şi de la substanţele toxice de tot felul provenite din exterior şi ajunse în trup pe diferite căi (alcool, tutun, medicamente, droguri, poluare, malnutriţie).

De fiecare dată când un radical liber (provenind, spre exemplu, de la reziduurile toxice din mediul înconjurător) atacă o moleculă normală pentru a-i sustrage un electron, moleculă îşi modifică în urmă acestui proces proprietăţile iniţiale, transformându-se la rândul ei în radical liber. O celulă mutilată în acest fel la nivel molecular îşi pierde funcţiile de bază, transformându-se într-o sursă de noi radicali liberi, gata să atace alte celule şi denaturându-le funcţiile. Se generează astfel un lanţ necontrolat de reacţii biochimice dăunătoare pentru organism, cu repercursiuni foarte grave în timp.

Doctorul Harman descrie activitatea radicalilor liberi ca pe un fel de „iradiere internă” care atacă şi distruge fără cruţare celulele şi ţesuturile, provocând diverse simptome atribuite în mod obişnuit îmbătrânirii: zbârcirea pielii, pete pigmentare, cataracta, artrita, îngroşarea arterelor, bolile de inimă, glaucomul, boala Alzheimer, pierderea memoriei, apoplexie, senilitate, cancer şi alte stări degenerative.

Îmbătrânirea este, prin urmare, nu un proces cronologic cauzat de trecerea timpului, ci mai curând un proces biologic determinat de viteza cu care radicalii liberi sunt asimilaţi în organism, distrugând celulele, atacând ţesuturile şi afectând funcţiile vitale.

Fiinţele umane au fost dintotdeauna expuse efectelor dăunătoare ale radicalilor liberi, pentru că aceştia sunt şi subproduşi naturali ai metabolismului nostru. Există o categorie de radicali liberi benefici, produşi de propriul organism în slujba sistemului de apărare celulară, aceştia distrugând bacteriile şi virusurile, descompunând poluanţii chimici şi neutralizând toxinele. Efectele potenţial dăunătoare ale producţiei de radicali liberi din organism sunt ţinute sub control de enzimele de curăţare, destinate special acestui scop.

Astăzi există însă prea multe surse noi, atât interioare cât şi exterioare, de radicali liberi, pe care mecanismele naturale de apărare ale organismului nu le mai pot stăpâni.
– Sursele interne de radicali liberi sunt procesele de acidoză metabolică declanşate în organism ca urmare a stresurilor prelungite şi acumulării de emoţii negative persistente.
– Sursele externe de radicali liberi includ radiaţia nucleară, razele X şi microundele, metalele toxice ca aluminiul şi cadmiul din apa potabilă, smogul, aditivii alimentari chimici, fumul de ţigară, gazele de eşapament (în special compuşii cu plumb) şi, poate cea mai semnificativă, uleiurile vegetale hidrogenate omniprezente în preparate uzuale precum margarina de consum. Aceste grăsimi artificiale se oxidează în clipa în care intră în contact cu aerul şi continuă acest proces în interiorul organismului, producând un lanţ de reacţii de mutilare la nivel molecular care distrug celulele şi funcţiile vitale cu o viteză superioară capacităţii de apărare a organismului. Toate substanţele enumerate mai sus produc radicali liberi atunci când sunt oxidate (combinate cu oxigenul) şi descompuse.

În ceea ce priveşte alimentaţia, toate uleiurile vegetale hidrogenate sunt adevărate bombe cu radicali liberi care explodează în momentul în care le consumaţi. Acestea includ margarina, sosurile îmbuteliate pentru salate, uleiurile de gătit, cremele fără lapte. Deoarece temperatura înaltă accelerează procesul de oxidare, toate alimentele îndelung ţinute pe foc au un conţinut deosebit de ridicat de radicali liberi. În opinia doctorului Harman şi a altor oameni de ştiinţă, oxidarea grăsimilor nesaturate în organismul uman este principala cauză a patologiei celulare asociate procesului de îmbătrânire.

Dintre toate ţesuturile, creierul conţine cel mai înalt procent de grăsimi nesaturate, astfel că celulele acestuia sunt cele mai vulnerabile la atacul radicalilor liberi. Dietele artificiale ale zilelor noastre, mai ales în lumea occidentală, au înlocuit multe grăsimi naturale cu grăsimi nesaturate, produse din uleiuri vegetale hidrogenate alterate din punct de vedere chimic şi private de substanţe nutritive. Organismul uman, care nu poate trăi în lipsa grăsimilor, este nevoit să accepte moleculele de grăsime nesaturată ca substituent pentru acizii graşi naturali necesari, aceste molecule de grăsime artificială fiind astfel încorporate în matricele celulare, în mod particular în celulele creierului şi în globulele albe care manifestă cea mai mare aviditate pentru grăsimi. Odată intrate în structura celulară, aceste molecule de grăsime denaturată se oxidează şi eliberează val după val radicali liberi corozivi care atacă celulele sănătoase, producând în cele din urmă deficienţe genetice fie prin uciderea celulei, fie inducându-i acesteia un comportament aberant. Mulţi oameni de ştiinţă consideră actualmente că acesta este unul dintre mecanismele primare ce produc cancerul. Doctorul Ross Pelton, cercetător în domeniul preîntâmpinării îmbătrânirii creierului, afirmă: „Reacţiile grăsimilor şi ale uleiurilor hidrogenate sunt atât de periculoase şi dăunătoare sănătăţii, încât nu poate fi făcut niciun compromis. Grăsimile hidrogenate nu trebuie introduse în alimentaţia niciunui om sau animal!”.

Ce putem face, deci, pentru a ne apăra împotriva acestui atac deosebit de virulent?
– Primul pas este adoptarea unui sistem de raportare interioară la viaţă şi la evenimente lipsit de stres cronic şi de acumulare de emoţii negative. În felul acesta se evită o multitudine de tensiuni emoţionale care nu aduc nimic bun.
– Al doilea pas constă în eliminarea pe cât posibil a tuturor surselor de radicali liberi ca: grăsimile nesaturate, apa de la robinet, aparatele cu microunde si fumatul.
– Al treilea pas este fortificarea organismului pentru ca acesta sa poată lupta în mod natural cu armele pe care le deţine. În acest sens, s-a descoperit că diverse preparate pe bază de substanţe nutritive şi plante medicinale, atunci când sunt luate în doze suficiente şi în combinaţii corecte, neutralizează radicalii liberi înainte ca aceştia să producă vătămări cuantificabile. Aceste preparate se numesc antioxidanţi sau „curăţători de radicali liberi”.

Sursa: terapii-naturiste.com

Citiţi şi:

Antioxidanţii şi secretele lor

Antioxidanţii care îţi prelungesc viaţa (I)

yogaesoteric
30 iulie 2015