Inteligența artificială folosește cantități uriașe de curent și apă

Inteligența artificială folosește cantități uriașe de electricitate și apă pentru a funcționa. În ritmul actual, până în 2025, va ajunge să consume mai multă energie decât toată forța de muncă umană.

„Impactul tehnologiei asupra mediului este încă evaluat”, explică într-o analiză The Guardian citat de Biziday. Expansiunea criptomonedelor în ultimii doi-trei ani a provocat consternare cu privire la consecințele care au urmat exploatării bitcoin, prin „minare”. Computerele aveau astfel sarcina de a finaliza ecuații complicate care, dacă erau realizate cu succes, puteau crea o nouă intrare în blockchain.

Oamenii au început să lucreze la scară industrială, cu ajutorul cipurilor de mare putere, numite GPU-uri (unități de procesare grafică), care puteau mina mai rapid decât cele ale computerelor obișnuite. Ori GPU-urile consumă mai multă energie electrică. Jurnaliștii The Guardian explică faptul că „mineritul” bitcoin folosește mai multă energie electrică decât Norvegia și Ucraina la un loc.

Inteligența artificială, aflată în plină expansiune, utilizează exact aceleași GPU-uri, cel puțin la fel de intens ca mineritul cripto. Instrumentele AI generative sunt alimentate tot de GPU-uri, care sunt capabile să gestioneze miliardele de calcule necesare într-o secundă pentru a alimenta ChatGPT și Google Bard. Google folosește propria tehnologie similară, numită TPU.

Sasha Luccioni, cercetător în etică a AI la Hugging Face, o companie americană care dezvoltă instrumente pentru construirea de aplicații folosind învățarea automată, consideră că ar fi necesar să fie intensificate discuțiile despre impactul AI asupra mediului: „Dacă vrem să salvăm planeta cu AI, este necesar să luăm în considerare și amprenta sa asupra mediului“.

Dar companiile din spatele celor mai populare instrumente care folosesc inteligența artificială, precum și cele care comercializează cipurile care le alimentează, nu sunt dispuse să împărtășească detalii despre consumul de energie.

Luccioni afirmă că și imaterialitatea AI împiedică contabilizarea corectă a amprentei sale asupra mediului. Oamenii sunt conștienți de daunele asupra planetei când folosesc mașinile, deoarece noxele se văd și se pot mirosi. La inteligența artificială, serverele bazate pe cloud sau cipurile nu sunt vizibile. Pentru mulți, volumele uriașe de apă care curg prin conductele din interiorul centrelor de date, pentru a menține reci calculatoarele care alimentează instrumentele AI, sunt invizibile.

Antrenarea GPT-3 folosește 3,5 milioane de litri de apă prin utilizarea centrului de date, conform unui studiu academic, și asta în condițiile folosirii centrelor de date mai eficiente din SUA. În centrele de date Microsoft din Asia, utilizarea apei se va apropia de 5 milioane de litri.

Înainte de integrarea GPT-4 în ChatGPT, cercetătorii au estimat că chatbot-ul generativ AI ar folosi până la 500 ml de apă (o sticlă de apă de dimensiune standard) la fiecare 20 de întrebări și răspunsuri corespunzătoare. Odată cu lansarea GPT-4, probabil că ChatGPT va deveni și mai „însetat”, prognozează cercetătorii.

Estimarea consumului de energie și a amprentei de carbon rezultată este mai dificilă. Cercetătorii au estimat că antrenamentul GPT-3, un predecesor al ChatGPT, a consumat 1.287 MWh și a produs emisii echivalente cu peste 550 de tone de dioxid de carbon. Datele sugerează că GPT-4 este antrenat pe aproximativ de 570 de ori mai mulți parametri decât GPT-3. Asta nu înseamnă că folosește de 570 de ori mai multă energie, dar sugerează că și consumul de energie este considerabil mai mare.

Sacrificiul performanței pentru a reduce impactul ecologic pare puțin probabil. Unii specialiști consideră că, dacă nu are loc o regândire radicală a modului de dezvoltare a sistemelor AI pentru a măsura impactul lor asupra mediului, până în 2025 consumul de energie al instrumentelor care folosesc inteligența artificială va fi mai mare decât al întregii forțe de muncă umane. Până în 2030, instruirea în învățarea automată și stocarea datelor ar putea reprezenta 3,5% din totalul consumului global de energie electrică. Înainte de revoluția AI, centrele de date consumau 1% din întreaga cerere de energie electrică a lumii într-un an.

Producătorii de gaze naturale anticipează o creştere semnificativă a cererii în următorul deceniu, deoarece dezvoltarea inteligenţei artificiale duce la o creştere a consumului de energie electrică pe care sursele regenerabile ar putea să aibă dificultăţi să o satisfacă singure, relatează CNBC.

După un deceniu de stagnare a cererii de electricitate în SUA, aceasta este prognozată să crească cu până la 20% până în 2030, potrivit unei analize a Wells Fargo publicată în aprilie.

Companiile energetice iau măsuri pentru asigurarea rapidă a energiei, deoarece dezvoltarea AI coincide cu extinderea producţiei interne de semiconductori şi baterii, precum şi cu electrificarea flotei de vehicule a naţiunii.

Numai centrele de date de AI sunt aşteptate să adauge aproximativ 323 terawaţi oră de cerere de energie electrică în SUA până în 2030, potrivit Wells Fargo.

Cererea de energie estimată numai din AI este de şapte ori mai mare decât consumul anual de energie electrică actual al oraşului New York, de 48 terawaţi oră.

Goldman Sachs estimează că centrele de date vor reprezenta 8% din consumul total de energie electrică din SUA până la sfârşitul deceniului.

Creşterea cererii de energie reprezintă o provocare pentru Amazon, Google, Microsoft şi Meta.

Companiile de tehnologie s-au angajat să îşi alimenteze centrele de date cu surse regenerabile pentru a reduce emisiile de carbon. Dar energia solară şi cea eoliană pot fi inadecvate pentru a face faţă sarcinii de electricitate, deoarece depind de vremea variabilă, potrivit unei note din aprilie a firmei de consultanţă Rystad Energy.

Citiți și:
Se apropie epoca Matrix: Inteligența Artificială scapă de sub controlul uman în doar câțiva ani
Harari recunoaște: Nimeni nu va scăpa! Cu supravegherea biometrică și Inteligența Artificială vom fi ca muștele în insectar

yogaesoteric
24 mai 2024