Judecătorii Tribunalului Bucureşti, repetenţi la drept constituţional
un articol de Maria Nicola
Din ciclul şi sub motto-ul autorităţilor române:
„DACĂ NU REUŞIM SĂ-I CONVINGEM PE SUEDEZI, MĂCAR SĂ-I ZĂPĂCIM”
Judecătorii Tribunalului Bucureşti au emis la 15.04.2005 un alt mandat fantasmagoric pe numele lui Gregorian Bivolaru, cu care ar fi picat cu brio examenul de drept constituţional pe vremea când erau studenţi, dar se pare că judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu sunt chiar de azi de ieri…
Avocaţii domnului Bivolaru au afirmat în repetate rânduri că la emiterea mandatelor de arestare pe numele acestuia autorităţile au încălcat flagrant legea penală şi Constituţia României.
Aceeaşi performanţă tristă au reuşit-o autorităţile şi cu cel de-al doilea mandat de arestare emis abuziv şi absurd, la 15.04.2005, în vreme ce domnul Gregorian Bivolaru era deja reţinut în custodia Poliţiei din Malmo, Suedia.
Prin temeiurile hilare ale fundamentării juridice a acestei măsuri, care atentează din nou la libertatea unui cetăţean prezumat nevinovat până la o hotărâre care să dovedească contrariul, judecătorii Tribunalului Bucureşti, mulţi dintre ei cu mercurialul la vedere, nu fac decât să întărească şi mai mult convingerea autorităţilor suedeze că Gregorian Bivolaru este victima unor persecuţii deja instituţionalizate în România. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 18 mai 2005 susţine această alegaţie.
În acest moment, pe numele lui Gregorian Bivolaru nu există nici un mandat de arestare valid!
Ieri, 18 mai 2005, s-a judecat excepţia de neconstituţionalitate invocată de avocaţii domnului Gregorian Bivolaru privind mandatul de arestare preventivă eliberat pe numele acestuia în data de 15 aprilie 2005. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis să trimită dosarul la Curtea Constituţională, pentru judecarea acestei excepţii, ceea ce indică existenţa unor lacune în fundamentarea juridică a acestui mandat care nefiind definitiv pur şi simplu nu există.
În momentul emiterii acestui al doilea mandat de arestare pe numele domnului Gregorian Bivolaru, autorităţile române au încălcat din nou drepturile şi garanţiile constituţionale ale acestuia întrucât pe numele dumnealui era deja emis anterior un prim mandat de arestare preventivă. Este absurd să se emită un mandat de arestare pentru o persoană deja reţinută în baza unui mandat anterior, deoarece în legea română şi europeană măsurile privative de libertate se suprapun şi se execută cea mai mare, această viziune fiind bazată tocmai pe realizarea unei protecţii efective a drepturilor persoanei.
La data de 15 aprilie 2005 domnul Gregorian Bivolaru era deja de 11 zile în custodia Poliţiei din Malmo, Suedia, datorită mandatului de urmărire prin Interpol emis anterior de autorităţile române. Întrucât în acest moment domnul Bivolaru este reţinut deja de mai mult de 30 zile, iar ambele mandate de arestare au expirat deja, rezultă că în acest moment NU există un mandat de arestare valid pe numele lui Gregorian Bivolaru.
Reţinerea sa în custodia poliţiei din Malmo, în continuare, se datorează cererii de azil politic formulate în luna martie 2005 de domnul Bivolaru, în cazul căruia se menţine această măsură atât datorită cererii de extrădare emise de statul român, cât şi protecţiei pe care dumnealui a solicitat-o statului suedez.
Trebuie menţionat totuşi că în mod evident Gregorian Bivolaru continuă cu încredere şi curaj să se apere de sistemul instituţionalizat al corupţiei şi minciunii de care dispun autorităţile române, a căror lipsă vădită de obiectivitate transpare şi din vehemenţa gratuită pe care acestea o manifestă în această speţă. Această vehemenţă se datorează şi temerii întemeiate că în acest caz, care se va finaliza întocmai precum conflictul dintre David şi Goliat, Gregorian Bivolaru va răsturna toate eforturile României de a convinge Europa că este o ţară democratică.
Primul mandat de arestare pe numele lui Gregorian Bivolaru a fost semnat de judecătoarea Mihaela Andrei de la Judecătoria sectorului 5 iar cel de-al doilea de judecătorul Marius Şega de la Tribunalul Municipiului Bucureşti. Dacă legea s-ar respecta în România, judecătorii Andrei şi Şega ar trebui să (fie cercetaţi penal şi să) primească minim doi ani de puşcărie, conform următoarelor articole din Codul penal: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, represiune nedreaptă, arestare nelegală şi cercetare abuzivă. Practic toate persoanele implicate în acţiunile care l-au vizat pe Gregorian Bivolaru sunt pasibile de pedepse cu închisoare, începând cu poliţiştii de la Vama Nădlac, continuând cu procurorii şi judecătorii corupţi. Indiferent de ceea ce a motivat într-o primă fază îndârjirea justiţiarilor români împotriva lui Gregorian Bivolaru, de acum deja miza acestei „bătălii juridice” este foarte mare pentru toţi cei care au comis abuzuri care vor să amâne cât mai mult momentul când vor trebui să răspundă pentru faptele lor.
Iată câteva aspecte legale în sprijinul acestor afirmaţii:
Arestarea nelegalã şi cercetarea abuzivã
Art. 321 – (1) Reţinerea sau arestarea nelegalã, ori supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, mãsuri de siguranţã sau educative, în alt mod decât cel prevãzut prin dispoziţiile legale, se pedepseşte cu închisoare strictã de la 6 luni la 2 ani sau cu zile amendã.
(2) Întrebuinţarea de promisiuni, ameninţãri sau violenţe împotriva unei persoane aflate în curs de urmãrire penalã ori de judecatã, pentru obţinerea de declaraţii, se pedepseşte cu închisoare severã de la 2 la 5 ani.
(3) Cu aceeaşi pedeapsã se sancţioneazã şi întrebuinþarea de promisiuni, ameninţãri sau violenţe fatã de un MARTOR , expert sau interpret.
Represiunea nedreaptã
Art. 323 – Fapta de a pune în mişcare acţiunea penalã, de a dispune arestarea, de a trimite în judecatã sau de a condamna o persoanã, ştiind cã este nevinovatã, se pedepseşte cu închisoare severã de la 2 la 5 ani.
Îngãduirea arestãrii nelegale
Art. 324 – Fapta funcţionarului public care luând cunoştinţã în orice mod despre vreo reţinere sau arestare nelegalã de a nu face cercetãrile necesare şi de a nu lua mãsurile legale în termen de 48 de ore, deşi aceasta era o îndatorire inerentã funcţiei sale, se pedepseşte cu închisoare severã de la 2 la 5 ani.
Citiţi şi:
Procurorii au anunţat emiterea unui mandat de arestare la fel de ilegal ca şi primul
Scrisoarea adresată Procurorului General Ilie Botoş
Diversiunea continuă: Parchetul are noi idei ca să îşi acopere abuzurile
18 mai 2005
yogaesoteric.net