Kissinger cere SUA să trateze Rusia ca fiind o mare putere

Fostul secretar de stat american Henry Kissinger a cerut Statelor Unite să trateze Rusia ca pe o „mare putere” şi să nu mai depună eforturi pentru a o diviza. „Divizarea Rusiei a devenit un obiectiv (pentru oficialii americani) pe termen lung”, a declarat Kissinger, în vârstă de 92 de ani, în timpul unui interviu acordat revistei The National Interest. „Dacă tratăm Rusia în mod serios ca pe o mare putere, atunci trebuie să determinăm într-un stadiu incipient dacă temerile lor pot fi conciliate cu necesităţile noastre”, a declarat el revistei.

Relaţiile dintre Washington şi Moscova s-au deteriorat datorită mai multor chestiuni, în special cea a crizei continue din Ucraina. Washingtonul acuză Moscova de înarmarea şi susţinerea rebelilor separatişti pro-ruşi care se luptă în estul Ucrainei împotriva forţelor guvernamentale. Rusia a denunţat acuzaţiile ca fiind „nefondate” şi a învinuit Statele Unite pentru orchestrarea unei lovituri de stat împotriva guvernului lui Viktor Ianukovici, care a fugit din Ucraina la începutul anului trecut.

În plus, Kremlinul a descris politica externă a Washingtonului cu privire la Ucraina ca fiind „agresivă”, susţinând că această politică „nu respectă realităţile cotidiene şi demonstrează că SUA doresc de fapt să domine lumea.”

În interviu, Kissinger a acuzat guvernele SUA şi europene că nu au recunoscut contextul istoric în care a început confruntarea dintre Rusia şi Ucraina. „Această legătură nu poate fi limitată niciodată la o relaţie între două state suverane tradiţionale, nu din punctul de vedere al Rusiei şi poate nici al Ucrainei. Aşadar, ceea ce se petrece în Ucraina nu poate fi exprimat printr-o formulă simplă de principii care au fost aplicate şi care au funcţionat în Vestul Europei”, a adăugat veteranul politicii externe americane.

Kissinger, care a servit în administraţia fostului preşedinte Richard Nixon ca secretar de stat, a repetat una dintre propunerile sale anterioare, şi anume aceea ca Ucraina să devină o zonă-tampon sau un mediator între Rusia şi Occident. Cerând Occidentului să nu mai susţină regimul din Kiev cu orice cost, Kissinger a declarat: „Ar trebui să fie cel puţin examinată posibilitatea unei cooperări între Occident şi Rusia într-o Ucraină nealiniată militar.”

Analiştii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că tensiunile tot mai mari dintre SUA şi Rusia ar putea duce la un război catastrofal, iar unii au acuzat Washingtonul de crearea crizei din Ucraina în scopul de a provoca Rusia. Fostul legiuitor american Ron Paul a declarat pe website-ul său că SUA stârnesc un război împotriva Rusiei care „ar putea duce la distrugerea totală” a ambelor ţări.

Divergenţele tot mai mari dintre SUA şi Rusia în privinţa crizei ucrainene sunt rezultatul eforturilor Washingtonului de a-şi menţine hegemonia, precum şi al „mişcărilor extrem de provocatoare” în estul Europei, a declarat Paul Craig Roberts, un economist care a servit ca asistent al secretarului pentru politică economică din cadrul Trezoreriei americane, în timpul administraţiei Reagan. „Este o situaţie gravă prin care Statele Unite atrag Europa într-un conflict cu Rusia, de fapt fiind vorba doar de protejarea hegemoniei SUA şi de protejarea statutului său de putere unică”, a declarat Roberts pentru Press TV, pe 26 iunie a.c.

Cu cinismul care-l caracterizează, Kissinger a sfătuit anul trecut Ucraina să nu spere că va deveni membră NATO în viitorul apropiat, deoarece Alianţa nu va vota niciodată unanim în favoarea includerii Ucrainei.

Poziţia brutală a lui Kissinger şi, de asemenea, apropierea faţă de Moscova şi de regimurile comuniste a fostului om de stat n-ar trebui să mire pe nimeni. Kissinger a fost şi rămâne subiectul mai multor scandaluri majore. El este cel care l-a împiedicat pe Soljeniţîn să se apropie de Casa Albă. El este cel care a inventat scuze dintre cele mai halucinante pentru masacrul din Piaţa Tienanmen, comis de comuniştii chinezi. De asemenea, tot el este cel care a reuşit (împreună cu premierul canadian Pierre Trudeau) să dea Chinei comuniste un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, după un bizar turneu ocult prin ţara asiatică.

Dacă toate acestea n-ar fi suficiente, la adresa respectatului Kissinger s-au formulat chiar bănuieli că ar lucra pentru KGB şi serviciile secrete ruse care i-au urmat. Astfel de acuzaţii îl implică pe celebrul colonel Michal Goleniewski, care lucra pentru serviciul de spionaj polonez. Acesta a început să acţioneze împotriva blocului comunist trimiţând aliaţilor occidentali informaţii despre mai mulţi spioni sovietici de vârf.
Aşa cum era de aşteptat, la scurt timp, Goleniewski a trebuit să se refugieze în Vest, ocazie cu care a înmânat occidentalilor o listă a unor spioni sovietici de top implantaţi în diverse poziţii cheie. Informaţiile se pare că au totalizat un dosar ultrasecret de cinci mii de pagini, despre operaţiunile de spionaj ale fostei URSS.

Un an mai târziu, Goleniewski ajungea în SUA, unde a cerut să-l vadă pe preşedintele Kennedy, pe motiv că are informaţii despre un super-spion la vârful administraţiei americane. Întâlnirea nu s-a mai produs, ofiţerul polonez întâlnindu-se doar cu şeful CIA căruia i-a şoptit numele lui Kissinger. Dar Kissinger era la vremea aceea „too big to fail (prea mare ca să dea greş)”, iar istoria s-a scris cum s-a scris. Adică strâmb.

Citiți și:

Adevărul despre Rusia și situația actuală din Ucraina – o nouă încercare masonică de a declanșa un conflict mondial

Brzezinski despre Rusia: Ne aflăm deja într-un Război Rece

yogaesoteric
26 octombrie 2015