Manipularea ne îndepărtează de Adevăr
Suntem invadaţi şi bombardaţi cu mesaje subliminale care nu fac decât să ne orienteze gândirea şi modul de a fi într-o manieră pe care „societatea”, sau mai bine zis „mai marii” societăţii o doresc. Acceptarea şi supunerea docilă sunt efectele sigure ale manipulării. Publicul ţintă nu are libertatea deciziei de refuz pentru că modalităţile folosite sunt sigure şi nu dau greş. Manipularea anulează etapa „cântăririi” argumentelor din procesul decizional, devenind o „pârghie” în mâna specialiştilor în publicitate, a ideologilor şi propa-gandiştilor. Experienţele marketingului au stabilit noi obiective pentru această modalitate de „inducţie”, ca mijloc de persuasiune.
Mult timp s-a crezut că manipularea se bazează doar pe valenţele persuasive ale argumentelor logice, conştiente, a demonstraţiilor raţionale. Profesorul Jean-Noel Kapferer prezintă modelul Yale al persuasiunii (al multi-medierilor), pe care le concepe ca „o succesiune de secvenţe receptare-acceptare” prin „patru variabile care influenţau impactul persuasiv al comunicării: sursa, mesajul, canalul şi receptorul”, în scopul împărtăşirii unei opinii induse.
Rezulta ecuaţia:
INFLUENŢĂ = RECEPTARE x ACCEPTARE
Modelul meţionat, propus de echipa lui C.Hovland include, în mod limitativ, în procesul decodificării doar două faze: atenţia şi comprehensiunea”. Se ignoră etapa pre-atenţiei şi astfel analiza receptării devine incompletă.
Concepţia percepţiei conştiente, în care focalizarea simţurilor şi retenţia mesajelor este condiţionată de mărimea, durata, formatul stimulilor şi viteza mişcării, a fost depăşită. A fost nevoie să apară orientarea „new look” inaugurată de Brunner prin anii ’60 şi continuată apoi prin ’70 de H. Erdelyi. Ei argumentau necesitatea abordării proceselor inconştiente ale informaţiei, adică inconştientul cognitiv. Linia nouă a revoluţionat psihologia percepţiei, răsturnând şi teoriile influenţării atitudinilor enuţate până atunci. „Stimulate” şi susţinute financiar, cercetările în domeniu s-au diversificat. S-au găsit multiple aplicaţii în războiul psihologic (mediatic), în psihologia reclamei şi psihologia socială. Rezultatele experimentelor au arătat că atitudinile pot fi „activate” prin mecanisme subconştiente, sfidând astfel legile şi procesele cognitive clasice cunoscute.