Interviu uimitor cu un ortodox din Siria, țară cu 90% populație musulmană
„Vă spun sincer, am trăit 5 ani în România: nu cred că creștinii din România au mai multă libertate decât cei din Siria. Problemele au apărut după așa-zisa revoluție”
Acesta este un interviu publicat în septembrie 2013 în revista Kamikaze, fiind realizat de către Alexandru Căutiș.
Este sirian, este ortodox și a făcut studiile în România. S.M. trăiește la fața locului războiul din Siria și îl vede cu totul altfel decât ni se prezintă nouă în România. (Sirianul m-a rugat să nu-i dau numele; am garanția că interviul de mai jos chiar este unul sincer, că S.M. nu este forțat de autoritățile siriene să răspundă frumos legat de Bashar al-Assad).”
Notă:
Conform ultimului recensământ, din 2006, cu doi ani înainte de startul „revoluției”, populația acestei țări era în proporție de 90% musulmană, restul fiind împărțită între diferitele culte creștine.
Reporter: Cum se vede situația din Siria de către un creștin care trăiește acolo?
S.M.: Sunt un sirian care a făcut studiile în România. Acum am terminat și m-am întors în țara mea. Situația este foarte tristă, pentru că după ce Siria în ultimii ani a fost una dintre cele mai bune țări ale lumii (în 2009 era a patra țară cea mai liniștită din lume, în 2010 era a opta țară cea mai recomandată pentru turism din lume), acum situația s-a schimbat și numai în doi ani, în 2012, Siria a devenit una dintre cele 10 cele mai mizerabile țări din lume. Schimbarea aceasta tristă și foarte rapidă a fost un șoc nu numai pentru mine, ci și pentru toți sirienii din toată lumea. Sigur, grija cea mai mare a fost faptul că familia mea trăiește în pericol și eu sunt departe și nu o pot ajuta cu nimic; acum m-am întors și am înțeles mai bine în ce fel de pericol au trăit sirienii perioada de doi ani jumătate și, din păcate, imaginea este mult mai neagră decât îmi imaginam.
Ce urmează să vă spun va fi un șoc pentru mulți care au fost manipulați de către mass-media occidentală, totuși trebuie să spunem adevărul. Din punctul de vedere al unui creștin sirian vă pot spune că ceea ce se petrece în Siria nu este o revoluție… Pentru ce avem nevoie de revoluție? Mergeam la școli, la universități, la spitale fără să plătim niciun ban. Prețurile erau foarte mici. Nu putem spune că viața era perfectă, dar oare merita să facem revoltă? Nicidecum, corupția care se întâlnește în țara mea există în orice altă țară. Însă drepturile pe care le aveam erau departe de a fi comparate cu celelalte țări musulmane.
Un creștin sirian trăia foarte bine, avea toate drepturile, la fel ca orice musulman, niciodată n-am avut sentimentul că sunt legat sau că am nevoie de mai multă libertate. Un creștin avea toate drepturile, la fel ca un musulman, în afară de dreptul de a fi președinte. Uneori avem drepturi mai mari decât în alte țări creștine, sau în așa proclamatele țări laice. Spre exemplu, clericii pot merge pe străzi cu costumul lor clerical fără probleme, chiar sunt tratați cu mare respect, în timp ce în Turcia numai patriarhul poate merge cu dulama. Bisericile sunt scutite de a plăti întreținere, în timp ce în România, spre exemplu, ele plătesc…. etc.
Rep.: Vreți să spuneți că n-au fost proteste autentice, că au fost regizate?
