Limitarea încasărilor și plăților cu numerar (cash) e de fapt o excepție de la regula interzicerii operațiunilor cu numerar. Acceptăm sau ne revoltăm?

Legea prevede ca regulă interzicerea plăților cu numerar. Numai ca excepție poți să faci plăți în numerar, de o anumită limită. Statul, în mărinimia lui, îți oferă o „facilitate” că te lasă să mai plătești cu numerar 2 lei (mai bine zis: ăia cocoțați pe funcții, că n-are statul nicio vină că am acceptat noi în funcție astfel de îmbuibați).

Nu ne-am opus la adoptarea acestei legi și nici măcar acum nu facem nimic, când vedem pericolul și că excepția că poți să faci plăți în numerar de 2 lei poate să dispară oricând, printr-o simplă OUG dată de guvern într-o noapte.

Ca să vedeți cât de proști suntem și acceptăm să se adopte legi care ne interzic multe, pentru simplul fapt că ies niște îmbuibați care ne spun la TV că nu e nimic obligatoriu și că de fapt toate legile sunt pentru binele nostru, iar noi stăm și credem și acceptăm ca proștii, fiind luați cu zăhărelul, o să încep cu începutul.

În 1996 a fost dată Ordonanța de Guvern nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/7935?isFormaDeBaza=True&rep=True).

Potrivit acestei Ordonanțe de Guvern, persoanele juridice nu aveau voie să facă operațiuni de încasări și plăți în numerar. Li se permitea să facă plăți în numerar numai pentru:

1. a) plata salariilor și a altor drepturi de personal;
   b) alte operațiuni de plăti ale persoanelor juridice cu persoane fizice;
   c) plăți către persoane juridice, în limita unui plafon zilnic maxim de 500 lei.

Sumele în numerar aflate în casieria proprie a persoanelor juridice nu puteau depăși plafonul de 500 lei.

A crescut ulterior plafonul plăților în numerar la 2.000 lei, la 3.000 lei, 10.000 lei, că s-a tot devalorizat leul.

Câte bănci au intrat ulterior în faliment? În perioada 1999-2006, în România au intrat în faliment următoarele bănci:

• Banca Comercială „Albina” SA ‒ aflată în procedură de faliment în perioada 25 mai 1999 ‒ 14 decembrie 2012;
• Banca Generală de Credit și Promovare ‒ Bankcoop SA ‒ aflată în procedură de faliment în perioada 8 februarie 2000 – 5 noiembrie 2019;
• Banca Internațională a Religiilor SA (BIR) ‒ intrată în faliment la data de 10 iulie 2000, procedură în curs de derulare;
• Banca Română de Scont SA (BRS) ‒ intrată în faliment la data de 16 aprilie 2002, procedură în curs de derulare;
• Banca Turco Română SA (BTR) ‒ intrată în faliment la data de 3 iulie 2002, procedură în curs de derulare;
• Banca „Columna” SA ‒ aflată în procedură de faliment în perioada 18 martie 2003 ‒ 30 mai 2022;
• Nova Bank SA ‒ aflată în procedură de faliment în perioada 9 noiembrie 2006 ‒ 28 mai 2020.

Câte persoane juridice care au fost obligate să depună banii în bănci au rămas fără ei ca urmare a intrării în faliment a acestor bănci? Ce ne pasă nouă? Doar nu erau banii noștri.

În 2 aprilie 2015 s-a dat o nouă lege care a abrogat OG nr. 15/1996. Este vorba de Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/269122)

Ce zice legea asta?

REGULA: Art. 1 alin.1 ‒ orice operațiuni de încasări și plăți efectuate de orice persoană fizică și juridică sau orice entitate juridică cu sau fără personalitate juridică se vor realiza NUMAI prin instrumente de plată FĂRĂ NUMERAR, definite potrivit legii.

(Sunt numai câțiva excluși: Trezoreria Statului, instituțiile de credit, instituțiile emitente de monedă electronică, instituțiile care prestează servicii de plată, instituțiile financiare nebancare și entitățile care efectuează operațiuni de schimb valutar, operatorii din domeniul jocurilor de noroc.)

EXCEPȚIA DE LA REGULĂ:

– încasări de la oricine în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei;
– încasări și plăți de către/către magazinele cash and carry în limita a 10.000 lei/zi/persoană;
– plăți către orice persoană în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;
– plăți din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană;
– încasări și plăți de la/către persoane fizice în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;
– încasări și plăți în numerar între persoanele fizice, plafon de 50.000 lei/tranzacție.

Și n-aveai voie să le fragmentezi în mai multe operațiuni de încasări și plăți pe zi/tranzacție.

Salariul minim pe economie în 2015 când s-a dat legea era de 975 lei.

S-a sesizat cineva că e o problemă? Că se introducea ca regulă că este interzis să încasezi și să plătești cu numerar?

Nu. Că doar era pentru „binele nostru” ca să se elimine evaziunea fiscală, iar plafoanele introduse prin care ni „se permitea” să încasăm și să plătim în numerar, fiind mari față de banii pe care îi aveam, ne-au făcut să ni se pară că nu are nicio importanță legea aia pentru noi, cei mulți.

Și uite că veni 2023 și în numele combaterii evaziunii fiscale, umblă Ciolacu la excepția de la regulă și micșoră ce ni se permite să plătim cu numerar:

– de la 5.000 lei/zi făcu 1.000 lei/zi;
– de la 10.000 lei/zi/persoană făcu 2.000 lei/zi/persoană;
– de la 50.000 lei/tranzacție făcu 10.000 lei/tranzacție.

