Jaful care încă nu s-a încheiat
de Mihai Vasilescu
În martie 2004 a avut loc unul din cele mai răsunătoare jafuri din România. Nu a fost realizat de vreo bandă de tâlhari, ci chiar de cei care se numesc „oameni ai legii”. Aceştia au furat în văzul lumii – cu camionul: acte, cărţi de spiritualitate, cursuri de yoga, calculatoare, telefoane mobile, bani, bijuterii, obiecte de îmbrăcăminte şi alte lucruri personale care se găsesc în casa oricărui om. De ce acest exces de zel? Poate în speranţa de a găsi ceva incriminator sau poate pentru că tentaţia era foarte mare: bunurile confiscate fără a fi trecute în procesele verbale îi rămân de fapt celui care le-a “găsit”.
De ochii lumii şi sub presiunea mitingurilor organizate de yoghini, Ilie Botoş, recent demis din funcţia de procuror general, a promis că bunurile vor fi returnate. A promis şi a mai promis încă o dată şi încă o dată. Rezultatul? Din cele câteva camioane cu lucruri reţinute abuziv la percheziţii au fost returnate în doi ani şi jumătate doar câteva cutii. Reprezentanţii instituţiilor judiciare la care au fost făcute plângeri tergiversează soluţionarea acestora şi îşi aruncă pisica de la unii la alţii.
Luaţi tot ce apucaţi! – deviza percheziţiilor
“Luaţi mai ales acte, cărţi, bunuri de valoare şi tot ce credeţi că le-ar putea îngreuna activitatea celor de la MISA. Şi fiţi liniştiţi că sigur o să vă pice şi vouă ceva. Creaţi panică şi învălmăşeală. Aşa veţi avea siguranţa că tot ce nu treceţi în procesele verbale vă rămâne vouă. N-o să vă verifice nimeni, avem noi grijă. Şi dacă vreunul din ei face gură o să îl purtăm prin tribunale până o să se sature şi o să spună că mai bine se lipseşte de lucrurile care i-au fost luate.” Cam aşa i-or fi liniştit artizanii din umbră ai “Operaţiunii Christ” pe procurori înainte de asaltul din martie 2004…
Aşa a fost posibil ca una dintre procuroare să ducă acasă fără nici o jenă un aspirator prea performant, după părerea ei, pentru cei care locuiau în casa respectivă. Alţi yoghini au avut ”proasta” inspiraţie să sune la propriul număr de mobil – telefon pe care îl ştiau depus ca “probă la dosar” . Au aflat cu stupoare că acesta avea un nou proprietar, care îl cumpărase dintr-un talcioc unde se ştie că se vând lucrurile furate.
Justiţie europeană? Nu încă, pentru yoghini!
Autorităţile române se mândresc în faţa Uniunii Europene cu progresele din Justiţie. Toate acestea nu sunt decât praf aruncat în ochi pentru a masca incapacitatea unui sistem corupt de a-şi face datoria. Rapoartele independente de analiză a justiţiei arată că există multe decizii greşite care aruncă în închisoare oameni nevinovaţi şi îi fac scăpaţi pe marii criminali, că există tergiversări inadmisibile şi tot mai mulţi români câştigă procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cauza abuzurilor judiciare la care sunt supuşi.
De exemplu, ceea ce s-a petrecut în cazul lui Andrei Gămulea pare extras extras dintr-un film de prost gust. Acesta a intentat proces reclamând confiscarea unor bunuri care îi aparţin şi a câştigat procesul. Dar lucrurile nu le-a primit înapoi. Tribunalele şi curţile de justiţie din România şi-au dovedit în acest caz “măiestria” de a acoperi un furt, spălându-se pe mâini, aruncând pisica de la unul la altul şi tergiversând la maxim cauza. Evident pe banii, timpul şi răbdarea persoanei păgubite.
În cazul altor yoghini însă situaţia este şi mai revoltătoare: ei au fost “cooptaţi” ca învinuiţi în dosarul 6D, fiind acuzaţi de trafic de persoane, numai ca să nu si le restituie bunurile pentru care obţinuseră decizie judecătorească de restituire. Fiind învinuiţi – deşi într-un alt dosar – toate lucrurile care le aparţin au fost reţinute în continuare ca probe la acest dosar!
Citiţi şi:
S-a început restituirea bunurilor confiscate la percheziţiile din martie 2004! După 11 luni, s-au restituit acum 5 cutii cu lucruri… (februarie 2005)
Restituirea bunurilor tergiversează! (martie 2005)
yogaesoteric
9 octombrie 2006