Inspectorii CSM spun că Mădălina Dumitru este victima propriului avocat

Violenţa jandarmilor la INML ar fi şi ea o înscenare a yoghinilor

de Mihai Vasilescu

În ceea ce o priveşte pe Mădălina Dumitru, tânăra a cărei viaţă a fost devastată de procurorii români începând cu 18 martie 2004, raportul CSM ne serveşte nişte minciuni gogonate de-a dreptul jignitoare pentru inteligenţa cititorului. Se afirmă acolo că avocata Mădălinei ar fi dat presei jurnalul fetei, jurnal confiscat de procurori în dimineaţa zilei de 18 martie 2004 şi păstrat la Parchet de atunci şi până în prezent. Avocata Mădălinei nu avea cum să dea acest jurnal presei, pentru că acesta nici nu i-a trecut prin mână, el fiind ridicat de procurori la percheziţii.

Deducem din Raportul CSM că în România anchetatorii au voie să se folosească de orice persoană, fie ea şi minoră, pentru a-şi atinge scopurile. În România procurorii au dreptul să audieze pe cine doresc, nu contează câtă vreme, nu contează cu ce mijloace, până persoana declară ce vor anchetatorii. Pentru a-şi atinge scopurile, aceştia beneficiază şi de ajutorul unor psihologi care asistă la audieri pentru a determina care sunt punctele vulnerabile martorului şi a sugera modalităţile de manipulare cele mai eficiente. Dacă persoana în cauză refuză să coopereze atunci se fac presiuni până ea cedează. Dacă devine „obraznică” îndrăznind să vorbească despre modul în care este folosită, atunci „partea vătămată” este tratată ca un infractor, dată în urmărire generală şi nu are dreptul la asistenţă juridică. Aşa a păţit Mădălina Dumitru. În cazul său, privind situaţia în ansamblu, putem deduce că procurorii au cerut urmărirea ei generală pentru a o supune unui test ginecologic absolut irelevant pentru dosar, care urma să fie realizat la Institul Naţional de Medicină Legală (INML).

În plus, au fost puse la dispoziţie presei tot felul de detalii picante din viaţa ei intimă. Ah pardon, nu ştiaţi că în cazul Mădălinei avocaţii apărării au fost de fapt cei care au dat dat presei jurnalul fetei? Inspectorii CSM ne oferă o „probă zdrobitoare” în acest sens… un citat din presă! Este vorba de un articol din ziarul Ziarul sub titlul „Avocatul lui Gregorian Bivolaru face dezvăluiri şocante despre presupusa amantă a liderului MISA”. Numai că dezvăluirile avocatului se referă la tratamentul inuman aplicat Mădălinei şi nu au nici o legătură cu jurnalul vehiculat de presă. Sau inspectorii CSM nu au citit articolul sau ne cred pe toţi proşti şi cu memoria scurtă. Pentru cei care vor să se lămurească singuri, se mai poate încă citi articolul pe pagina on-line a ziarului la adresa:  http://www.ziarulcn.com/article/aid/3124/SECRETELE-MADALINEI/. Grăbiţi-vă, nu cumva pagina respectivă să devină în mod misterios inaccesibilă!

În România procurorii au dreptul să meargă din poartă în poartă şi să se intereseze dacă nu cumva există persoane sau organizaţii dipuse să devină „părţi vătămate”, deşi în orice Justiţie din lume partea vătămată este prin definiţie cea care solicită din proprie iniţiativă ajutorul autorităţilor şi nu invers. Aşa au fost realizate începând cu aprilie 2004 zeci de audieri la care au fost chemate cursante MISA minore sau care până de curând au fost minore.

Protestul de la INML: violenţa bestială a autorităţilor, o simplă înscenare?

În România oamenii pot fi bătuţi până sunt duşi la spital şi apoi vânaţi pe străzi doar pentru că protestează liber şi paşnic. Şi nimeni nu consideră asta un abuz. În data de 1 aprilie 2004, aproximativ 100 de yoghini s-au adunat la sediul INML pentru a cere eliberarea Mădălinei Dumitru care era sechestrată şi obligată să efectueze o expertiză ginecologică  jignitoare. Erau incomozi, aşa că jandarmii au apelat la violenţă pentru a-i împrăştia. Raportul CSM însă afirmă nici mai mult nici mai puţin decât că yoghinii ar fi înscenat această violentă represiune a forţelor de ordine, venind îmbrăcaţi în poliţişti şi bătându-şi proprii colegi… pentru a discredita autorităţile române pe baza acestei înscenări. Absurdul acestei afirmaţii e izbitor. Oare puterile paranormale ale yoghinilor le-au permis să intuiască evoluţia lucrurilor? Cum au ştiut ei, dinainte, evoluţia evenimentelor din 1 aprilie, pentru a pune la cale această „înscenare”? Conform experţilor magistraţi, pe baza unei astfel de înscenări a yoghinilor, Curtea Supremă de Justiţie a Suediei urma să refuze, un an şi jumătate mai târziu, extrădarea lui Gregorian Bivolaru. 