Deci, scăzu toate plafoanele de 5 ori. Însă, în 2023, salariul minim pe economie este de 3.000 lei.

Deci, în condițiile în care salariul minim pe economie a crescut de 3 ori și ceva, plafonul încasărilor și plăților în numerar a scăzut de 5 ori.

Și uite cum ne trezirăm că avem o problemă.

Ne dădurăm și noi seama că „facilitatea”, „permisiunea” care ni se dă ca să încasăm și să plătim în numerar poate să dispară oricând și devenim niște captivi ai băncilor, adică suntem obligați să încheiem contracte cu băncile și să ne depunem banii în conturile lor, devenind proprietatea lor, că așa ne obligă statul indirect.

Și dacă intră băncile în faliment, ce facem? Murim de foame?

Să nu aud poveștile cu garantarea depozitelor bancare în limita a 100.000 euro. În primul rând, este vorba de garantarea DEPOZITELOR, nu a soldului contului curent. În al doilea rând, nu îți dă nimeni banii în ziua aia, aștepți de te plictisești.

Dacă creșteau plafoanele alea de 3 ori, proporțional cu creșterea salariului minim, cum ar fi fost normal, nici nu ne-am fi dat seama.

Însă scăzând de 5 ori, ne trezirăm că excepția de la regulă poate dispărea în orice moment: să dea guvernul un oug peste noapte și la revedere posibilitate să mai plătești în numerar, că dispare excepția din lege și rămânem cu regula: numai prin intermediul băncii. Vom fi astfel obligați să plătim numai prin intermediul băncilor și să fim obligați să devenim clienții băncilor.

Ce înseamnă asta?

Banii nu vor mai fi ai noștri. Ei sunt proprietatea băncii care face ce vrea cu ei, iar noi avem numai un drept de creanță asupra băncii egal cu soldul creditor al contului. Adică banca trebuie să ne plătească banii ăia, dacă îi are și dacă vrea. Dacă intră în faliment: la revedere!

Dacă nu vrea să ni-i dea prin diverse subterfugii: blochează contul că nu ai actualizat datele (și îți zice robotul că nu le-ai actualizat a la long), nu merge sistemul, își cere să faci nu știu ce dovezi etc. etc. etc., ne ducem în instanță să ne judecăm niște ani buni.

Mai mult, băncile pot să impună orice comisioane pentru încasări, plăți etc. și să ne rețină din banii munciți de noi cât vor mușchii lor.

Și uite așa noi muncim ca să împroprietărim băncile, pentru că contravaloarea muncii noastre se va duce în contul bancar, moment în care nu mai sunt ai noști, noi devenind un simplu creditor al băncii. Adică muncim ca să avem de luat, dacă vrea banca aia să ni-i mai dea.

Știți că e o vorbă de demult: când îi ceri unei persoane să își restituie împrumutul pe care i l-ai dat și îți răspunde: lasă, că ai de luat!

Drept urmare, suntem lipsiți de proprietatea banilor care ni se cuvin pentru munca noastră, sub pretextul că așa se elimină evaziunea fiscală.

Nici acum nu suntem departe de situația în care numerarul este eliminat de tot de pe piață. În condițiile în care ai plafon de numerar de 1.000 de lei, înseamnă că ți se neagă dreptul de proprietate asupra sumelor pe care le deții în mod legal în plus.

Asta deoarece ca să poți să faci o plată peste 1.000 lei, ești obligat să pui banii într-un cont bancar, adică să transmiți băncii dreptul de proprietate asupra lor, ca să poți să cumperi ceva cu mai mult de 1.000 lei (în condițiile în care salariul minim este de 3.000 lei).

Tot atât de bine, eu ca avocat, dacă am onorariu într-un contract mai mare de 1.000 lei, eu nu pot să încasez și să îmi intre în proprietate contravaloarea muncii mele.

Este necesar să îi spun clientului să vireze banii în cont și să îi treacă în proprietatea băncii, iar eu să am de luat de la bancă, să devin astfel creditorul băncii, în contrapartida muncii mele.

Așa că nu mai vorbim de o restrângere a vreunui drept, ci vorbim de negare de drepturi.

Un alt impact al acestor norme este eliminarea de pe piață a bunurilor de valoare mică.

Am fost în seara asta la magazinul de la coltul blocului și îmi arăta: uite, eu am bomboana asta cu 0,20 lei. Acum o vând cu numerar. Însă, dacă se elimină numerarul, eu nu mai pot să o vând cu plata cu cardul, pentru că ar fi nevoie să pun bani din buzunar, dacă banca îmi ia comision pe tranzacție de 0,50 lei, 1 leu și atunci mai bine o dau gratis sau o scot de la vânzare.

Concluzie:

Ce facem? Acceptăm în continuare legi prin care se instituie reguli care ne neagă drepturile fundamentale, rămânând la mâna politicienilor să binevoiască să mai existe excepții de la negarea drepturilor, ca să beneficiem și noi de un „mic” drept din ăla fundamental?

Sau ne revoltăm și le zicem să scoată normele care ne neagă drepturile din legi?

Negarea de drepturi la ei acasă, dacă li se permite, nu în legi!

Autor: Av. Elena Radu

Citiți și:
Av. Elena Radu: Vă mirați de ce ne dau ordine niște bănci din ălea „mondiale” și ne spun ce legislație să adoptăm? Simplu! Că ne vindem când luăm împrumuturi
Deputatul USR Claudiu Năsui: Limitarea plăților cash nu este despre evaziune, ci despre control

 

yogaesoteric
7 decembrie 2023