Kremlinul contraatacă

Cinci idei-cheie definesc mesajul lui Putin din 27 noiembrie: 1) victoria militară este inevitabilă; 2) conducerea ucraineană a devenit nelegitimă; 3) negocierile cu SUA sau UE nu pot ocoli precondițiile ruse; 4) acuzațiile de agresiune a Moscovei asupra Europei sunt „hilare”; 5) eventuala confiscare a activelor rusești înghețate va fi considerată „furt” și va genera „măsuri asimetrice” din partea Kremlinului.

Practic, președintele rus a respins orice compromis care nu respectă pretențiile teritoriale și de securitate ale Moscovei. Cele cinci idei principale expuse (progresul militar, condițiile de încetare a focului, cererile de pace, deschiderea la dialog și negarea amenințărilor la adresa Europei) ilustrează o strategie de negociere ancorată în superioritatea rusă pe linia frontului.

Poziția lui Putin contrastează profund cu planul în 19 puncte negociat la Geneva, rezultat al discuțiilor dintre UE, SUA și Ucraina. Propunerile aliaților NATO ar reprezenta, nici mai mult, nici mai puțin decât o capitulare „de facto” a Rusiei. Occidentul insistă pe suveranitatea integrală a Ucrainei și securitatea colectivă, fără recunoașterea anexărilor din estul țării. Moscova, în schimb, consideră regimul de la Kiev ilegitim (după ce Zelenski a anulat alegerile) și preferă negocieri cu un interlocutor „suveran”, rezultat după următorul scrutin electoral.

Prima idee, progresul militar decisiv, subliniază avansurile ruse în Zaporojie, cu posibilitatea „prăbușirii frontului ucrainean”. Putin evocă pierderi masive ucrainene (47.000 soldați în octombrie) și dezertări, ceea ce ar face ca victoria rușilor să fie inevitabilă. În paralel, planul în 19 puncte elaborat de Coaliția Voinței evită orice recunoaștere a câștigurilor rusești și promovează o „justiție durabilă” prin sancțiuni și reconstrucție, potrivit declarației comune SUA-Ucraina din 24 noiembrie: „Orice acord viitor este necesar să respecte pe deplin suveranitatea Ucrainei”.

Diferența este clară. Moscova se află într-o poziție de forță, iar pretențiile Occidentului sunt exagerate și nerealiste.

A doua idee expusă de Putin, condițiile pentru încetarea imediată a focului (retragerea trupelor ucrainene din Crimeea, Donbas, Luhansk, Herson și Zaporojie), reprezintă linia roșie fundamentală. Rușii promit oprirea imediată a operațiunilor militare dacă Kievul admite că a pierdut și se retrage din zonele anexate. În caz contrar, Putin amenință cu „lupta până la ultimul ucrainean”. Ca alternativă, planul occidental revizuit la Geneva exclude cedările teritoriale și pune accent pe un armistițiu monitorizat de ONU și garanții NATO, fără retrageri unilaterale. Propunerea belicoșilor din UE, contrară draftului american în 28 de puncte, subliniază că „Europa respinge orice plan care favorizează agresorul”. Și insistă pe integritatea frontierelor de dinainte de 2014. Adică cu Crimeea returnată Ucrainei.

În conferința de presă din 27 noiembrie, Putin a subliniat că un acord juridic cu Ucraina ar fi imposibil să fie semnat de „conducerea ilegitimă” de la Kiev. Adică a sugerat preferința pentru un negociator alternativ. Planul de capitulare a Rusiei în 19 puncte ignoră pretențiile Moscovei legate de Zelenski, cere Kremlinului să renunțe la ambițiile expansioniste și anunță potențiala aderare a Ucrainei la NATO, cu concesii limitate precum plafonarea armatei ucrainene la „doar” 800 de mii de soldați. „Modificările propuse (față de planul livrat de americani – n.red.) sunt un pas spre o pace dreaptă, nu o capitulare”, a subliniat Zelenski. Moscova, în schimb, vede în Zelenski un simplu pion occidental și cere să negocieze doar cu „poporul ucrainean adevărat”.

A patra idee desprinsă din declarațiile lui Putin se referă la deschiderea către negocieri cu SUA. Putin așteaptă delegația americană la Moscova, dispus să discute „fiecare punct”. Totuși, eventualele compromisuri sunt condiționate de acceptarea liniilor roșii trasate de Kremlin.

În fine, Putin a respins acuzațiile „hilare” de posibilă agresiune asupra NATO și a acuzat Occidentul de manipulare pentru profituri militare. Președintele rus s-a arătat dispus să „dea în scris” că Rusia nu va ataca Europa și a cerut garanții reciproce. Pe de altă parte, planul în 19 puncte de capitulare a Moscovei întărește securitatea europeană în mod expres prin extinderea NATO. Și vede Rusia ca principală amenințare (dovadă și noua strategie de apărare prezentată de Nicușor Dan).

Așadar, ambele părți (SUA și Rusia, în esență) invocă dialogul, dar pe baze complet incompatibile.

Fără un interlocutor credibil la Kiev, negocierile riscă să rămână doar un exercițiu de retorică, până când steagul alb va fi fluturat de una dintre părți.

Citiţi şi:
Elitele belicoase versus populația sărăcită
American Conservative: Demascarea lui Volodimir Zelenski
Producătorii de arme înregistrează venituri record în timp ce Europa intensifică avertismentele de război

yogaesoteric
14 decembrie 2025