Între pod și linia frontului

172 0

Alegerile parlamentare din Moldova arată cât de profundă este diviziunea republicii între Est și Vest – și cât de puternic intervin actorii externi în procesele interne. Alegerile s-au încheiat, dar disputa nu. Ce arată cifrele, deciziile și evoluțiile timpurii după scrutin – de la reducerea numărului de secții de votare la interzicerea partidelor și alungarea observatorilor electorali ruși. O analiză.

De la echilibru la o societate conflictuală

Când Republica Moldova și-a declarat independența la începutul anilor 1990, părea să se îndrepte spre o relativă stabilitate, în ciuda scurtului război din Transnistria. Regiunea separatistă de pe malul stâng al Nistrului a rămas sub controlul Armatei a 14-a ruse, dar în centrul țării moldoveni, ruși, ucraineni, găgăuzi și bulgari au conviețuit relativ pașnic timp de mai mulți ani. Trupele ruse sunt staționate în Transnistria din anii 1940; mulți soldați provin din regiune și o consideră patria lor. Moldova a fost considerată mult timp o punte: sute de mii de cetățeni lucrau în Rusia sau în UE, familiile combinau veniturile și contactele în ambele direcții, iar schimbările de putere politică erau uneori pro-europene, alteori pro-ruse, fără a distruge echilibrul fragil.

Acest echilibru s-a destrămat după 2010. Odată cu „Parteneriatul estic” al UE și Acordul de asociere din 2014, a început o nouă etapă. Moldova a ieșit din zona de liber schimb a CSI, iar Rusia a reacționat cu interdicții la import, în special pentru vin, fructe și legume. Pentru mulți agricultori, aceasta a însemnat pierderea principalelor piețe de desfacere.

„Războiul vinului” ca simbol

Conflictul privind importurile de vin a devenit simbolul disputei geopolitice. Autoritățile ruse au declarat că produsele moldovenești depășeau limitele admise pentru pesticide precum DDT sau DEHP. În UE, aceleași produse erau autorizate. Rusia a invocat limite mai stricte, iar politicienii europeni au vorbit despre sancțiuni motivate politic. Este incontestabil că existau reziduuri – evaluarea lor depindea de standardul respectiv. Astfel, o dispută tehnică a evoluat către o confruntare politică: Rusia a impus interdicții la import, iar UE a crescut în același timp cotele de import pentru vinurile moldovenești. ONG-uri precum Foodwatch critică faptul că limitele UE pentru pesticide sunt, în comparație cu alte standarde, parțial mai puțin stricte.

O campanie electorală fără șanse egale

Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 s-au desfășurat într-un climat de profundă polarizare. Partidul pro-european PAS, aflat la guvernare, a vorbit despre o decizie „între Europa și Rusia”. Însă nu toate vocile politice au fost admise. Partidul Șor a fost interzis în 2023 pe motiv de finanțare ilegală. Pe 5 august 2025, Evghenia Gutsul, guvernatoarea Găgăuziei și aliată apropiată a partidului Șor, a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru finanțare ilegală și fluxuri de bani din Rusia. Irina Vlah, predecesoarea sa, a fost și ea supusă presiunilor: Polonia i-a interzis intrarea în țară pe 25 septembrie, iar partidul său, Heart of Moldova, a fost exclus la 26 septembrie, cu o zi înainte de alegeri, pe motiv de „finanțare ilegală”. Ambele politiciene au respins acuzațiile și au calificat procedurile ca fiind motivate politic. Criticii văd un tipar: acuzația de „finanțare ilegală” servește ca pârghie pentru a elimina adversarii politici. Ziarul Berliner Zeitung a descris modul în care UE consolidează în mod țintit mass-media favorabile guvernului prin ajutoare și programe în valoare de miliarde.

Organizarea asimetrică a alegerilor: diaspora, Rusia, Transnistria

Sondaje vs. rezultate

În săptămânile dinaintea alegerilor, PAS se situa în sondaje precum Barometrul Opiniei Publice la aproximativ 30%, uneori sub acest procent, cu un procent ridicat de indeciși. Rezultatul oficial a fost foarte diferit: PAS a obținut aproximativ 50% din voturi și 55 din 101 de locuri. Mass-media internațională a confirmat majoritatea absolută; Comisia Electorală Centrală (CEC) a raportat o participare record a diasporei în UE și foarte puține voturi din Rusia.