S.M.: Când a început așa-zisa „revoluție”, într-adevăr, au ieșit unii cerând reforma, și într-adevăr țara noastră are nevoie de o reformă, dar occidentul și țările arabe, care nu sunt de acord cu politica Siriei, s-au folosit de demonstrațiile pașnice și au infiltrat musulmani extremiști armați între civili și cu ei a început criza. Cine mai întreabă pe un sirian va afla imediat că Siria acum este plină de teroriști străini din 38 de țări, unii chiar sunt din Europa, Australia, America, Marea Britanie, iar majoritatea lor sunt din țările arabe și din Turcia. Arme din Israel, din Franţa, SUA și Marea Britanie s-au găsit în mâinile teroriștilor. Armata oficială a țării sigur nu le folosește. Mulți dintre prietenii mei care au fost uciși au fost uciși de către străini, unii chiar nu știu să vorbească limba araba, iar cei care vorbesc araba folosesc alt dialect decât dialectul sirian… mai ales din Libia, Arabia Saudită, Egipt etc.
Mi se rupe inima când aud în mass-media că armata Siriei omoară pe civili, sau că președintele Bashar al-Assad omoară pe civili, în timp ce noi sirienii vedem cu ochii noștri cine omoară și cine-i omoară pe soldații noștri.. ne uităm și auzim aceste minciuni și nu putem face nimic. De ce? Pentru că Occidentul, și în mod deosebit Statele Unite, Franța și Marea Britanie, vor ca voi să credeți ce spun ei. Ei vorbesc tot timpul în numele sirienilor, dar niciodată nu s-a gândit cineva să-i întrebe pe sirienii înșiși cum văd ei situația.
Rep.: Bun și atunci cine să fi tras cu gaz sarin, armata lui al-Assad sau opoziția?
S.M.: În primul rând nu există denumirea aceasta în limbajul sirienilor „armata lui al-Assad”. În Siria există acum trei forțe: Armata națională a țării, nu „a președintelui”, Free sirian army, care are o forță foarte limitată și cuprinde rebelii sirieni care s-au folosit de criza aceasta, iar a treia forță este Al-Qaida. cine va spune altceva nu știe nimic despre criza din Siria și este manipulat de mass-media occidentală care spune că lupta în Siria este între armata „lui al-Assad” și cei care cer libertatea și democrația.
Când s-a folosit gazul sarin am fost în Damasc, la 3 km depărtare de zona aceasta. Cine vă spune că armata țării a folosit arme chimice este mass-media occidentală. Cine poate crede că armata va folosi arme chimice în aceeaşi zi în care ajung cei care au investigat atacul acesta? Cum se explică faptul că cei care au murit în acest masacru sunt numai femei și copii așa cum arată pozele? Nu este posibil, nicidecum, să fie folosit gazul sarin în zona respectivă fără să ajungă la noi, care eram doar 3 km departe de ei. Pozele pe care mass-media occidentală nu vi le-a arătat demonstrează că gazul sarin a fost băgat cu injecții în trupurile victimelor. Rusia are dovezi pe care Occidentul nu vrea să le auziți. Totuși, despre atacul cu armele chimice care s-a petrecut în ziua următoare împotriva armatei țării n-ați auzit nimic pentru că mass-media voastră, a occidentului nu vrea să auziți despre el.
Rep.: De ce oare nu s-au pronunțat răspicat, cu un raport ferm, inspectorii ONU care au investigat atacul cu gaz sarin?
S.M.: Este foarte clar de ce. Pentru că ONU și SUA și Europa vor să acuze direct armata țării dar n-au găsit încă nicio dovadă. Iar când găsesc dovezi care acuză opoziția tac, pentru că scopul lor a fost totdeauna să arate lumii că opoziția Siriei, ramura armată a opoziției, este una onorabilă și luptă pentru libertate și nu poate face așa ceva. Totuși, lumea încă n-a uitat războiul american împotriva Irakului și cum au folosit armele chimice ca un pretext pentru a interveni în Irak, și până la urmă n-au găsit nimic. De aceea lumii îi e frică să nu se repete aceeaşi tragedie, și de fapt aşa este… Guvernul sirian a proclamat de mai multe ori: armele chimice, dacă sunt într-adevăr, nu le vom folosi în Siria.