Urmează o altă contradicţie, un paragraf discordant aruncat neglijent şi ilogic în context:  „Ca urmare a acestui eveniment, agentul de poliţie a formulat plângere penală, înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria  sectorului 4 Bucureşti sub nr.3976/P/2004. Din raportul de expertiză medico legală efectuat în cauză rezultă că agentul de poliţie, la data efectuării expertizei, prezenta pe corp leziuni traumatice ce s-au putut produce la data de 1 aprilie 2004, prin lovire cu corp dur.” Iată ce stabileşte raportul CSM! În cazul acestui poliţist se poate spune, dar nu se afirmă cu certitudine că leziunile s-ar fi putut produce în timpul manifestaţiei de la INML. Chiar din exprimarea utilizată  rezultă că ele se puteau produce la fel de bine în oricare alte circumstanţe.

Raportul CSM nu aminteşte însă nimic de cazul practicantului Yoga care a fost dus la spital în comă, în urma bătăii primite de la jandarmi. Pentru această realitate există numeroşi martori, filmările televiziunilor şi certificate medicale.

La fel ca ceilalţi D.M. a rămas două ore cu mâinile ridicate deasupra capului, pentru a arăta că cere, fără violenţă, să se respecte legea. Toate televiziunile erau prezente. Autorităţile au trimis la INML un număr impresionant de jandarmi şi de reprezentanţi ai forţelor speciale. Luptători înarmaţi până-n dinţi au venit să înăbuşe protestul. „Procedura stânga-dreapta”, acesta a fost ordinul care a sunat în staţia de jandarmi. Au intrat în oameni cu brutalitate. Au dat cu bocancii în tot ce apucau. Şi D.M. a fost lovit. Până a căzut la pământ. A văzut un cameraman de la Prima TV şi l-a rugat să filmeze. Un mascat l-a auzit şi a venit repede, i-a tras un pumn cu sete şi i-a strigat: „îţi dau eu ţie filmat!”. S-a luat hotărârea să se îndrepte cu toţii spre Parchetul de pe lângă Curtea de Apel. Nimeni nu a mai ajuns acolo. Yoghinii au fost urmăriţi de jandarmi. Cei prinşi au fost loviţi pe la spate, daţi cu capul de maşini, băgaţi în dube. Vânătoarea a continuat după ieşirea din curtea institutului.

Iată ce povesteşe D.M.: „Mă aflam la aproape un kilometru depărtare de INML. Eram într-o staţie de tramvai. Am văzut că alergau spre mine mai mulţi mascaţi. Ţineau cagulele în mână şi strigau: «Ţi-am promis că o să te prindem. Să vezi ce-o să păţeşti!» Am început să fug. Unul dintre jandarmi m-a prins de cămaşă, altul m-a lovit cu putere în cap şi abdomen. M-am prăbuşit la pământ, dar ei au continuat să mă lovească. «Lasă, te prefaci!», strigau ei. M-au apucat de braţe şi au început să mă tragă spre duba care se afla foarte departe. M-au izbit în piept. Am avut sentimentul că n-am să mai respir niciodată. Toate s-au oprit. Mi-am pierdut cunoştinţa. Mi s-a făcut negru în faţa ochilor”, povesteşte D.M.

A.P.era prin apropiere şi a văzut tot. „Jandarmii nu s-au oprit nici după ce el a leşinat. L-au târât ca pe un sac de cartofi. I-au făcut blugii ferfeniţă. Genunchii i s-au zdrobit de asfalt. Când jandarmii au văzut că se apropie camerele de luat vederi, l-au abandonat sub un copac şi au fugit cu o maşină particulară. Ne-am adunat în jurul lui, l-am stropit cu apă, l-am întors cu faţa în sus. Parcă era din cârpă şi palid ca moartea. Am sunat la Salvare, dar ne-au închis telefonul. Am cerut ajutorul unor poliţişti în trecere. Ne-au spus că nu-l pot duce la spital – nu e treaba lor, nu ei l-au lovit, în cele din urmă s-a găsit o maşină cu care a ajuns la spital. Era în stare de şoc, plin de răni şi vânătăi şi a fost ţinut ore bune în perfuzii până şi-a revenit”.

Înapoi             Reveniţi la început
Continuare:
A existat comadă politică în cazul MISA? Afirmaţiile instigatoare ale deputatului PSD Raj Tunaru în Parlamentul României, declaraţiile Ministrului de Interne Ioan Rus care cereau arestarea (cu încălcarea procedurilor şi a prezumţiei de nevinovăţie) nu sunt în opinia membrilor CSM intruziuni politice în desfăşurarea anchetelor împotriva MISA. În schimb, cererea Ministrului de Justiţie de a verifica respectarea drepturilor cetăţeneşti este o violare indmisibilă a indepenţei Justiţiei! Citiţi pe larg…

7 martie 2006
yogaesoteric