Capacități inegale

Pentru diaspora au fost tipărite 864.300 de buletine de vot și au fost amenajate 301 secții de votare, cu o acoperire densă în Europa de Vest (Italia: 75, Germania: 36, Franța: 26). În Rusia au fost disponibile doar două secții de votare cu 10.000 de buletine de vot, ceea ce a dus la doar 4.000 de voturi exprimate – în Germania au fost peste 38.000. Kremlinul a vorbit despre „privarea de drepturi” a sute de mii de moldoveni din Rusia. În Transnistria, numărul secțiilor de votare a fost redus de la 41 (2021) la 12 (2025), dintre care cinci au fost mutate de CEC cu trei zile înainte de alegeri „din motive de securitate” (amenințări cu bombă), ceea ce a limitat puternic accesibilitatea.

Interzicerea sondajelor la ieșirea de la urne

CEC a interzis sondajele la ieșirea de la urne, oficial din motive de finanțare și riscuri de influență. Aceasta a îngreunat verificările independente de plauzibilitate în seara alegerilor.

Măsuri represive

Pe lângă interzicerea și excluderea partidelor, observatorii electorali ruși au fost excluși – oficial din motive de securitate și din cauza operațiunilor de influență rusești. Acest fapt a crescut tensiunile, deoarece Rusia (spre deosebire de OSCE) nu era reprezentată la fața locului. OSCE/ODIHR a evaluat alegerile ca fiind „competitive, dar afectate” de abuzul de resurse administrative, abordări selective și decizii de ultim moment.

Intervenții din exterior

Nu numai Moscova încearcă să exercite influență. Și Bruxelles, Berlin și Washington sunt prezente la Chișinău. Președinta Maia Sandu, absolventă a Universității Harvard și fostă angajată a Băncii Mondiale, este considerată pro-occidentală. Lideri politici de vârf precum Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Ursula von der Leyen au călătorit de mai multe ori în Moldova; în 2023 a avut loc acolo un summit al UE. Un acord de apărare cu Franța (martie 2024) prevede o cooperare militară strânsă. Guvernul prezintă acest acord ca o garanție a securității, în timp ce opoziția critică o integrare insidioasă în structurile militare occidentale, care pune în discuție neutralitatea Moldovei.

Un conflict profund de valori

Pe lângă problemele geopolitice, societatea este marcată de o ruptură culturală. Tabăra pro-europeană, puternică în orașe și în rândul celor care s-au întors din UE, asociază apropierea de Bruxelles cu prosperitatea și reformele. Tabăra pro-rusă, mai puternică în mediul rural și în rândul populației în vârstă, pune accentul pe familie, tradiție și securitate socială. Biserica Ortodoxă, profund înrădăcinată în societate, respinge politica de gen și căsătoriile între persoane de același sex și consideră UE o amenințare la adresa valorilor tradiționale.

După alegeri: proteste și discursul privind securitatea

Rezultatul oficial a adus PAS o majoritate strânsă. Aproximativ 80% dintre moldoveni care trăiesc în străinătate au votat pentru PAS, ceea ce a fost decisiv. Blocul Patriotic a vorbit despre fraudarea alegerilor, a criticat interzicerea partidelor și a subliniat că moldoveni care trăiesc în Rusia au avut dificultăți în a vota. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Peskov, a acuzat Chișinăul că a exclus sute de mii de cetățeni. Imediat după alegeri, Blocul Patriotic a chemat la proteste, mai întâi în mod descentralizat, apoi la Chișinău. Guvernul a ripostat cu referiri la rețelele de influență rusești, atacuri cibernetice și amenințări cu bombe. Curtea Constituțională a confirmat rezultatele la începutul lunii octombrie. Mass-media internațională situează această dispută pentru putere în contextul tensiunilor geopolitice; UE a lăudat „impulsul mandatului european”.

De ce 50% după 30% în sondaje?

Trei mecanisme explică discrepanța:

Ponderea diasporei: capacități disproporționate în secțiile de votare din Europa de Vest (preferință ridicată pentru PAS) vs. configurație minimă în Rusia (opoziție puternică).
Frâna Transnistriei: reducerea la 12 secții de votare și mutările târzii au îngreunat accesul alegătorilor critici față de PAS.
Nereguli în materie de reglementare: interzicerea partidelor, procedurile penale și restricțiile de activitate au îngustat câmpul opoziției. Fără sondaje la ieșirea de la urne, verificarea plauzibilității a rămas slabă.

Evaluare: un proces echitabil?