Rep.: Să nu-mi spuneți că nici măcar nu sunt uciși creștinii din Siria cum am văzut că se petrece în Iran…
S.M.: Modul cum ați pus problema este un exemplu viu de manipulare a mass-media… De ce ați dat ca exemplu Iranul, desi creștinii în Iran nu sunt persecutați la fel cum sunt în Arabia Saudită, Qatar, Egipt etc. De ce? Pentru că aceste țări sunt prietene cu americanii, de aceea despre persecuțiile de acolo mass-media nu spune nimic, dar în acelaşi timp n-au libertatea pe care o au creștinii Siriei. Oricum, niciodată creștinii n-au fost persecutați în Siria până la așa-zisa revoluție. Până în 2008, Siria era un rai pentru creștinii ei. Numai în Siria sărbătorile creștine sunt sărbători oficiale pentru stat. Creștinii care lucrează la stat au voie să întârzie duminica pentru a participa la slujbă. Monumentele istorice creștine înfloritoare și cunoscute în toată lumea creștină sunt o mare dovadă de libertate a creștinilor. Damascul este sediul pentru 3 patriarhi, adică este orașul care are cel mai mare număr de patriarhi în toată lumea… nimic nu-i obligă pe patriarhii aceștia să păstreze sediul lor într-o țară care-i persecută.
Am trăit 5 ani în România și, sincer vă spun, nu cred că în România creștinii au mai multă libertate decât creștinii Siriei; doar că nu pot avea funcţia de președinte, care trebuie neapărat să fie un musulman. După așa-zisa revoluție au apărut problemele pentru creștini. Multe sate creștine au fost atacate de teroriștii extremiști. Mulți creștini au fost alungați afară din caselor lor, multi au fost uciși numai pentru că sunt creștini. Acum vorbesc cu dumneavoastră și un sat creștin, Maaloula, este atacat de către teroriști străini, nu sirieni. Ieri au atacat în satul respectiv două mănăstiri, au distrus o biserică și o școală de limba aramaică. Astfel de cazuri nu s-au petrecut niciodată înainte de așa-zisa revoluție. Biserica în Siria spune că numărul creștinilor care au fost uciși în războiul acesta depășește 4200, au fost distruse 21 de biserici și 8 mănăstiri, iar numărul celor care au fost răpiți depășește 7000. La starea aceasta tristă am ajuns noi, sirienii, care eram mândri că trăim într-una dintre cele mai liniștite țări ale lumii.
Rep.: Dumneavoastră, familia dumneavoastră din Siria, prietenii de acolo ce credeți că ar trebui făcut pentru stoparea războiului civil? Ar trebui să intervină SUA, Marea Britanie, Franța, Israelul, cum și-o doresc? Asta ar fi soluția?
S.M.: Niciunul nu este de acord cu intervenția militară… Am văzut ce au făcut americanii când au intervenit în Irak. Soluția este cum v-am zis mai devreme, ca lumea occidentală să nu-i mai susțină pe teroriști, și ca Turcia să închidă granitele ei. LĂSAȚI ȚARA NOASTRĂ SĂ TRĂIASCĂ, LĂSAȚI POPORUL MEU SĂ TRĂIASCĂ. Siria de-a lungul istoriei a învățat lumea Puterea Civilizației, și nu Civilizația Puterii. Numai asta vreau să spun întregii lumi.
Rep.: De ce nu reveniți în România?
S.M.: Familia mea suferă aici, poporul meu suferă aici, Biserica mea suferă aici. „Sirianitatea” mea, dacă pot spune așa acestui sentiment pe care-l am, nu se va împlini dacă nu împărtășesc această suferință. Știu că ce v-am spus este surprinzător pentru că sunteți manipulați de mass-media. Aveți dreptul să mă credeți și aveţi dreptul să mă refuzați. Dar credeți-mă, ce v-am povestit, suferința unui sirian care trăiește experienţa aceasta și pericolul de moarte în fiecare zi, sunt realitatea.
Citiţi şi:
Carla Ortiz, după opt luni petrecute în mijlocul evenimentelor din Siria, ridiculizează propaganda occidentală
Iranul acuză: Teroriştii din Siria sunt oamenii saudiţilor, ai americanilor şi ai turcilor
yogaesoteric
1 martie 2017