Alegerile au fost competitive, dar nu au fost organizate în mod echitabil. Asimetriile de capacitate din diaspora, mutările din Transnistria, interzicerea partidelor și excluderea observatorilor ruși au denaturat terenul de joc. OSCE/ODIHR confirmă această impresie mixtă. Cele 50% pentru PAS nu sunt doar o victorie a opiniei publice, ci și rezultatul arhitecturii administrative.

Clasificare în contextul european

Criticii indică o tendință de criminalizare a opoziției indezirabile, chiar și în afara Moldovei. În Franța, de exemplu, un proces împotriva Marinei Le Pen (2025) a dus la dezbateri despre „politica judiciară”. În România, anularea unui scrutin a stârnit discuții despre cadrul electoral echitabil. Astfel de evenimente alimentează teza că „democrația defensivă” funcționează din ce în ce mai mult cu mijloace procedurale.

Concluzie: nu este un cec în alb

Moldova a devenit un simbol al conflictelor geopolitice. După o perioadă de relativă liniște după 1990, țara a devenit o societate conflictuală, din cauza contradicțiilor interne și a presiunii puterilor concurente. Alegerile din 2025 nu au decis doar asupra unui guvern, ci și asupra cursului unei țări care a devenit terenul de joc al intereselor globale. Noua majoritate are un mandat, dar nu un cec în alb. Punctele care este necesar să fie remediate sunt:

Echitatea capacităților în diaspora, inclusiv Rusia.
Secții de votare planificabile pentru Transnistria, cu concepte de securitate clarificate din timp.
Reguli transparente de sancționare a partidelor, fără intervenții de ultim moment.
O observare internațională mai amplă, inclusiv prin canale „incomode”.

Fără aceste măsuri, podul va deveni o linie de front care traversează țara – similar cu situația din Ucraina.

Surse și note

Digi24: Rezultate preliminare alegeri parlamentare Republica Moldova – 29 septembrie 2025.
ro: Rezultate oficiale preliminare – PAS 50 la sută, Blocul Patriotic 24 la sută – 29 septembrie 2025.
Radio Europa Liberă România: Rezultate alegeri parlamentare Moldova – PAS 55 mandate – 29 septembrie 2025.
Reuters: Autoritățile moldovene interzic partidului pro-rus să participe la alegerile de duminică – 26 septembrie 2025.
AP News: Alegerile din Moldova umbrite de acuzații de influență rusă – 27 septembrie 2025.
The Guardian: Rezultatul alegerilor din Moldova stimulează apropierea de UE și îndepărtarea de Moscova – 29 septembrie 2025.
Berliner Zeitung: „Moldova – Cum influențează UE alegerile și șantajează țările eurosceptice – 27 septembrie 2025.
PISM – Polski Instytut Spraw Międzynarodowych: Franța și Moldova semnează un nou acord de cooperare în domeniul apărării – 8 martie 2024.
Reuters: Kremlinul acuză Moldova că împiedică sute de mii de moldoveni din Rusia să voteze – 29 septembrie 2025.
Radio Europa Liberă România: Barometrul Opiniei Publice – Sondaj înaintea alegerilor parlamentare – septembrie 2025.
Financial Times: Rezultatele alegerilor din Moldova și participarea diasporei – 29 septembrie 2025.
Moldpres: Statistici și capacități privind votul diasporei – 29 septembrie 2025.
md: Declarația CEC privind secțiile de votare din Transnistria – 25 septembrie 2025.
Межа. Новини України: Moldova interzice sondajele la ieșirea de la urne pentru alegerile parlamentare – 27 septembrie 2025.
OSCE/ODIHR: Alegerile parlamentare din Moldova 2025: Raportul final al misiunii de observare a alegerilor – octombrie 2025.
ISS Europa: Evaluarea OSCE/ODIHR a alegerilor din Moldova – octombrie 2025.
Moldova1: Transnistria polling station relocations – 26 septembrie 2025.
news.cn: Controverse electorale în România – octombrie 2025.

Citiți și:
Un comentariu din Berliner Zeitung care nu apare nicăieri în presa română: „Moldova: Cum a influențat UE alegerile și cum șantajează țările eurosceptice – După România, Bruxelles interferează și în alegerile moldovene”
Cunoscută publicație britanică despre anularea alegerilor din România: Act deșănțat de acaparare a puterii de către stabiliment, cu aprobarea elitelor UE

yogaesoteric
13 noiembrie 2025